Embedded Files
Page start up on 17.09.2025_04:25 (UTC+1 / Paterna, Valencia, España). 23ºC, Humedad 84%, Viento 5 km/h > 39°30'23.0"N 0°26'41.0"W
The article previously processed by Ayord: Oportunism / Oportunismo.
The following article processed by Ayord: Infracțiunea împotriva integrității morale / Delito contra la integridad moral.
Secțiunea 1. SECTION 1. Sección 1.
18:42 7 jul 2024 2806:103e:23:153a:c1b0:d433:2bfb:4337 discusión 3.167 bytes (0).
Secțiunea 2. SECTION 2. Sección 2.
ORIGINAL TEXT.
Înlocuirea fondului de text de culoare neagră, cu fond de text de culoare roșie / Reemplazo del fondo de texto negro con fondo de texto rojo.
COLUMN 01.
La integridad moral puede definirse como una cualidad de la persona que la faculta para tomar decisiones sobre su comportamiento por sí misma. El concepto es aplicable a todos individuos humanos con capacidad de decidir autónomamente. Esta facultad está relacionada con la autoconcepción del sujeto: sus comportamientos, creencias y forma de actuar.
Índice
2 Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
Concepto jurídico
El Tribunal Supremo español define la integridad moral como "un atributo de la persona, como ente dotado de dignidad por el solo hecho de serlo, esto es, como sujeto moral, fin en sí mismo, investido de la capacidad para decidir responsablemente sobre el propio comportamiento". Asegura, además, que la garantía constitucional de la dignidad, como valor de la calidad indicada, implica la proscripción de cualquier uso instrumental de un sujeto y la imposición al mismo de algún menoscabo que no responda a fin constitucionalmente legítimo y legalmente previsto.
La mayor parte de constituciones democráticas modernas recogen el derecho fundamental a la integridad moral.[cita requerida] En el orden internacional, existen multitud de tratados y convenios que prohíben la tortura, los tratos inhumanos y degradantes. Entre los más importantes, destacan:
Convención contra la tortura y otros tratos y penas crueles, inhumanos o degradantes, de 10 de diciembre de 1984.
Convenio Europeo para la prevención de la tortura y de las penas o tratos inhumanos o degradantes, de 26 de noviembre de 1987.
Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
España
En el caso de la Constitución Española de 1978, este derecho se recoge en el artículo 15:
Todos tienen derecho a la vida y a la integridad física y moral, sin que, en ningún caso, puedan ser sometidos a tortura ni a penas o tratos inhumanos o degradantes. Queda abolida la pena de muerte, salvo lo que puedan disponer las leyes penales militares para tiempos de guerra.
Esta previsión constitucional, se traduce en la protección de este bien jurídico en el Código Penal de 1995, que se encuentra vigente en la actualidad. Así, el Código Penal tipifica las "torturas y otros delitos contra la integridad moral" en los artículos 173, 174, 175 y 176.
Véase también
Enlaces externos
(2.375 bytes)
COLUMN 02.
La integridad moral puede definirse como una cualidad de la persona que la faculta para tomar decisiones sobre su comportamiento por sí misma. El concepto es aplicable a todos individuos humanos con capacidad de decidir autónomamente. Esta facultad está relacionada con la autoconcepción del sujeto: sus comportamientos, creencias y forma de actuar.
Índice
2 Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
Concepto jurídico
El Tribunal Supremo español define la integridad moral como "un atributo de la persona, como ente dotado de dignidad por el solo hecho de serlo, esto es, como sujeto moral, fin en sí mismo, investido de la capacidad para decidir responsablemente sobre el propio comportamiento". Asegura, además, que la garantía constitucional de la dignidad, como valor de la calidad indicada, implica la proscripción de cualquier uso instrumental de un sujeto y la imposición al mismo de algún menoscabo que no responda a fin constitucionalmente legítimo y legalmente previsto.
La mayor parte de constituciones democráticas modernas recogen el derecho fundamental a la integridad moral.[cita requerida] En el orden internacional, existen multitud de tratados y convenios que prohíben la tortura, los tratos inhumanos y degradantes. Entre los más importantes, destacan:
Convención contra la tortura y otros tratos y penas crueles, inhumanos o degradantes, de 10 de diciembre de 1984.
Convenio Europeo para la prevención de la tortura y de las penas o tratos inhumanos o degradantes, de 26 de noviembre de 1987.
Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
España
En el caso de la Constitución Española de 1978, este derecho se recoge en el artículo 15:
Todos tienen derecho a la vida y a la integridad física y moral, sin que, en ningún caso, puedan ser sometidos a tortura ni a penas o tratos inhumanos o degradantes. Queda abolida la pena de muerte, salvo lo que puedan disponer las leyes penales militares para tiempos de guerra.
Esta previsión constitucional, se traduce en la protección de este bien jurídico en el Código Penal de 1995, que se encuentra vigente en la actualidad. Así, el Código Penal tipifica las "torturas y otros delitos contra la integridad moral" en los artículos 173, 174, 175 y 176.
Véase también
Enlaces externos
Secțiunea 3. SECTION 3. Sección 3.
Traducere din spaniolă în română, cu păstrarea intactă a textului rezultat prin traducere 100% automată.
Traducción del español al rumano, guardando y el texto resultante de la traducción 100% automática.
Column A.
Original text.
La integridad moral puede definirse como una cualidad de la persona que la faculta para tomar decisiones sobre su comportamiento por sí misma. El concepto es aplicable a todos individuos humanos con capacidad de decidir autónomamente. Esta facultad está relacionada con la autoconcepción del sujeto: sus comportamientos, creencias y forma de actuar.
Índice
2 Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
Concepto jurídico
El Tribunal Supremo español define la integridad moral como "un atributo de la persona, como ente dotado de dignidad por el solo hecho de serlo, esto es, como sujeto moral, fin en sí mismo, investido de la capacidad para decidir responsablemente sobre el propio comportamiento". Asegura, además, que la garantía constitucional de la dignidad, como valor de la calidad indicada, implica la proscripción de cualquier uso instrumental de un sujeto y la imposición al mismo de algún menoscabo que no responda a fin constitucionalmente legítimo y legalmente previsto.
La mayor parte de constituciones democráticas modernas recogen el derecho fundamental a la integridad moral.[cita requerida] En el orden internacional, existen multitud de tratados y convenios que prohíben la tortura, los tratos inhumanos y degradantes. Entre los más importantes, destacan:
Convención contra la tortura y otros tratos y penas crueles, inhumanos o degradantes, de 10 de diciembre de 1984.
Convenio Europeo para la prevención de la tortura y de las penas o tratos inhumanos o degradantes, de 26 de noviembre de 1987.
Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
España
En el caso de la Constitución Española de 1978, este derecho se recoge en el artículo 15:
Todos tienen derecho a la vida y a la integridad física y moral, sin que, en ningún caso, puedan ser sometidos a tortura ni a penas o tratos inhumanos o degradantes. Queda abolida la pena de muerte, salvo lo que puedan disponer las leyes penales militares para tiempos de guerra.
Esta previsión constitucional, se traduce en la protección de este bien jurídico en el Código Penal de 1995, que se encuentra vigente en la actualidad. Así, el Código Penal tipifica las "torturas y otros delitos contra la integridad moral" en los artículos 173, 174, 175 y 176.
Véase también
Enlaces externos
Column B.
100% Machine translation.
Integritatea morală poate fi definită ca o calitate a unei persoane care o împuternicește să ia decizii cu privire la propriul comportament. Conceptul se aplică tuturor indivizilor umani cu capacitatea de a lua decizii autonome. Această capacitate este legată de conceptul de sine al subiectului: comportamentele, credințele și modul său de a acționa.
Index
1 Concept juridic
2 Protecția integrității morale în sistemele juridice
2.1 Spania
3 Vezi și
4 Linkuri externe
Concept juridic
Curtea Supremă spaniolă definește integritatea morală ca fiind „un atribut al persoanei, ca entitate înzestrată cu demnitate prin simplul fapt de a fi astfel, adică ca subiect moral, un scop în sine, învestit cu capacitatea de a decide în mod responsabil cu privire la propriul comportament”. De asemenea, afirmă că garanția constituțională a demnității, ca valoare a calității menționate anterior, implică interzicerea oricărei utilizări instrumentale a unui subiect și impunerea oricărei afectări a acestuia care nu răspunde unui scop constituțional legitim și legal stabilit.
Majoritatea constituțiilor democratice moderne consacră dreptul fundamental la integritate morală.[necesită citare] La nivel internațional, există numeroase tratate și convenții care interzic tortura și tratamentele inumane și degradante. Printre cele mai importante se numără:
Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, din 10 decembrie 1984.
Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, din 26 noiembrie 1987.
Protecția integrității morale în sistemele juridice
Spania
În cazul Constituției spaniole din 1978, acest drept este consacrat la articolul 15:
Orice persoană are dreptul la viață și la integritate fizică și morală și nu poate fi supusă, în nicio circumstanță, torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Pedeapsa cu moartea este abolită, cu excepția cazurilor prevăzute de legile penale militare pentru timp de război.
Această prevedere constituțională se traduce prin protejarea acestui drept legal în Codul penal din 1995, care este în prezent în vigoare. Astfel, Codul Penal incriminează „tortura și alte infracțiuni împotriva integrității morale” în articolele 173, 174, 175 și 176.
Vezi și
Obligația morală
Linkuri externe
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation.
Integritatea morală poate fi definită ca o calitate a unei persoane care o împuternicește să ia decizii cu privire la propriul comportament. Conceptul se aplică tuturor indivizilor umani cu capacitatea de a lua decizii autonome. Această capacitate este legată de conceptul de sine al subiectului: comportamentele, credințele și modul său de a acționa.
Index
1 Concept juridic
2 Protecția integrității morale în sistemele juridice
2.1 Spania
3 Vezi și
4 Linkuri externe
Concept juridic
Curtea Supremă spaniolă definește integritatea morală ca fiind „un atribut al persoanei, ca entitate înzestrată cu demnitate prin simplul fapt de a fi astfel, adică ca subiect moral, un scop în sine, învestit cu capacitatea de a decide în mod responsabil cu privire la propriul comportament”. De asemenea, afirmă că garanția constituțională a demnității, ca valoare a calității menționate anterior, implică interzicerea oricărei utilizări instrumentale a unui subiect și impunerea oricărei afectări a acestuia care nu răspunde unui scop constituțional legitim și legal stabilit.
Majoritatea constituțiilor democratice moderne consacră dreptul fundamental la integritate morală.[necesită citare] La nivel internațional, există numeroase tratate și convenții care interzic tortura și tratamentele inumane și degradante. Printre cele mai importante se numără:
Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, din 10 decembrie 1984.
Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, din 26 noiembrie 1987.
Protecția integrității morale în sistemele juridice
Spania
În cazul Constituției spaniole din 1978, acest drept este consacrat la articolul 15:
Orice persoană are dreptul la viață și la integritate fizică și morală și nu poate fi supusă, în nicio circumstanță, torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Pedeapsa cu moartea este abolită, cu excepția cazurilor prevăzute de legile penale militare pentru timp de război.
Această prevedere constituțională se traduce prin protejarea acestui drept legal în Codul penal din 1995, care este în prezent în vigoare. Astfel, Codul Penal incriminează „tortura și alte infracțiuni împotriva integrității morale” în articolele 173, 174, 175 și 176.
Vezi și
Obligația morală
Linkuri externe
Secțiunea 4. SECTION 4. Sección 4.
Column A.
Original text.
La integridad moral puede definirse como una cualidad de la persona que la faculta para tomar decisiones sobre su comportamiento por sí misma. El concepto es aplicable a todos individuos humanos con capacidad de decidir autónomamente. Esta facultad está relacionada con la autoconcepción del sujeto: sus comportamientos, creencias y forma de actuar.
Índice
2 Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
Concepto jurídico
El Tribunal Supremo español define la integridad moral como "un atributo de la persona, como ente dotado de dignidad por el solo hecho de serlo, esto es, como sujeto moral, fin en sí mismo, investido de la capacidad para decidir responsablemente sobre el propio comportamiento". Asegura, además, que la garantía constitucional de la dignidad, como valor de la calidad indicada, implica la proscripción de cualquier uso instrumental de un sujeto y la imposición al mismo de algún menoscabo que no responda a fin constitucionalmente legítimo y legalmente previsto.
La mayor parte de constituciones democráticas modernas recogen el derecho fundamental a la integridad moral.[cita requerida] En el orden internacional, existen multitud de tratados y convenios que prohíben la tortura, los tratos inhumanos y degradantes. Entre los más importantes, destacan:
Convención contra la tortura y otros tratos y penas crueles, inhumanos o degradantes, de 10 de diciembre de 1984.
Convenio Europeo para la prevención de la tortura y de las penas o tratos inhumanos o degradantes, de 26 de noviembre de 1987.
Protección de la integridad moral en los ordenamientos jurídicos
España
En el caso de la Constitución Española de 1978, este derecho se recoge en el artículo 15:
Todos tienen derecho a la vida y a la integridad física y moral, sin que, en ningún caso, puedan ser sometidos a tortura ni a penas o tratos inhumanos o degradantes. Queda abolida la pena de muerte, salvo lo que puedan disponer las leyes penales militares para tiempos de guerra.
Esta previsión constitucional, se traduce en la protección de este bien jurídico en el Código Penal de 1995, que se encuentra vigente en la actualidad. Así, el Código Penal tipifica las "torturas y otros delitos contra la integridad moral" en los artículos 173, 174, 175 y 176.
Véase también
Enlaces externos
Column Z.
80% Machine translation + 20% Ayord translation.
Integritatea morală poate fi definită ca o calitate a unei persoane care o împuternicește să ia decizii cu privire la propriul comportament. Conceptul se aplică tuturor indivizilor umani cu capacitatea de a lua decizii autonome. Această capacitate este legată de conceptul de sine al subiectului: comportamentele, credințele și modul său de a acționa.
Index
1 Concept juridic
2 Protecția integrității morale în sistemele juridice
2.1 Spania
3 Vezi și
4 Linkuri externe
Concept juridic
Curtea Supremă spaniolă definește integritatea morală ca fiind „un atribut al persoanei, ca entitate înzestrată cu demnitate prin simplul fapt de a fi astfel, adică ca subiect moral, un scop în sine, învestit cu capacitatea de a decide în mod responsabil cu privire la propriul comportament”. De asemenea, afirmă că garanția constituțională a demnității, ca valoare a calității menționate anterior, implică interzicerea oricărei utilizări instrumentale a unui subiect și impunerea oricărei afectări a acestuia care nu răspunde unui scop constituțional legitim și legal stabilit.
Majoritatea constituțiilor democratice moderne consacră dreptul fundamental la integritate morală.[necesită citare] La nivel internațional, există numeroase tratate și convenții care interzic tortura și tratamentele inumane și degradante. Printre cele mai importante se numără:
Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, din 10 decembrie 1984.
Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, din 26 noiembrie 1987.
Protecția integrității morale în sistemele juridice
Spania
În cazul Constituției spaniole din 1978, acest drept este consacrat la articolul 15:
Orice persoană are dreptul la viață și la integritate fizică și morală și nu poate fi supusă, în nicio circumstanță, torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Pedeapsa cu moartea este abolită, cu excepția cazurilor prevăzute de legile penale militare pentru timp de război.
Această prevedere constituțională se traduce prin protejarea acestui drept legal în Codul penal din 1995, care este în prezent în vigoare. Astfel, Codul Penal incriminează „tortura și alte infracțiuni împotriva integrității morale” în articolele 173, 174, 175 și 176.
Vezi și
Obligația morală
Linkuri externe
Del mismo autor / De acelasi autor:
Obligația morală / Obligación moral > Page started at 05.12.2019_23.03 (UTC+1 / España).
Page updated
Google Sites
Report abuse