Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Satul Starchiojd se afla la circa 25 km de orasul Valenii de Munte (vezi harta, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989). Din Valenii de Munte urmam DJ 102 B pana in satul Nucsoara si apoi DJ 102 L, apeland, eventual, si la indicatoarele rutiere. De la aproximativ 1 km inainte de intrarea in satul Starchiojd se observa si valea pe care o vom parcurge (foto 1).
1
Imediat cum intram in satul Starchiojd, venind dinspre Valenii de Munte, se desprinde pe partea dreapta un drum care traverseaza un pod rutier. Ne inscriem pe acel drum, unde un indicator spune ca pe acolo ajungem in satul Valea Anei. Dupa ceva mai mult de 1 km parcurs pe acest drum ajungem la o mica intersectie de unde ne vom abate spre stanga, spre satul Rotarea. Drumul urmeaza indeaproape Paraul Stemnic, pe malul sau stang geografic (foto 2). Dupa aproape 30 minute dupa ce ne-am inscris pe acest drum ajungem la capatul lui (foto 3).
2
3
De aici urmam o poteca pe malul stang al Stemnicului (foto 4). Trecem pe langa case izolate, unele parasite, dar pitoresti (foto 5).
4
5
Poteca urca o panta mica si scurta apoi coboara luand si aspectul unui drumeag de tara. Undeva, o fantana izolata si foarte veche, din lemn, sta de straja inca desi e gata sa se prabuseasca. Depasim ceva mai jos si o ultima casa din satul Rotarea si deodata valea se deschide foarte mult. Ajungem pe o pajiste verde, frumoasa. In dreapta noastra, pe malul opus, se vede un mal abrupt (foto 6).
6
7
In stanga noastra in sensul de mers observam o creasta stancoasa care se intinde pana in varful dealului. Este celebra Piatra a Rotarii (foto 7). Sunt multe legende despre aceste locuri. Unele spun ca aici era un munte sacru al dacilor unde se faceau jertfe umane. De la ei ar fi ramas un altar de jertfa. Chiar si Nicolae Iorga a vizitat aceasta piatra in incercarea de a gasi inscriptii stravechi. Ne indreptam asadar spre stancariile care alcatuiesc aceasta piatra. Inainte de a urca pe una dintre multiplele poteci, intalnim o piatra care poarta urme ale activitatii umane (foto 8). Urcam apoi incet, observand cum Paraul Stemnic trece exact pe sub stanca (foto 9).
8
9
Poteca duce prima data la ceea ce multi numesc Altarul (foto 10). Aici sunt cateva gauri si cu santuri de scurgere pe unde se presupune ca ar fi curs sangele celor jertfiti. Suntem la circa 20 m deasupra apei. In sus, stanca prezinta multe falii (foto 11).
10
11
Urcam cativa metri pentru a admira “Altarul”, de sus precum si raul care scalda stanca (foto 12) apoi ne deplasam lateral, spre mijlocul acelor imense felii de piatra (foto 13).
12
13
Ne strecuram cu mare bagare de seama deoarece sunt si portiuni expuse pe sub “Altar”. Avem surpriza sa intalnim cateva trepte (foto 14, 15). In trecut faceau legatura cu “Altarul”; partea de jos, de unde incep aceste trepte, pare sa fie surpata din cauza eroziunii apei sau a altor cauze (cutremure de exemplu). Dupa ce studiem aceasta portiune e bine sa urcam spre varful acestui deal, pe sub stancile care il alcatuiesc. Ne inscriem pe o poteca ascendenta. Ceva mai sus de “Altar” intalnim cateva furnici uriase. Mai sus, blocuri imense de gresie incanta privirea (foto 17).
Ajungem la un mic jgheab (foto 18), pe care il urmam in urcus; ne scoate undeva pe un mic platou. Privelistea este uimitoare. In imaginea 19, in dreapta se vede Paraul Stemnic, pe care am venit pana aici, iar in planul secund este confluenta acestuia cu Raul Cislau, care curge dinspre stanga imaginii. Imediat dupa confluenta lor se vad casele din satul Catina, aflat la circa 2 km departare. Mult mai aproape, pe malul drept al Cislaului dar si al Stemnicului, se afla satul Valea Catinei.
14
15
17
18
19
Mai urcam cateva zeci de metri si avem perspectiva spre valea pe care am ajuns aici (foto 20). Urcam admirand stancariile si coloritul lor (foto 21). Mai sus, exact la marginea superioara a unui perete, observam doua gauri destul de adanci care prezinta santuri de scurgere (foto 22).
20
21
22
23
Inca putin si ajungem pe varful stancilor (foto 23). De acolo urmam mai departe creasta, in coborare usoara, pana ajungem intr-o mica sa de unde fotografiem spre inapoi cateva stanci (foto 24). Coboram spre dreapta fata de sensul de mers pana aici, pe una din potecile pe care le intalnim, spre o poiana care se observa mai jos. De acolo urcam pe un drumeag spre saua care se observa in imaginea 25. Urcam incet; in dreapta curge un mic parau care se varsa in Stemnic. In stanga, in sensul de urcus, se observa o alunecare de teren, o rapa. Dealul din stanga in sensul de urcus se numeste Carafte.
24
25
Ajungem intr-o imensa poiana, frumoasa ca aspect. De undeva putem fotografia Valea Cislaului, spre amonte (foto 26). Intram cativa metri si in padurea din dreapta, in sensul de urcus. Pe copaci sunt licheni si muschi, semn ca aerul este curat (foto 27). O creanga ne atrage atentia prin forma ei (foto 28).
26
27
28
29
Revenim in poiana dupa care coboram pe acelasi drum pe care am urcat si urmam valea micului parau pe care l-am intalnit la urcus. Ajungem din nou in vecinatatea Pietrei Rotarii de unde putem admira peretele ei sud-estic (foto 29). Dupa ce ne mai departam putin surprindem valea pe care tocmai am coborat (foto 30). Problema care se pune acum este legata de cum vom traversa apa Stemnicului, deoarece nu exista punte. Un cioban intalnit intamplator pe malul pe care suntem ne spune ca nu exista niciun pod. De aceea ne deplasam cateva sute de metri spre aval, catre un loc unde Stemnicul se desparte in cateva brate. Inainte de a traversa pe acolo surprindem portiunea finala a traseului (foto 31).
30
31
Si pentru ca ne apropiem de satul Valea Catinei si apoi de Catina am gasit prin aceste locuri foarte multe tufe de catina careia acum de abia ii ies frunzele (foto 32) (vezi fructele la https://sites.google.com/site/romanianatura22/home/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/descoperiri-pe-valea-saratelului sau la). Sarim pe rand peste cate un brat al Stemnicului, pana ajungem in siguranta pe malul opus, malul drept geografic (foto 33). Parcurgem cateva sute de metri si ajungem in Valea Catinei urmand una din ulitele satului (foto 34). Undeva in dreapta se mai observa un imens perete provenit cel mai probabil dintr-o alunecare de teren (foto 35). Dupa un scurt parcurs prin sat ajungem la o punte peste apa Cislaului, de unde vedem raul spre amonte (foto 36).
32
33
34
35
36
O data depasita puntea ajungem din nou la DN 102L, de data asta pe Valea Cislaului, foarte aproape de satul Catina. De aici ne putem deplasa inspre amonte catre satul Chiojdu sau spre aval catre orasul Buzau.
Page updated
Google Sites
Report abuse