Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Între punctele D și H din galeria principală pe podea apar gururi uscate, degradate de vizitatori. În zona punctului H ajungem la două săritori ascendente. Urcând-o pe cea de 2 metri intrăm într-o galerie cu bolovani, care urcă puțin la început, apoi coboară; tavanul se lasă spre partea ei finală, podeaua devine argiloasă, cu apă. Suntem la cota +10 metri, tavanul se lasă iar, trebuie să mergem în patru labe prin apă și noroi.
Starea de conservare a peșterii este afectată de resturile de torțe improvizate, pereții afumați sau de alte deseuri lăsate de vizitatori.
Cartare (în anul 2000): Mircea Vlădulescu, Laurențiu Marin, Emilia Marinescu, Dan Petrescu, Dan Pleșa, Răzvan Sabău. Plan, profil, desen: Mircea Vlădulescu. 312,5 metri dezvoltare, 45,15 (-0,75; +44,4) metri denivelare. Față de planul anterior publicat (Traian Constantinescu, Peșteri din România, 1976, pagina 168, unde erau cartați 162 metri dezvoltare și +8 metri denivelare) se aduc o serie de precizări topografice și explorative; cavitatea nu mai oferă acum, se pare, posibilităti de continuare.
Din punct de vedere arheologic Peștera din satul Peștera a adus o bogăție de date care atestă locuirea ei îndelungată (din paleolitic până în secolul XVII), în mai multe etape vechi ale umanității (vezi Vasile Boroneanț, Arheologia peșterilor și minelor din România, Editura cIMeC, București, 2000, pagina 18).
Din punct de vedere speologic cavitatea nu poate fi ignorată de cei care doresc să exploreze carstul din Culoarul Rucăr-Bran și din Piatra Craiului; elementele speogenetice sunt numeroase, bogate și pot furniza idei și date privind evoluția speleală a zonei. Descărcați de mai jos fișierul care conține o hartă la dimensiune mare pentru Peștera Liliecilor din satul Peștera.
vezi şi articolul
Urşi şi lei în Peştera din satul Peştera.
Page updated
Google Sites
Report abuse