Fluxul 1 - an 3 - 2025-26, Tessaloniki, 18-22 mai 2026 - job shadowing

Job shadowing/

Mobilități Erasmus+KA1

Proiectul 2025-1-RO01-KA121-SCH-000319286

18 – 22 mai 2026

1 Gymnasio Panoramatos Thessaloniki

Raport de grup realizat sub îngrijirea

dnei Director Andreea Gabriela BRAȘOVAN, Școala Gimnazială Tureni

Participanți:

1. Czeger Diana Ecaterina – Școala Gimnazială Buza

2. Mureșan Anamaria – Școala Gimnazială Unguraș

3. Brașovan Andreea Gabriela – Director, Școala Gimnazială Tureni 4. Cosma Maria-Teodora – Școala Gimnazială Tureni

5. Burlenghea Andreea – Școala Gimnazială Tureni

6. Floreanu Nora – Școala Gimnazială Tureni

Luni – 18.05.2026

Prima activitate – Prezentarea școlii și a sistemului educațional grecesc – 09:00 – 10:00

D-na director Venetia Kapachtsi ne-a întâmpinat la intrare si ne-a prezentat în linii mari incinta școlii. https://www.facebook.com/reel/1465795458012695   

Împreună cu cadrele didactice din Polonia și Italia am vizitat expoziția de obiecte reciclate, iar apoi fiecare cadru didactic s-a prezentat.  

D-na prof. de tehnologie a prezentat expoziția. Toate exponatele reprezintă proiecte ale elevilor și sunt însoțite de o broșură cu câteva aspecte teoretice și practice.

Activitățile de Job shadowing s-au desfășurat în sala nr. 6. D-na director Venetia Kapatschi a prezentat Sistemul de Învățământ Grecesc care evaluează anual performanțele școlii. Cadrele didactice ajung pe post în baza unui CV care este depus la biroul de învățământ al municipalității. Cel mai repede își găsesc posturi cadrele didactice care au familie și domiciliul în aceeași localitate cu unitatea de învățământ. Toți elevii susțin la sfârșitul anului școlar un test la toate disciplinele. O unitate de învățământ dispune de un singur nivel de școlarizare. 

Directorul trebuie să dețină experiență în predare și administrație școlară, grade didactice, competențe digitale, să fie vorbitor de limbi străine, să scrie lucrări, să participe la seminare și dacă este cazul la interviuri. 

Elevii cu cerințe educaționale speciale pot studia în sistemul de învățământ de masă, în clase cu suport unu la unu, în școli speciale, programul școala din spitale sau la domiciliu.

Sistemul de învățământ este obligatoriu pentru toți elevii, inclusiv pentru refugiați, pentru toți elevii cu vârsta cuprinsă între 5 și 15 ani. 

Metodele inovative: autonomie școlară, atelier de abilități interpersonale (precum abilitățile de viață necesare pentru a reuși într-un mediu profesional), autoevaluare școlară, evaluarea profesorilor, mentori în școală, evaluarea elevilor (precum Pisa) obligatorie pentru toți elevii cu vârste între 12 și 15 ani.

Pereții unor clase sunt desenați în graffitti și reprezintă lupta împotriva bullying-ului, incluziunea elevilor cu diferite probleme, numărul victimelor și răniților în cazul unui accident feroviar. Festivitățile sunt organizate într-un amfiteatru în aer liber care este comun pentru școala gimnazial vizitată și liceul din vecinătate.

Biblioteca școlii reprezintă locul de desfășurare a unor activități de comunicare. În Grecia fiecare elev primește din partea statului două cărți pe an și are obligația să le citească. Laboratorul de informatică este bine dotat cu calculatoare și materiale necesare pentru proiectele de TIC.

A doua activitate – Ora de franceză „Mes vacances ideales” – 10:15 – 11:00

În cadrul orei de limba franceză a fost utilizată foarte mult tabla interactivă. Elevii au comunicat doar în limba franceză. S-a lucrat pe grupe mixte formate din elevi greci și polonezi. S-a insistat foarte mult pe destinațiile de vacanță, obiectele necesare pentru o vacanță la mare, la munte sau la țară, persoanele însoțitoare, activitățile din vacanță, mijloacele de transport pentru vacanță. În final, pe tabla interactivă s-a finalizat metoda didactică Ciorchinele.

A treia activitate – Ora de tehnologie, activitate experimentală „Construirea unui pod din bețișoare de lucru și testarea rezistenței” – 11:30 – 12:30

La ora de tehnologie, elevii greci și polonezi au lucrat în grupe mixte. Au urmărit un filmuleț cu modul de construire a unui pod din bețișoare, iar cu ajutorul unor paste și bezea gumată au modelat structurile de rezistență. Activitatea experimentală a oferit ocazia elevilor să-și dezvolte abilitățile din domeniul ingineriei, arhitecturii și construcțiilor. 

Marți – 19.05.2026

Prima activitate – Atelier de robotică – 09:00 – 09:45

Elevii greci au lucrat în grupe cu elevii polonezi. Sarcina elevilor era asamblarea unui roboțel din lego care se deplasa pe un circuit închis. Placa de bază a roboțelului era programat. Asamblarea roboțelului prototip pentru această activitate s-a realizat în 6 luni. La începutul anului, cei 12 elevi greci au fost împărțiți în 3 grupe, iar de-a lungul anului, s-au elaborat 3 proiecte. Primul proiect a fost realizat sub îndrumarea completă a profesorului, având un nivel redus de complexitate mecanică și utilizând doar concepte de bază de programare. Ultimul proiect a fost realizat independent de către student, prin aplicarea tehnicilor de inginerie inversă asupra unui model furnizat. Pe parcursul activității, au fost identificate grupurile cu niveluri diferite de performanță. S-a promovat sprijinul reciproc, grupurile cu rezultate mai bune fiind încurajate să ofere asistență celor care întâmpinau dificultăți, iar profesorul a intervenit ori de câte ori situația a impus acest lucru. Pentru scrierea codului a fost folosit mediul MakeCode, iar roboțeii au fost construiți cu pachetele Nezha Kit.

A doua activitate – Jocuri de societate. Crearea și redarea conținutului digital și non-digital – 10:00 – 10:45

Această activitate a fost realizată de d-na profesor de limba engleză. Au fost create grupe de câte 4 participanți formate din: două cadre didactice din România sau Italia, un elev grec și un elev polonez. Fiecare grupă a primit harta unui joc de societate, fiecare cu câte o temă diferită. Printre subiectele abordate s-au numărat: Siguranța în mediul online, Alimentația sănătoasă, Crăciunul,  Halloween, Măsuri anti-covid, Reciclarea, Limbi europene. Regulile jocului erau asemănătoare cu cele ale unui joc de Nu te supără, frate. Fiecare pion era un obiect specific temei. 

Acest tip de activitate poate fi folosit la diferite discipline și pentru mai multe obiective, cum ar fi introducerea unui subiect nou, verificarea înțelegerii sau recapitularea cunoștințelor. Elevii primesc informațiile inițiale prin prezentări, fișe de lucru sau alte materiale, după care trebuie să le analizeze. Ei identifică aspectele pozitive și negative ale temei studiate, le ordonează în funcție de importanță și stabilesc câte poziții înainte sau înapoi ar putea reprezenta fiecare într-un joc. La final, elevii pun toate aceste elemente pe hârtie și își creează propriul joc de tip board game. Acestea pot fii de asemenea digitalizate și jucate online.

A treia activitate – Dans și muzică grecească – 11:00 – 12:45

Elevii au prezentat cinci dansuri grecești și au invitat la dans toate cadrele didactice aflate în Job shadowing. Profesoara de muzică asigura muzica din spatele pianului fiind acompaniată la violoncel și chitară de doi elevi. Elevii aveau experiență, se observa antrenamentul în acest domeniu. Mișcările erau bine executate, ritmul foarte bun, orientarea în spațiu foarte bine organizată. Activitatea s-a desfășurat în sala de sport. La această activitate au participat aproximativ  patruzeci de elevi.

Miercuri – 20.05.2026

Activitate outdoor –Drumeție prin pădurea semi-urbană din împrejurimile Salonicului  – 09:00 – 12:45

Traseul prin pădurea semi-urbană din împrejurimile Salonicului a reprezentat o combinație de activități: explorarea comorilor naturale, frumusețea și diversitatea floristică a regiunii. Toate activitățile desfășurate promovează dragostea și respectul pentru natură. 

Traseul s-a desfășurat în rezervația naturală de platani seculari sub îndrumarea a doi ghizi turistici, botaniști ca formare, preocupați de biodiversitate și promovarea culturii elene pentru turiști. Activitatea a constat în exerciții de orientare, identificarea unor specii de plante, observarea deosebirilor dintre speciile de stejar pufos, stejar brumăriu și cer, orientare cu ajutorul bisericilor, care în Grecia se găsesc chiar și în rezervații, descrierea drapelului și originea poporului elen, urmat de o deschidere panoramică spre mare. Deplasarea elevilor și cadrelor didactice s-a realizat cu 3 autocare și un microbuz. Deplasarea de la școală până în rezervația a avut o durată de 50 minute pe un drum muntos, în serpentine.

Joi – 21.05.2026

Activitate indoor – Teatru educațional pentru incluziune: Conștientizarea diversității  – 09:00 – 12:45

Activitatea s-a desfășurat în sala de sport și a fost coordonată de doi formatori preocupați de teatru. La această activitate au fost implicați elevii greci și polonezi. Tema principală a acestei activități a fost modul de abordare al comunității școlare față de problemele unui elev care prezenta dificultăți de vorbire, exprimare care duc la frustrare și interiorizarea sentimentelor. 

A fost pusă în scenă atitudinea pozitivă a unei clase de elevi care înțelege problemele copilului, încearcă să-l încurajeze și să îl sprijine permanent ori de câte ori situația o impune în antiteza cu clasa de elevi care marginalizează un copil cu probleme, îl batjocorește și treptat îl alungă din mediul școlar. 

Problemele de vorbire sau de exprimare ale unui copil au fost abordate printr-un joc didactic. Elevii din Polonia trebuiau să traducă anumite cuvinte în greacă și apoi să le pronunțe în fața colegilor, iar elevii greci pronunțau cuvinte în poloneză. A fost un exercițiu destul de solicitant care a presupus mult timp și răbdare, exact tot atâta timp, răbdare și devotament cât ar trebui manifestat față de un copil cu probleme care merită să fie susținut și ajutat în orice școală și în orice societate. 

Vineri – 22.05.2026

Prima activitate – Economia casei  – 09:00 – 09:50

Această activitate reprezintă o adevărată lecție de Educație pentru sănătate bazată pe menținerea unei alimentații echilibrate în familie. Tema lecției a fost Dulciurile. Activitatea a început cu un Kahoot în etapa de evocare. Elevii au răspuns la câteva întrebări despre alimentele care conțin zahăr, diferența dintre zahărul din dulciuri și cel din fructe, ce este zahărul și recomandările Organizației Naționale de Sănătate privind consumul de zahăr. 

În etapa de realizare a sensului s-a discutat despre rolul zahărului în corp, efectul asupra organelor și nivelul apei din corpul uman. Elevii au lucrat pe grupe și apoi și-au prezentat părerile. A urmat un exercițiu cu itemi obiectivi de alegere a răspunsului adevărat sau fals pentru 15 afirmații și un joc didactic, un board game desfășurat pe grupe, fiecare grupă având o tabletă. Activitatea didactică modernă s-a îmbinat perfect cu digitalizarea procesului educativ. 

În etapa de reflecție elevii au enumerat trei aspecte învățate pe parcursul lecției, au notat două întrebări și o impresie. 

A doua activitate – Proiectarea unor hărți interactive – 10:15 – 12:00

Tema acestei activități a fost „Halkidiki – un tărâm al viselor”. Activitatea s-a desfășurat pe grupe formate din câte doi elevi greci și doi profesori. Fiecare grupă a primit o hartă mută pe o coală A3, diferite imagini sau simboluri de mărimea unor timbre, lipici, o carte poștală și o foaie A4 cu informații despre Halkidiki. 

În etapa de evocare, cadrul didactic a prezentat pe tabla interactivă harta regiunii Halkidiki și câteva informații generale. Au fost puse întrebări despre Grecia și solicitate informații despre geografia zonei.

În etapa de realizare a sensului elevii au citit pe rând și foarte rar informațiile de pe foaia A4 și la fiecare cuvânt evidențiat se lipea pe harta mută un simbol sau se făceau notări. La final, fiecare membru al echipei a primit o carte ilustrată care trebuia timbrată și adresată unui prieten. Fiecare membru a notat locul unde și-a petrecut vacanța, obiectivele turistice vizitate, degustările gastronomice și activitățile desfășurate.  

În etapa de reflecție elevii au accesat un QR code și au accesat un joc didactic cu câteva întrebări.

Activitatea a avut un profund caracter interactiv în care digitalizarea a fost integrată cu succes. 

A treia activitate – Reflecție asupra metodelor de predare – 11:15 – 12:00

Această activitate s-a desfășurat sub formă de masă rotundă. Fiecare cadru didactic și-a exprimat părerea asupra activităților observate, a pus întrebări și la final toți au rămas cu amintirea unei experiențe didactice și metodice foarte frumoase și interesante.

  A fost o experiență unică, pe care ne-o dorim demultiplicată prin viitoare întâlniri europene și viitoare proiecte. Ne simțim transformați și motivați să transferăm experiența personală și profesională, colegilor și elevilor noștri, convertind-o în activități de predare și învățare mai relevante și mai aplicate pentru un curriculum centrat pe competențe.

Mulțumim CCD Cluj pentru șansa oferită!

Mulțumim Erasmus+!