De la Brodina la Argel, în luna februarie, prin Munţii Obcina Mare

1

2

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

Participanţi: Vasile Bouaru, George Sireţchi (Rădăuţi).


Extremitatea nord-vestică a Munţilor Obcina Mari este frumoasă, ceva mai izolată, foarte puţin strabătută de turişti.

Am ales ca punct de plecare satul Brodina, prin care am trecut în lunga călătorie de-a lungul Râului Suceava. Din dreptul fostei gări Brodina ne deplasăm în amonte, de-a lungul căii ferate şi traversăm un vechi pod (foto 1). Vremea este destul de închisă acum, pe la mijlocul lui februarie 2017. Vârful Chepa (peste el vârf am trecut pe traseul descris la) este învăluit în nori (foto 2). Ne înscriem pe Valea Brodinei, pe drumul 176 şi parcurgem 9 km până ajungem la intersecţia cu drumul forestier Pârâul Negru, aflat în dreptul unui canton forestier, pe partea stângă cum ne deplasăm în amonte (foto 3).

3

Depăşim bariera de la începutul acestui drum forestier şi urmăm în amonte drumul caee însoţeşte pârâul cu acelaşi nume. După câteva sute de metri parcurşi privim spre înapoi, către crestele aflate spre nord (foto 4). Mergem mai departe şi adesea întâlnim drumuri laterale care par să fie la fel de umblate (foto 5).

                                   4

5

Vom urma însă doar drumul care urmează îndeaproape pârâul. Ceva mai sus, încă o intersecţie. În imaginea 6, drumeagul din partea stângă a imaginii este cel pe care am coborât de pe traseul descris la. Pe traseul pe care îl parcurgem acum ne vom abate pe drumul din dreapta. Undeva mai sus drumul nostru părăseşte albia Pârâului Negru şi urcă spre stânga faţă de sensul de înaintare (foto 7).

                                         6

7

Ne înscriem pe noul drumeag, în urcuş mai accentuat. Traversăm o zonă destul de degajată. Undeva mai sus privim spre vale unde vedem cum se ridică negurile (foto 8). Apoi drumeagul intră într-o frumoasă pădure de conifere şi foarte puţin mai sus ajungem la un culoar prin această pădure. Din acel loc ne abatem spre stânga faţă de sensul de urcuş (foto 9).

                                                        8

9

Sunt urme de sanie semn că prin apropiere se află oameni. În câteva minute intrăm într-o vastă poiană (foto 10), nu înainte de a privi spre înapoi (foto 11). E aceeaşi poiană din imaginea 22 de la, dar în partea opusă imaginii 22.

                                                                                           10

11

Deşi norii sunt foarte joşi, peisajul este uimitor (foto 12). Nu departe de noi, acum ascuns privirilor din cauza norilor, se află vârful cel mai înalt din Obcina Mare, Sihloaia (1224 m) (foto 13).

                      12

13

Ne deplasăm spre cele câteva case din această poiană izolată (foto 14). Unele sunt locuite chiar şi pe perioada iernii. Privim printre nori crestele care coboară de pe Vârful Sihloaia spre nord, către Valea Brodinei (foto 15).

                       14

15

Apoi coborâm de-a lungul gardului din imaginea 16, până în vecinătatea casei cea mai din vale şi, stând cu spatele la ea, ne îndreptăm spre valea din faţa noastră. Aproape de liziera pădurii pe care o zărim se află un izvor şi în stânga sa o potecă spre care ne îndreptăm (foto 17).

                         16

17

Intrăm în pădure şi la câteva zeci de metri mai găsim un izvor, parţial amenajat (foto 18). Din dreptul acelui izvor urmăm mai departe poteca ce coboară şi se abate uşor spre stânga. În câteva minute ajungem la un drumeag destul de circulat dacă avem în vedere urmele prin zăpadă (foto 19). Îl vom urma spre vale.

                                18

19

Drumeagul ne conduce spre valea unui mic pârâu (foto 20). Ne deplasăm câteva sute de metri aval şi privim spre înapoi. Soarele ajunge foarte greu aici, de aceea este multă zăpadă (foto 21).

                       20

21

În alte câteva sute de metri ajungem la capătul unui drum forestier unde, din partea stângă cum coborâm, vine un pârâu mai important, Dubul (foto 22) pe care îl vom urma spre vale. De aici parcursul devine mai uşor, drumul forestier este larg; a început să ningă cu fulgi mari, foarte liniştit (foto 23).

                                                      22

23

După aproape 2 km de mers pe acest drum forestier ajungem la primele case din satul Argel (foto 24), aflat pe malul Râului Moldoviţa, care desparte Obcina Mare de Obcina Feredeului. Zărim în depărtare primele creste ale Obcinii Feredeului (foto 25).

                         24

25

Ne uimesc casele acestui sat pentru că unele sunt situate exact în vârful unor culmi (foto 26).

26

Ajungem din nou la drumul 176, cel pe care l-am părăsit la intrarea în traseul parcurs, drum care traversează munţii de pe Valea Brodinei pe Valea Moldoviţei.  Exact în acel loc, unde ajungem la drumul 176, pe partea stângă se mai desprinde un drumeag spre amonte. Pe acel drumeag am făcut intrarea în traseul descris la.