Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
text: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
imagini: Dan Petrescu (București), Ică Giurgiu
hartă: Google, Dan Petrescu, Ică Giurgiu
Pornim din gara CFR Târgușor (28 decembrie 2017) (imagini 1, 2) pe parcursul marcat cu linie albastră pe hartă. Circuitul pe care îl vom face până la mănăstirea Casian și apoi pe drumul care vine de la mănăstire la gara Târgușor se poate întinde pe durata a 4-8 ore, sau mai mult, pe cât de mare este curiozitatea noastră de a vedea locurile în amănunțime.
1
2
Vom avansa lăsând în permanență în dreapta noastră linia ferată care duce spre Tulcea (imagini 3, 4). Harta pe care o prezentăm are scara pusă pe ea, deci puteți aprecia destul de bine distanțele în linie dreaptă; de-a lungul drumului nostru trasat cu albastru nu vom avea de urcat sau coborât decât cel mult denivelări de ordinul a zeci de metri.
3 În ultimul plan, centru, zona cu Bănuții Dobrogei. În stânga, sus, antena de comunicații din dreptul atolilor O.
4
Peste drum de calea ferată, spre sud față de gara Târgușor, se conturează Valea Vistorna / Visterna, în dreptul nostru apărând în arealul ei cele mai vechi roci din România, șisturile verzi; sunt locuri unde au trăit (și au fost găsite dovezi) renul, bizonul, leul, rinocerul etc. (vezi); tot acolo, am găsit în anul 1993 unelte din Epoca de Piatră. Sunt și peșteri grozave (din punct de vedere al genezei și conținutului) pe Valea Vistorna / Visterna, descrise la.
Ajungem în dreptul Peșterii Liliecilor (imaginea 5). Pe parcursul nostru, trasat cu albastru, calea ferată trece pe pod (imaginea 6, punctul A de pe hartă) o vale bine pronunțată (imagini 7, 7a).
5
6
7
7a Iată cum arată, fotografiate de deasupra Peșterii Liliecilor, podul de cale ferată și dealul cu „bănuți” / atoli. Foto, Ică Giurgiu.
Urmează să suim pe malul ei stâng geografic, către antena de telecomunicații din stânga imaginii 3; în timp ce urcăm, în dreapta noastră suie o linie de curent electric de care ne vom apropia dar nu o vom depăși pentru a descoperi mulții Bănuți ai Dobrogei (cine o fi dat toponimul nu știm să vă spunem). Pe harta Google din satelit se văd, de-a lungul traseului nostru trasat cu albastru, mulțime de cercuri care se ating și par uneori să se întretaie; sunt mari atoli, de fapt doar partea lor superioară. Până aici am trecut de atolii superbi din versantul stâng geografic al Văii Visterna. Imaginile 8-11 ne dezvăluie câțiva Bănuți, cu diametre la partea superioară de mai multe zeci de metri. Când ajungem deasupra lor, către nord apar câmpiile cultivate și armata eolienelor (imaginea 12).
8 Pe marginea unui uriaș atol/ „bănuț”.
9
10 Atol de zeci de metri diametru la partea lui superioară.
11
12
Ne orientăm către stânga, pe la obârșia marii văi notată cu A pe hartă; apare mănăstirea Casian (imaginea 13), la dreapta ei fiind versantul cu Peștera Casian (vezi), deasupra Lacului Casian de pe Valea Casimcea. De la mănăstirea Casian este potecă marcată către Peștera Casian.
13
Sub mănăstire se află atolul C (numit de noi după forma sa), de zeci de metri diametru (numit de unii Amfiteatrul antic), ușor accesibil din poteca marcată care pleacă de la mănăstirea Casian spre Peștera Casian. Iar în spatele mănăstirii, după zona cu pădure, coama calcaroasă mai mult golașă se duce până în Cheile Dobrogei (vezi). Acest superb atol C îl privim din diverse unghiuri în imaginile 14-17.
14 Atolul C.
15 Atolul C.
16
17 Atolul C.
La baza lui este pădure și vegetație (imaginea 18) unde se pot ascunde căpriorii (imaginea 19) dar și alte multe specii de faună și avifaună.
18
19
Pe pantele sudice ale atolului C, de deasupra pădurii, am găsit pe 28 decembrie 2017 brândușe albe sau roz și o altă specie de flori, tot albe sau roz (imaginile 20, 21; vezi și). Buza atolului și relieful din jurul ei sunt fotogenice și interesante în orice anotimp (imagini 22-27).
20
21
22
23
24
25
26 Buza atolului C.
27 Buza atolului C.
La est de atolul C sunt atolii O (denumire dată de noi) pe care îi admirăm în imaginile 28-33.
28 Atolii O.
29 Atolii O.
30
31 Atol din grupul O.
32
33
De sub atolii O vă prezentăm câteva imagini (34-39) specifice reliefului local.
34
35
36
37
38
39 Din apropiere, pentru că are zeci de metri în diametru, unul din atolii din grupul O nu poate fi integral cuprins cu privirea.
Pe o potecă care se lasă de la mănăstirea Casian spre valea dintre atolii C și O ajungem în vreo 10 minute la un izvor (imaginea 40) în prejma căruia a fost cândva un pustnic. De la acest izvor se poate sui spre atolii C și O, descoperind frumusețea și diversitatea peisajului și vegetației. De pe culmea aflată imediat deasupra atolilor O (imagini 28, 29) privirea descoperă aspecte diverse ale Văii Casimcea (imagini 41-47, 49).
40
41 De deasupra atolilor O, Lacul Casian de pe Valea Casimcea. Sus, în stânga, mănăstirea Casian. Spre stânga, ultimul plan, este amontele Văii Casimcea.
42 Valea Casimcea, aval de atolii O.
43
44 Valea Casimcea, sub atolii O.
45 Valea Casimcea, sub atolii O.
46 Amonte de imaginea anterioară.
47 Sus, stânga, mănăstirea Casian. În centrul imaginii, marele versant în care se află Peștera Casian.
48 La mănăstirea Casian, miere de diverse feluri, faguri și compot de struguri. Aspectoase și cu prețurile civilizate afișate.
49 De deasupra atolilor O, muntele de calcar de dincolo de mănăstirea Casian.
De la mănăstirea Casian spre gara Târgușor este un drum bine întreținut.
Page updated
Google Sites
Report abuse