Post date: Jul 28, 2010 8:51:37 PM
Fix in noimbrie 2008, sustinut fiind de prof Nita si de Ada Prodan, am participat la o conferinta de turism si ospitalitate cu numele cele mai grele din industrie mai ales, dar si din lumea academica (secretarul general al Organizatie Mondiale a Turismului, comisarul european de la European Travel Comission, directorul Accor Central Europe, directorul Scolii Hoteliere din Lausanne, cea mai buna din lume, etc)
O concluzie catre care au convers majoritatea ideilor exprimate a fost ca turismul si ospitalitatea din Europa pierd dramatic cota de piata la nivel international (de la 74% in anii '70 la 48% in 2008) iar singura sansa a Europei este calitatea in aceste domenii, calitate data de nivelul resurselor umane. Sunt si eu de acord cu aceasta, mi-e greu sa cred ca Europa va concura cu unele tari asiatice sau cu Africa de Nord in materie de preturi, de exemplu, asa ca, punctul forte intr-adevar il reprezinta calitatea. O parte insemnata a preocuparilor actorilor din domeniu era legata de dificultatea de a gasi oameni valorosi care sa lucreze in domeniu, castigurile nu foarte stralucite, lipsa de politici coerente de motivare si dezvoltare, concurenta de a atrage talent din partea unor alte domenii..
In mijlocul acestei dezbateri apare Ruud Reuland, la aceea data directorul Scolii Hoteliere din Lausanne (EHL), care vine cu o abordare diferita, intreband pe toata lumea ce fac ei pentru a ii cunoaste si atrage pe tinerii valorosi ?! Intrebarea era retorica, caci, evident, nu multi actori din domeniu incercau sa ii cunoasca pe tinerii care ulterior urmeaza a fi atrasi catre industria ospitalitatii sau turism. Ruud Reuland a definit initial talentul pe care il cauta Scoala Hoteliera no.1 in lume, ca o imbinare intre pasiunea pentru domeniu si expertiza profesionala (atentie, nu experienta !), dupa care a vorbit despre eforturile lor de a ii cunoaste pe tineri, de a le intelege valorile, preocuparile, interesele, sensibilitatile. In Scoala lor, exista un departament care are doar aceasta preocupare, in plus, incercand sa influenteze si industria asupra nevoii de a-i cunoaste pe tineri. Adesea, marturisea Reuland, li se intampla ca un lant hotelier sa ii anunte ca deschid 10 hoteluri in Rusia, de exemplu si au nevoie de un numar de tineri, ca si cum acestia ar fi depozitati pe rafturi si i-ar putea lua de acolo. Procesul de atragere de talent se pregateste din timp. Tot el, era de acord, cu alte pareri ale profesionistilor din domeniu ca se investeste foarte mult in proprietati hoteliere si prea putin in oameni.
Ma amuza la FEAA, dar si in lumea practicienilor din turism si ospitalitate, cu cata superficialitate este tratata relatia cu tinerii care exista pe piata ca viitoare resurse umane. Intr-o lume in care predicam la tot coltul despre customer orientation, profiling the customer, adapting to the client's needs, tailoring the product to the costumer, customer relationship management, de fapt, noi nu vrem sa ii cunoastem deloc pe acesti tineri si nu facem nimic pentru aceasta. Pentru organizatiile care presteaza servicii educationale, precum FEAA, tocmai acesti tineri sunt clientii, cei care platesc taxe, evident din ce motive, cei care nu platesc, de fapt, statul aloca dublul taxei platite per student pentru ei, deci toti ne sunt clienti. Pentru organizatiile din bransa care vor sa atraga acesti tineri sau, in fine, pe cei mai valorosi dintre ei, este absolut necesar sa ii cunoasca, oare cum poti sa atragi un om nestiind ce expectante, valori, idei are ?!
Din contra, abordarea este unilaterala si acesti tineri sunt priviti dintr-un turn, nu stiu daca de fildes, dar inalt oricum. Noi stim totul, ei nu stiu nimic, noi cunoastem calea cea mai justa, noi posedam valorile absolute, noi stim secretele succesului, ei sunt in formare, tot ce pot face e sa preia toate aceste lucruri de la noi. Angajatorii sunt, adesea, si mai aroganti in relatia cu tinerii, nu au experienta, nu stiu nimic, sa ne pupe picioarele ca ii acceptam si le dam o sansa sa invete. Aici as comenta: ce naiba sa invete? de ce sunt turismul si ospitalitatea atat de distruse in Romanika ?! sa invete de la cei ce le-au ruinat ? Eu oricum as face tabula rasa cu mare parte din industrie si as lasa tinerii sa o ia de la capat, sa refaca de pe pozitii sanatoase o industrie care nu merge carpita, asa cum se intampla cu drumurile din Romania, unde cheltuim mai mult pe carpeala decat pe o refacere sanatoasa...
Despre cum am putea sa ne apropiem, sa ii studiem, sa le intelegem valorile...am sa scriu in postul viitor...despre cum percep eu experienta si importanta ei, dar si despre modelul meu favorit de relatie cu tinerii am sa scriu si despre ele in viitor !