Cheile Dobrogei, hartă, descriere, Dobrogea
6 Venind dinspre localitatea Târgusor, aici facem întâi cunoștință cu versantul stâng geografic al Văii Cheia, la intrarea în chei dinspre amonte (sud). În dreapta imaginii, circular, masiv, cu pereții dezgoliti, un fost atol.
În februarie, în anii fără zăpadă multă, pe versantul stâng geografic al Cheilor Dobrogei găsim brândușe galbene (vezi la). Un areal în care merită să revenim de multe ori de-a lungul anului.
6bis Cheile Dobrogei, intrarea în chei dinspre sud; imagine de la
Atolii din Cheile Dobrogei
Ică Giurgiu, Andrei Samoil (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti), Florin Panait (Bucureşti)
În mările calde trăiesc, în colonii cu aspect de pomișori, coralii, animale celenterate, cu schelet calcaros (după moartea acestora, scheletul este prelucrat în bijuterii). Cu timpul, pe măsură ce coloniile se dezvoltă, pomisorii se transformă în structuri care pot avea zeci sau sute de metri în diametru și înălțime. Învecinarea coloniilor dă uneori naștere altor forme de dimensiuni importante, numite atoli, care pot ajunge la zeci de kilometri în diametru și la înălțimi semnificative. În centrul atolilor se află o scobitură care uneori poate avea sute de metri în diametru și adâncime. Bijuteriile naturale rămase în urma retragerii mării care a adăpostit colonii de coral pot fi găsite la Crucea, la Gura Dobrogei si în cheile de la sud de localitatea Cheia (harta 2).
Harta 2 (cu roșu, șosea asfaltată; cu galben, drum pietruit; cu negru, drum pe pământ/ „la negru”).
3 Harta geologică a zonei, la scara 1:200000, editată de Institutul Geologic, București, 1968, ne arată cu albastru deschis arealele în care sunt calcare și corali.
4 Zona speologică Cheia. (extras din Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretică și aplicată, Costinești, 1993)
Cheia a fost pe fundul mării
La nord-vest de Constanța este localitatea Gura Dobrogei (vezi harta 2, extras cu actualizări din lucrarea Atlas turistic și rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print București/ Direcția Tipografică Militară, 1993), iar la nord-vest de Gura Dobrogei se află așezarea Cheia.
La Cheia ne aflăm pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins între falia Peceneaga - Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul Dunării, la 48 km nord de orașul Hârșova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud față de localitatea Slava Rusă) și falia Capidava - Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunării, la 22 km nord de orașul Cernavodă; Ovidiu, localitate la 10 km nord-vest de Constanța).
Dobrogea Centrală este deluroasă, altitudinile maxime - care depășesc nu des și doar cu puțin 200 de metri - fiind deosebit de atractive dacă le cercetăm de aproape. Rocile de bază sunt șisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) - cele mai vechi roci care apar pe teritoriul României, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani vâstă) și Cretacic (100 milioane de ani), apoi o cuvertură discontinuă de loess (rocă cimentată din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru). Lucrările antropice (șosele, drumuri, așezări, terenuri cultivate, irigații, cariere etc.) maschează de cele mai multe ori forma reliefului „inițial”, Dobrogea părând din cauza asta, în multe locuri, ca fiind monotonă, neatractivă.
La sud de localitatea Cheia curge - venind spre așezare - prin cheile străbătute și de șoseaua asfaltată Târgușor - Cheia, apa cu același nume (denumirea de Valea Seacă care apare pe harta 2 poate că a provenit de la cei care nu au observat în întregime elementele de relief). Bazinul superior al Văii Cheia este încă insuficient cunoscut și descris; acolo se află un relief interesant, puternic denivelat; câteva drumuri „la negru”, cum spun localnicii, referindu-se la căile de pământ/ direct pe pământ, pornesc din perimetrul localității Mireasa către direcția localității Cheia.
1 Versantul drept geografic al Văii Cheia, în aval de imaginea 6.
Versanții Văii Cheia (Valea Canara pe hărțile mai vechi) aflați pe marginea șoselei Târgușor - Cheia, la sud de localitatea Cheia, au formă de faleze calcaroase, abrupte, fragmentate de mici văi afluente (imaginile din acest articol). Pereții sunt modelați cu șănțulete (lapiezuri) specifice rocii calcaroase (de exemplu în imaginile 19 și 20).
Sunt foarte vizibile vechile colonii de corali (imaginile 7-9), coloane acum rămase la suprafață, depășind 30 de metri înălțime. Locurile sunt declarate rezervație naturală, cu forme considerate până în anul 2004 unice în România (li s-au adăugat apoi coralii de la Crucea). Degradarea naturală a fostelor colonii de corali și felul în care le-a modificat relieful fac să întâlnim aici turnuri compacte verticale - înlănțuite sau detașate, pâlnii cu margini șlefuite sau mari potcoave de piatră (imaginea 9).
5 Versantul drept geografic al Văii Cheia, detaliu din imaginea 1.
7 Versantul drept geografic al Văii Cheia, detaliu din imaginea 9. Atol masiv în stânga imaginii; atol similar ca dimensiuni în dreapta imaginii, dar rupt în două și golit la interior.
8 Imagine la stânga pozei 7, detaliu din imaginea 9.
9 Versantul drept geografic al Văii Cheia, în aval de imaginea 6. Coloniile de corali se înșiră de-a lungul șoselei Târgușor - Cheia; pe unii dintre pereți se află trasee de escaladă, la fel ca și pe malul stâng al văii.
O plimbare de 30-90 minute pe versanții Văii Cheia, pe la 30-50 de metri înălțime față de talvegul și apa care meandrează, ne descoperă mult mai frumos și larg locurile, tentante în orice anotimp. Pe versantul stâng geografic al văii putem găsi înflorite, la jumătatea lunii februarie, alături de alte plante și două feluri de brândușe (una albă, alta galbenă).
10 În aval de imaginea 7, pe malul drept al văii.
11 Detaliu din imaginea 10.
12 Versantul drept al Cheilor Dobrogei, la ieșirea lor din aval (nord). Drumul care se duce dinspre stânga imaginii către fundalul ei se îndreapta către Casian (vezi harta 2 și citește despre Peștera Casian). Recent (vezi imaginea 41 de la), crearea unor lacuri a modificat relieful și a îmbunătățit și starea unor drumuri locale.
Săpăturile făcute de Institutul de Speologie în peșteri și adăposturi sub stâncă pe Valea Cheia, dar și în vecinele ei de hidrografie, Visterna și Casimcea (vezi harta 4), în anii 1956-1981, au arătat că depozitele fosilifere s-au acumulat aici într-o perioadă mai mare de 700.000 ani, interval sfârșit prin secolele III-IV ale erei noastre. Fauna găsită în săpături era caracteristică stepelor din estul Europei și Asia Centrală, dovedind migrații dinspre nord (ren, vulpe polara etc.) și sud.
Din Peștera La Adam, aflată pe Valea Visterna, au fost recoltate și unelte folosite cândva de cei care au trăit sau au trecut pe aici, începând cu perioada pietrei cioplite cu vârf și muchii (premusteriene) până la piese din epoca romană (o parte sunt expuse în Muzeul de arheologie din Constanța) (un loc amplu este dedicat Peșterii La Adam și la Muzeul de Geologie din București).
Peisaj remarcabil
Ca să ne dăm seama de varietatea și valoarea peisajului din Cheile Dobrogei ne ajută imaginile din acest material, însoțite de explicații privind localizarea lor. Dacă mergeți acolo, nu distrugeți vegetația, nu lăsați gunoaie, nu poluați fonic zona.
13 Versantul stâng geografic al Cheilor Cheia, în aval de imaginea 1.
14 Versantul stâng geografic, în aval de imaginea 13.
15 Pe versantul stâg, deasupra imaginii 14.
16 Detaliu din imaginea 15.
17 În aval de imaginea 14, pe versantul stâng al văii.
18 În aval de imaginea 17.
19 În aval de imaginea 18. Vedem și lapiezuri verticale, așa cum distingem și în imaginile 17 și 20.
20 În aval de imaginea 19, la ieșirea dinspre aval a cheilor.
Notă. Drumul dintre localitățile Cheia și Gura Dobrogei, prin Casian, nu era accesibil decât cu mașină cu garda înaltă sau cu căruța. Recent (vezi imaginea 41 de la), crearea unor lacuri a modificat relieful și a îmbunătățit și starea unor drumuri locale. Drumul dintre Târgușor și Gura Dobrogei, prin Valea Visterna, este pietruit, lat și nu prezintă denivelari importante.
Bibliografie
*** - Lucrările Institutului de Speologie „Emil Racoviță", tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, București
*** - Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretică și aplicată, Costinești, 1993