Embedded Files
Page start up on 03.04.2026_14.25 UTC+2 (Lipanesti, Prahova, Romania) > 14 ºC, 68%, 11 km/h
De acelasi autor / Del mismo autor:
Credință religioasă sau... presupunere / Creencia religiosa o... suposición > Page start up on 11.01.2026_13:59 (UTC+2).
Suposición es la realización de conjeturas sobre alguna cosa (hechos, causas que los han originado, entre otras), que se propone con base en indicios o analogías frente a hechos o causas similares
La suposición puede llegar a ser confundida con la hipótesis, que en términos epistemológicos —hipótesis (método científico)— es un paso posterior: la conclusión provisional que se ha obtenido como consecuencia de la observación y precede a la experimentación.
Los supuestos previos a un razonamiento son las premisas. Si son en los que se basa toda una ciencia son los axiomas.
Existe un uso estereotipado del término "supuesto", para indicar la sospecha, o al menos la posibilidad de que lo que se va a añadir a continuación no sea cierto o sea impropio decirlo; equivalente al uso estereotipado del término "presunto" como salvaguardia jurídica (presunción).
Índice
1 Características de la suposición
Características de la suposición
Se dan datos reales.
Este dato, siempre se da por seguro.
No necesita investigación alguna.
Las consecuencias se derivan de los datos dados.
Dichas consecuencias sólo tienen valor si no hay impedimentos.
Se basa en opiniones y especulaciones.
Ejemplo
"Mañana iremos de paseo al parque". Esta es una oración bastante común en el lenguaje coloquial, sin embargo posee unos datos bastante supuestos, ya que el que dijo aquello supone:
1-Que irán varias personas.
2-Que estaremos vivos para mañana.
3-Que todo está organizado.
4-Que el día es propicio para una excursión.
5-Que el parque estará abierto para mañana.
Véase también
Bibliografía
Izquierdo, Pedro A.; García Clarencio (1988). Castellano y Literatura Noveno Grado. Caracas:Librería Editorial Salesiana.
Díaz, María Casanova y Ventura, Celia Pérez (1995). Castellano y Literatura Noveno año Educación Básica. Caracas: Editorial Larense.
Suposición es la realización de conjeturas sobre alguna cosa (hechos, causas que los han originado, entre otras), que se propone con base en indicios o analogías frente a hechos o causas similares
La suposición puede llegar a ser confundida con la hipótesis, que en términos epistemológicos —hipótesis (método científico)— es un paso posterior: la conclusión provisional que se ha obtenido como consecuencia de la observación y precede a la experimentación.
Los supuestos previos a un razonamiento son las premisas. Si son en los que se basa toda una ciencia son los axiomas.
Existe un uso estereotipado del término "supuesto", para indicar la sospecha, o al menos la posibilidad de que lo que se va a añadir a continuación no sea cierto o sea impropio decirlo; equivalente al uso estereotipado del término "presunto" como salvaguardia jurídica (presunción).
Índice
1 Características de la suposición
Características de la suposición
Se dan datos reales.
Este dato, siempre se da por seguro.
No necesita investigación alguna.
Las consecuencias se derivan de los datos dados.
Dichas consecuencias sólo tienen valor si no hay impedimentos.
Se basa en opiniones y especulaciones.
Ejemplo
"Mañana iremos de paseo al parque". Esta es una oración bastante común en el lenguaje coloquial, sin embargo posee unos datos bastante supuestos, ya que el que dijo aquello supone:
1-Que irán varias personas.
2-Que estaremos vivos para mañana.
3-Que todo está organizado.
4-Que el día es propicio para una excursión.
5-Que el parque estará abierto para mañana.
Véase también
Bibliografía
Izquierdo, Pedro A.; García Clarencio (1988). Castellano y Literatura Noveno Grado. Caracas:Librería Editorial Salesiana.
Díaz, María Casanova y Ventura, Celia Pérez (1995). Castellano y Literatura Noveno año Educación Básica. Caracas: Editorial Larense.
Suposición es la realización de conjeturas sobre alguna cosa (hechos, causas que los han originado, entre otras), que se propone con base en indicios o analogías frente a hechos o causas similares
La suposición puede llegar a ser confundida con la hipótesis, que en términos epistemológicos —hipótesis (método científico)— es un paso posterior: la conclusión provisional que se ha obtenido como consecuencia de la observación y precede a la experimentación.
Los supuestos previos a un razonamiento son las premisas. Si son en los que se basa toda una ciencia son los axiomas.
Existe un uso estereotipado del término "supuesto", para indicar la sospecha, o al menos la posibilidad de que lo que se va a añadir a continuación no sea cierto o sea impropio decirlo; equivalente al uso estereotipado del término "presunto" como salvaguardia jurídica (presunción).
Índice
1 Características de la suposición
Características de la suposición
Se dan datos reales.
Este dato, siempre se da por seguro.
No necesita investigación alguna.
Las consecuencias se derivan de los datos dados.
Dichas consecuencias sólo tienen valor si no hay impedimentos.
Se basa en opiniones y especulaciones.
Ejemplo
"Mañana iremos de paseo al parque". Esta es una oración bastante común en el lenguaje coloquial, sin embargo posee unos datos bastante supuestos, ya que el que dijo aquello supone:
1-Que irán varias personas.
2-Que estaremos vivos para mañana.
3-Que todo está organizado.
4-Que el día es propicio para una excursión.
5-Que el parque estará abierto para mañana.
Véase también
Bibliografía
Izquierdo, Pedro A.; García Clarencio (1988). Castellano y Literatura Noveno Grado. Caracas:Librería Editorial Salesiana.
Díaz, María Casanova y Ventura, Celia Pérez (1995). Castellano y Literatura Noveno año Educación Básica. Caracas: Editorial Larense.
O presupunere este formularea de conjecturi despre ceva (fapte, cauzele lor etc.), propuse pe baza dovezilor sau analogiilor cu fapte sau cauze similare.
Presupozițiile pot fi confundate cu ipotezele, care, în termeni epistemologici - ipoteza (metoda științifică) - reprezintă o etapă ulterioară: concluzia provizorie obținută ca urmare a observației și a experimentării premergătoare.
Presupozițiile anterioare raționamentului sunt premisele. Dacă acestea stau la baza unei întregi științe, acestea sunt axiomele. Există o utilizare stereotipă a termenului „supoziție” pentru a indica suspiciunea sau cel puțin posibilitatea ca ceea ce urmează să fie adăugat în continuare să nu fie adevărat sau să fie nepotrivit de afirmat; echivalent cu utilizarea stereotipă a termenului „presupus” ca garanție juridică (prezumție).
Index
1 Caracteristicile unei presupuneri
2 Exemplu
3 Vezi și
4 Bibliografie
Caracteristicile unei presupuneri
Sunt date reale.
Aceste informații sunt întotdeauna considerate de la sine înțelese.
Nu necesită nicio investigație.
Consecințele sunt derivate din informațiile date.
Aceste consecințe sunt valabile doar dacă nu există impedimente.
Se bazează pe opinii și speculații.
Exemplu
„Mâine vom merge la o plimbare în parc.” Aceasta este o propoziție destul de comună în limbajul colocvial; cu toate acestea, conține unele informații destul de presupuse, deoarece persoana care a spus-o presupune:
1-Că vor merge mai multe persoane.
2-Că vom fi în viață mâine.
3-Că totul este organizat.
4-Că ziua este potrivită pentru o ieșire.
5-Că parcul va fi deschis mâine.
Vezi și:
Teoria presupunerii
Bibliografie:
Izquierdo, Pedro A.; García Clarencio (1988). Castellano y Literatura Noveno Grado. Caracas: Librería Editorial Salesiana.
Díaz, María Casanova și Ventura, Celia Pérez (1995). Limba și literatura spaniolă, al nouălea an de învățământ de bază. Caracas: Editorial Larense.
O presupunere este formularea de conjecturi despre ceva (fapte, cauzele lor etc.), propuse pe baza dovezilor sau analogiilor cu fapte sau cauze similare.
Presupozițiile pot fi confundate cu ipotezele, care, în termeni epistemologici - ipoteza (metoda științifică) - reprezintă o etapă ulterioară: concluzia provizorie obținută ca urmare a observației și a experimentării premergătoare.
Presupozițiile anterioare raționamentului sunt premisele. Dacă acestea stau la baza unei întregi științe, acestea sunt axiomele. Există o utilizare stereotipă a termenului „supoziție” pentru a indica suspiciunea sau cel puțin posibilitatea ca ceea ce urmează să fie adăugat în continuare să nu fie adevărat sau să fie nepotrivit de afirmat; echivalent cu utilizarea stereotipă a termenului „presupus” ca garanție juridică (prezumție).
Index
1 Caracteristicile unei presupuneri
2 Exemplu
3 Vezi și
4 Bibliografie
Caracteristicile unei presupuneri
Sunt date reale.
Aceste informații sunt întotdeauna considerate de la sine înțelese.
Nu necesită nicio investigație.
Consecințele sunt derivate din informațiile date.
Aceste consecințe sunt valabile doar dacă nu există impedimente.
Se bazează pe opinii și speculații.
Exemplu
„Mâine vom merge la o plimbare în parc.” Aceasta este o propoziție destul de comună în limbajul colocvial; cu toate acestea, conține unele informații destul de presupuse, deoarece persoana care a spus-o presupune:
1-Cred că vor merge mai multe persoane.
2-Cred că vom fi în viață mâine.
3-Cred că totul este organizat.
4-Cred că este o zi potrivită pentru o ieșire.
5-Cred că parcul va fi deschis mâine.
Vezi și:
Bibliografie:
Izquierdo, Pedro A.; García Clarencio (1988). Castellano y Literatura Noveno Grado. Caracas: Librería Editorial Salesiana.
Díaz, María Casanova și Ventura, Celia Pérez (1995). Limba și literatura spaniolă, al nouălea an de învățământ de bază. Caracas: Editorial Larense.
Argumentarile care nu pot fi probate nu aparțin "științei (cunoasterii)", ci "presupunerii". De presupus putem presupune orice ne trece prin cap (inclusiv existența vreunuia sau mai multor dumnezei). Presupunerile trebuiesc însă probate, de cel care le face. Spre o analogie, in Wikipedia nu sunt permise (ca contributii) "cercetări originale", ci doar afirmații care suportă "verificabilitatea". Altfel, in afara acestui proiect... de spus asa... "vorbă goală", putem spune orice presupunerea ne trece prin cap. Concluzie? Cei care pretind ca există Dumnezeu, trebuie nu doar să pretindă, ci si să demonstreze asta. Degeaba aș pretinde eu ca as fi posesorul a un milion de dolari, dacă nu pot acoperi asta cu "credențiale".
1 h (Editado).
Pentru ca o teorie să fie considerată științifică, trebuie să poată fi testată și teoretic confirmată.
Conceptul de „Dumnezeu” este definit ca fiind în afara timpului și spațiului, nu poate fi măsurat, deci rămâne în afara domeniului științei.
Clady Grunz "Știință" înseamnă "Cunoastere" (ambele au ca rezultat "a sti"). Dacă "Dumnezeul" presupus de voi este in afara cunoasterii, voi cei care afirmații că există... e clar că... presupuneți că există (sperați, spre a vi se confirma presupunerea, să existe).
Nu am spus că este în afara cunoașterii.
Fii mai atent data viitoare.
48 min (Editado)
1) Am mania sa-mi opresc captura de ecran la comentarii. La penultimul pe care-l scrisesem aici n-am apucat... si a disparut.
2) Pe 11 ianuarie am scris un articol intitulat "Credinta religioasa sau... presupunere". In sectiunea in limba romana a Wikipedia, cititorul nu gaseste nimic referitor la conceptul "presupunere". In spaniola se numeste "Suposición" (supozitie).
3) Citat din ultimul dvs comentariu: "Conceptul de „Dumnezeu” este definit ca fiind în afara timpului și spațiului, nu poate fi măsurat, deci rămâne în afara domeniului științei". ... Apoi veniti si spuneti "Nu am spus că este în afara cunoașterii.".
4) Despre conceptul "Presupunere", cine vrea... suna un prieten, si citeste de prin alta limba. Eu recomand articolul asta din spaniola: "Presupunere / Suposición.
Page updated
Google Sites
Report abuse