Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
1
2
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
Într-o frumoasă şi geroasă dimineaţă de februarie 2017 am pornit prin Munţii Stânişoara. Punct de plecare satul Pângărăcior, aflat la 12 km amonte de oraşul Piatra Neamţ, pe drumul 15, înspre Bicaz (vezi hartă la).
Imediat cum traversăm podul peste Râul Bistriţa intrăm în sat. Imaginea 1 am făcut-o spre înapoi, către Piatra Neamţ. În partea stângă cum privim imaginea 1, pe lângă casele care se observă, se desprinde un drum ce duce spre valea Pârâului Pângărăcior. Pe el ne vom înscrie, nu înainte de a privi la continuarea drumului 15 către Bicaz (foto 2). Imediat cum ne-am înscris pe noul drum, în partea dreaptă se află Râul Bistriţa iar în faţă zărim partea de munte pe care o vom traversa (foto 3). În câteva sute de metri după ce am părăsit drumul 15 zărim Valea Pângărăcior precum şi un pod pe partea dreaptă (foto 4). Vom traversa acel pod de pe care privim spre amonte (foto 5).
3
4
5
6
Ceva mai sus de pod, în dreapta în imaginea 5, după o mică porţiune îndiguită, zărim un drumeag ce urcă spre pădure. O variantă de a face traseul propus este şi pe acolo însă am preferat să parcurgem mai întâi o porţiune de drum exact pe malul Bistriţei şi apoi să urcăm şi să facem joncţiunea cu acel drumeag. Aşa că ne înscriem pe drumul ce urmează îndeaproape malul stâng geografic al Râului Bistriţa (foto 6). Râul se lărgeşte din această zonă formând lacul de acumulare Vaduri. Pe lac, chiar dacă este ger puternic, o gâscă sălbatică (foto 7) şi o lebădă (foto 8) caută de mâncare.
7
8
9
Drumul nostru urcă şi avem privelişte spre înapoi, zărind podul de la intrarea în satul Pângărăcior (foto 9). Mai departe zărim, ceva mai sus de noi, o porţiune de abrupt stâncos (foto 10). Pe partea dreaptă cum ne deplasăm se află interesanta Insulă Vaduri, mai greu de fotografiat acum deoarece sunt câteva case în dreptul ei dar şi uşoara ceaţă şi aşezarea spre sud, în bătaia luminii soarelui de dimineaţă constituie impedimente. O vom vedea de undeva de mai sus.
10
11
Încă sunt gospodării pe care le depăşim iar drumul face un cot brusc spre stânga şi începe să urce mai accentuat. Trecem pe lângă o casă părăsită (foto 11). Ceva mai sus drumul se abate din nou la stânga şi avem privelişte spre Valea Bistriţei, unde zărim o frumoasă peninsulă (foto 12).
12
Într-o altă tură prin această zonă, pe drumul asfaltat ce duce spre satul Bisericani, pe care îl vom traversa şi noi pe traseul propus, am văzut mai bine zona. În imaginea 13 zărim toată Valea Bistriţei aval de Pângărăcior. În zare vedem oraşul Piatra Neamţ, remarcând Dealul Pietricica, descris la. Spre stânga în imaginea 13 zărim pantele Dealului Cozla cu frumoasa formaţiune geologică denumită Trei căldări, descrisă la; iar în dreapta Dealului Pietricica, dar mai aproape de noi, în imaginea 13 zărim pintenul Bâtca Doamnei, descris la sau pe traseul descris la. Dacă privim din acelaşi loc de unde am realizat imaginea 13 spre amonte vom zări Insula Vaduri precum şi un colţ al peninsulei din imaginea 12 (foto 14).
13
14
Continuăm traseul, urcând mai departe. Trecem pe lângă gospodării izolate iar printre copaci zărim case mai sus (foto 15). Drumul este pitoresc (foto 16) şi continuă să treacă pe lângă casele din acest cătun (foto 17).
15
16
17
18
Ajungem la gardul din imaginea 18, după ultimele case. De acolo ne abatem în urcuş spre stânga faţă de sensul de mers până aici. Panta este ceva mai mare şi ajungem în câteva sute de metri într-o poiană (foto 19). Mergem mai departe şi ne abatem uşor spre dreapta, în urcuş. Este vizibil un drumeag, chiar dacă este acoperit cu zăpadă (foto 20).
19
20
De mai sus zărim pe muntele vecin construcţiile de la Bisericani, spre care ne îndreptăm (foto 21). Drumeagul începe să coboare uşor (foto 23) şi conduce într-o poiană (foto 24).
21
23
24
25
De acolo drumeagul coboară accentuat spre dreapta faţă de sensul de mers până aici. În acest loc părăsim drumeagul şi ne abatem spre stânga. Sunt câteva poteci, iarna mai greu vizibile. Dacă ne abatem spre stânga şi ne luptăm vreo 150 m cu arbuştii, dacă nu nimerim vreo potecă vom ajunge la drumul pe care l-am semnalat în imaginea 5 (foto 25). Acesta este circulat şi vom continua traseul pe el, spre dreapta faţă de sensul de urcuş. După 20 minute de mers pe acest drum trecem pe lângă o mică porţiune de abrupt, cea din imaginea 26. Imediat după acestă porţiune, la 100 m se află pârâul din imaginea 27.
26
27
În acest loc este de preferat să părăsim drumul şi să urcăm paralel cu valea pârâului întâlnit. Drumul pe care îl părăsim, după 1 km face joncţiunea cu drumul asfaltat ce duce spre Bisericani şi este şi acest parcurs o alternativă mai uşoară. Urcăm o pantă ceva mai accentuată şi câteva sute de metri mai sus ajungem într-un loc degajat, în vecinătatea unor case unde găsim un drumuşor care se abate spre dreapta faţă de sensul de urcuş şi pe care ne înscriem (foto 28). Înainte de a ajunge la drumul asfaltat privim spre înapoi (foto 29).
28
29
30
Ajungem la asfalt şi ne abatem spre stânga faţă de sensul de urcuş (foto 30). În câteva sute de metri ajungem în dreptul Spitalului de Pneumofiziologie. În spatele său, ascunsă bine, se află o interesantă mănăstire a cărei piatră de temelie a pus-o Ştefan cel Mare; construcţia efectivă a fost definitivată de Ştefăniţă Vodă, după dispariţia marelui voievod. Pe lângă valoarea istorică, mănăstirea de la Bisericani adăposteşte un interesant cadran solar, unul dintre foarte puţinele din Moldova (foto 31) (câteva cadrane cunoscute în Moldova sunt: unul la Iaşi, unul la Miclăuşeni (tot în judeţul Iaşi), şi două în judeţul Suceava (unul la Rădăuţi)).
31
32
Revenim la drumul asfaltat pe care l-am părăsit pentru a ajunge la mănăstire şi privind în amonte zărim un drumeag ce se desprinde spre dreapta în urcuş (foto 32). Ne înscriem pe el şi ceva mai sus ajungem într-o poiană din care ne vom abate spre stânga, urmând acelaşi drumeag, pe lângă gardul de
33
34
Drumeagul traversează o mică porţiune împădurită (foto 34) şi ne scoate într-o poiană (foto 35). Urcăm spre partea superioară a ei, pe lizirea pădurii aflată pe dreapta noastră în sensul de urcuş. Chiar din creastă privim spre înapoi şi zărim în depărtare Ceahlăul (foto 36).
35
36
37
38
Stând cu spatele la Ceahlău, ne înscriem pe un drumeag ce se abate spre dreapta (foto 37). Parcurgem 300 m pe el dar îl părăsim la prima intersecţie pe care o întâlnim deoarece drumeagul coboară în serpentine lungi şi mai domoale iar noi vom urma o variantă mai scurtă dar mai abruptă (foto 38).
39
Urmăm aşadar un drumeag ce duce spre valea unui pârâu ce ne va scoate în satul Bistriţa. Drumeagul are pe alocuri pante destul de repezi, dar fără dificultăţi majore. Din loc în loc, unde pădurea este mai rară, avem privelişte spre nord (foto 39). După jumătate de oră de coborâre din poiana din imaginea 36 ajungem la acelaşi drumeag pe care l-am părăsit, cel din imaginea 37 (imaginea 41).
41
42
De aici vom urma strict drumul forestier. Doar urme de animale zărim şi doar de copite (foto 42). Trecem de o intersecţie cu alte drumeaguri de prin zonă şi coborâm mai departe (foto 43). 42
43
44
Pe brazii de pe marginea drumului, cei expuşi razelor solare, s-au format ţurţuri (foto 44). Nu după mult timp ajungem la o barieră şi la o nouă intersecţie cu un drum forestier mai mare (foto 45).
45
46
47
De acolo privim mai întâi spre înapoi, de unde am venit (foto 46) apoi continuăm drumul spre vale (foto 47). Peste creasta din stânga noastră, în sensul de deplasare în aval, se află satul Cuejdiu şi drumul pe care am coborât de la lacul de baraj natural Cuejdel, descris la.
48
Trecem pe lângă un izvor amenajat, cu apă feruginoasă (foto 48). Ajungem la primele case din satul Bistriţa iar ceva mai la vale trecem prin spatele mănăstirii Bistriţa, construită în 1406, unde este înmormântat Alexandru cel Bun, bunicul lui Ştefan cel Mare (foto 49).
49
Din dreptul mănăstirii mai avem de parcurs 2 km şi ajungem la drumul 15, la 6 km de oraşul Piatra Neamţ.
Page updated
Google Sites
Report abuse