Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Florin Panait (Bucureşti)
1
2
Din imediata apropiere a Litoralului, mergem spre nord din localitatea Mihail Kogălniceanu către localitatea Târgușor. Înainte de Târgușor ajungem la linia ferată care duce către Tulcea (o călătorie în timpul zilei pe această cale ferată ne descoperă o parte din atractivul peisaj al Dobrogei). Înainte de a trece linia ferată se desprinde din șoseaua asfaltată, către dreapta, drum pietruit spre localitatea Gura Dobrogei, pe malul stâng geografic al frumoasei Văi Visterna. Imediat după ce trecem linia ferată, tot spre dreapta pleacă un alt drum pietruit, lung de 3 kilometri, către mănăstirea și Peștera Casian. (vezi harta, extras cu actualizări din lucrarea Atlas turistic și rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print București/ Direcția Tipografică Militară, 1993 - cu galben, drum pietruit; cu negru, drum de pământ sau în curs de pietruire)
Pe măsură ce ne apropiem de mănăstirea Casian (imaginile 3, 4) ne dăm seama că undeva în stânga noastră se ascunde după deal mirificul peisaj cu atoli din Valea Cheia (vezi aici). Când am ajuns la parcarea din fața mănăstirii, observăm în dreapta noastră, la mică distanță (imaginile 5-7), spectaculoase capete superioare de atoli (citeste despre acest subiect la).
3
4
Ne aflăm pe teritoriul Dobrogei Centrale, cuprins între falia Peceneaga - Camena (la nord) (Peceneaga, localitate pe malul Dunării, la 48 km nord de orașul Hârșova; Camena, localitate la vest de DN 22D, imediat la sud față de localitatea Slava Rusă) și falia Capidava - Ovidiu (la sud) (Capidava, localitate pe malul Dunării, la 22 km nord de orașul Cernavodă; Ovidiu, localitate la 10 km nord-vest de Constanța).
Dobrogea Centrală este deluroasă, altitudinile maxime - care depășesc nu des și doar cu puțin 200 de metri - fiind deosebit de atractive dacă le cercetăm de aproape. Rocile de bază sunt șisturile verzi (2.000 milioane de ani vechime) - cele mai vechi roci care apar pe teritoriul României, peste care s-au depus depozite din Jurasic (180 milioane de ani vârstă) și Cretacic (100 milioane de ani), apoi o cuvertură discontinuă de loess (rocă cimentată din praf, cu fragmente sub 0,2 milimetri diametru). Lucrările antropice (șosele, drumuri, așezări, terenuri cultivate, irigații, cariere etc.) maschează de cele mai multe ori forma reliefului „inițial”, Dobrogea părând din cauza asta, în multe locuri, ca find monotonă, neatractivă.
7 Detaliu din imaginea anterioară.
După ce intrăm în curtea mănăstirii, un indicator ne îndrumă către dreapta, la Peștera Casian. Până acolo a fost făcută o potecă lată, bine amenajată, cu multe trepte. Poteca ne apropie de versantul spectaculos și divers al Văii Casimcea, vale cu talveg nu de mult transformat în salbă de lacuri (imaginile 8-11).
8 Spre amontele Văii Casimcea.
9 Versant în malul drept geografic al Văii Casimcea și pantă cu atoli, în planul central al imaginii.
10 Valea Casimcea în dreptul Peșterii de la Casian; pe lacuri vine avifaună specifică Dobrogei.
11 Valea Casimcea în aval de Peștera Casian; versantul stâncos continuă interesant.
Apoi calea amenajată coboară la intrarea Peșterii Casian (imaginile 13-16), în care suim pe o scară metalică. Dincolo de sala de intrare (imaginile 15, 16), se desprind două galerii scurte și înalte, care păstrează încă bine urmele etapelor prin care a trecut săparea naturală a acestei cavități, anume: întâi o excavare a rocii de calcar prin săpare sub presiune (frumoase cupole și marmite), apoi o fază de curgere cu nivel liber (nivele de eroziune bine dezvoltate) și de concreționare.
12 Libelula. foto: Florin Panait
13 În stânga imaginii se află scara care duce la Peștera Casian.
foto: Florin Panait
14 Scara spre Peștera Casian.
15 Deasupra scării, în sala de intrare a Peșterii Casian.
De la peșteră spre baza versantului nu mai este distanță prea mare, dar poteca nu mai este amenajată, rămânând aici doar calea trasată de cei care au circulat cu caprele sau oile.
16 În sala de intrare a Peșterii Casian
17 Versant imediat în aval de Peștera Casian.
18 Clopoței asemănători cu cei de la mare altitudine sunt des prezenți pe versantul calcaros
Bibliografie
Ică Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti), Florin Panait (Bucuresti) - Munţii de coral de la Crucea
Ică Giurgiu, Andrei Samoil (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă" Bucureşti), Florin Panait (Bucureşti) - Atolii din Cheile Dobrogei
*** - Lucrările Institutului de Speologie „Emil Racoviţă", tom I-II, 1962-1963, Editura Academiei, București
*** - Programul excursiilor - Simpozionul de carstologie teoretică și aplicată, Costinești, 1993
vezi şi
Peştera Casian, cercetări arheologice
Peştera Casian şi Cheile Dobrogei, alte cercetări arheologice
Page updated
Google Sites
Report abuse