Peştera Liliecilor din satul Peştera, hartă, descriere
Mircea Vlădulescu, Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Cavitate din satul Peștera, județul Brașov. La ea se poate ajunge din DN 73, Brașov - Câmpulung Muscel; în localitatea Moieciu un indicator arată drumul asfaltat spre satul Peștera. După aproximativ 10 km din DN 73, la o răscruce, un drum de căruță se desprinde către dreapta, pe sub platoul pe care este situată biserica veche a satului și ne conduce până sub intrarea în peșteră, de dimensiuni mari, ușor de reperat. Cod de catalog: 1271/ 4. Sinonime: Peștera Mare din satul Peștera, Peștera cu lilieci, Peștera Bădichii. Localnicii pot să ne îndrume fără probleme către acest loc, aflat în versantul drept al unei văi cu pantă pronunțată.
De la drumul de căruță urcăm aproximativ 10 metri diferență de nivel până sub portalul înalt de 4 metri. Întunericul subteran debuteaza cu spații largi, accesibile pe o bună parte din axa principală (până la punctul H) și turiștilor care posedă o sursă bună de lumină.
Nu departe de intrare, urmând peretele stâng, se ajunge la o săritoare de 3 metri, ascendentă, care dă într-o galerie unde apare repede o altă săritoare ascendentă, dificilă, de 7 metri. Suntem la cota +12,1 metri; galeria se lasă acum în pantă ușoară, până la o săritoare de 9 metri (care nu poate fi coborâtă fără echipament adecvat) ce duce în galeria principală.
În zona punctului D înălțimea tavanului începe să diminueze și în punctul W debutează o galerie laterală, lată la început de 1 metru. Avansând pe aceasta dăm de o săritoare descendentă de 3 metri, apoi de alta de 2 metri; nu este necesar să le coborâm, trecem în ramonaj pe deasupra lor și depășim în urcare buza puțului de 6,5 metri (atenție, pasaj nu la îndemâna oricui). Galeria se înalță după puț, se lărgește și apoi debușează la 6 metri înălțime (S6) în galeria principală; aici, o traversare pe prize (atenție, pericol) conduce la baza hornului de 32 metri. O echipă a Clubului „Emil Racoviță” București (Răzvan Sabău, Dragoș Ghețu, Traian Prundeanu) a escaladat în premieră această verticală, stabilind cota maximă a cavității la +44,4 metri.
Între punctele D și H din galeria principală pe podea apar gururi uscate, degradate de vizitatori. În zona punctului H ajungem la două săritori ascendente. Urcând-o pe cea de 2 metri intrăm într-o galerie cu bolovani, care urcă puțin la început, apoi coboară; tavanul se lasă spre partea ei finală, podeaua devine argiloasă, cu apă. Suntem la cota +10 metri, tavanul se lasă iar, trebuie să mergem în patru labe prin apă și noroi.
Starea de conservare a peșterii este afectată de resturile de torțe improvizate, pereții afumați sau de alte deseuri lăsate de vizitatori.
Cartare (în anul 2000): Mircea Vlădulescu, Laurențiu Marin, Emilia Marinescu, Dan Petrescu, Dan Pleșa, Răzvan Sabău. Plan, profil, desen: Mircea Vlădulescu. 312,5 metri dezvoltare, 45,15 (-0,75; +44,4) metri denivelare. Față de planul anterior publicat (Traian Constantinescu, Peșteri din România, 1976, pagina 168, unde erau cartați 162 metri dezvoltare și +8 metri denivelare) se aduc o serie de precizări topografice și explorative; cavitatea nu mai oferă acum, se pare, posibilităti de continuare.
Din punct de vedere arheologic Peștera din satul Peștera a adus o bogăție de date care atestă locuirea ei îndelungată (din paleolitic până în secolul XVII), în mai multe etape vechi ale umanității (vezi Vasile Boroneanț, Arheologia peșterilor și minelor din România, Editura cIMeC, București, 2000, pagina 18).
Din punct de vedere speologic cavitatea nu poate fi ignorată de cei care doresc să exploreze carstul din Culoarul Rucăr-Bran și din Piatra Craiului; elementele speogenetice sunt numeroase, bogate și pot furniza idei și date privind evoluția speleală a zonei. Descărcați de mai jos fișierul care conține o hartă la dimensiune mare pentru Peștera Liliecilor din satul Peștera.
vezi şi articolul
Urşi şi lei în Peştera din satul Peştera.