Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
176
articolul debutează la
Continuând înaintarea de-a lungul Râului Soloneț, trecem pe sub valul de pământ generat de marea alunecare de teren de pe Dealul Osoi (foto 176). Râul, destul de lat aici (foto 178), ocoleşte acest deal interesant (foto 177).
177
178
Trecând pe la baza dealului observăm şi alte alunecări de teren (foto 179), unele destul de mari, care au generat forme de relief interesante (foto 180). Râul curge mai departe liniştit (foto 181) şi în dreptul ieşirii din aval din satul Todireşti primeşte un mic afluent (foto 182).
179
180
181
182
La câteva sute de metri mai la vale trece pe sub o mică porţiune de abrupt (foto 183). Dacă ne depărtăm de acest loc spre şoseaua asfaltată din vecinătate avem privire de ansamblu spre poalele Dealului Osoi şi locul unde râul începe să ocolească dealul (foto 184).
183
184
O dată ajunşi în dreptul porţiunii de abrupt din imaginea 183, e bine să urcăm câteva zeci de metri până în vecinătatea ei. Vom constata că pietrele desprinse şi răspândite pe acolo conţin multe fosile (foto 185, 185a). Apoi vom găsi trovanţi mici (foto 186), în diferite poziţii (foto 187).
185
185a
186
187
Porţiunea de abrupt formaţiuni unde natura a făcut risipă de imaginaţie (foto 188, 189). Găsim trovanţi mai mari, unii răsturnaţi (foto 190).
188
189
190
Continuăm traseul de-a lungul râului. Întâlnim o nouă alunecare de teren care a generat o porţiune de abrupt (foto 191). Din dreptul ei privim spre înapoi Râul Soloneţ (foto 192). El curge liniştit pe sub poalele dealului ale cărui pante sunt destul de frământate aici (foto 193).
191
192
193
Se pare că tot Dealul Osoi a avut de suferit în diferite perioade mai ploioase, cum ar fi cea din anul 2006 când au avut loc marea majoritate a alunecărilor de teren (foto 194). Pământul alunecat s-a oprit aproape de albia râului iar în unele locuri chiar a blocat-o producând inundaţii (foto 195).
194
195
Am urcat din nou câteva zeci de metri spre o nouă alunecare de teren care în timp a generat formaţiuni (foto 196). De acolo privim spre continuarea traseului (foto 197). Nu departe de aici, foarte aproape de malul râului, găsim un trovant uriaş (foto 198).
196
197
198
199
În continuare trecem pe sub o avalanşă de pământ (foto 199). Treptat, râul se depărtează de Dealul Osoi şi se apropie de gospodăriile satului Părhăuţi, ultimul pe care îl traversează înainte de vărsarea în Suceava (foto 200).
200
Ajungem la podul rutier de la intrarea în satul Părhăuţi (foto 201). De pe pod privim spre înapoi şi surprindem o parte din Dealul Osoi, pe sub care am trecut (foto 202) şi continuarea parcursului (foto 203). Vom continua înaintarea pe malul drept geografic. Satul Parhăuţi are adânci rădăcini istorice, fiind legat de stâpânirea boierilor Trotuşan prin secolul al XVI-lea, imediat după moartea lui Ştefan cel Mare şi urcarea pe tron a fiului acestuia, Petru Rareş.
201
202
203
204
Mai întâi privim de pe malul stâng geografic al râului (foto 204) apoi continuăm deplasarea în aval (foto 205). Pe ambele maluri sunt case din sat, peste tot vom găsi urme ale activităţii umane. Primăvara sunt tăiate răchitele (foto 206).
205
206
207
208
Mai la vale un drum traversează râul (foto 207) dar tot pe malul drept vom continua înaintarea pentru că sunt poteci. Acestea trec pe la marginea unor ogoare şi câteodată găsim pomi fructiferi înfloriţi (foto 208). Un mic baraj natural este plin cu peturi (foto 209).
209
Ajungem la ultimul pod peste râu înainte de vărsarea sa în Suceava (foto 210). Am ajuns aici şi în calătoria de-a lungul râului Suceava, porţiune descrisă între fotografiile 83 şi 89 de la https://sites.google.com/site/romanianatura63/home/carpatii-rasariteni/podisul-sucevei/coborare-de-a-lungul-sucevei-de-la-gura-solcii-la-darmanesti-prin-podisul-sucevei . Este un pod de cale ferată. Trecem pe sub el (foto 211) dar urcăm şi pe el de unde privim spre aval (foto 212).
210
211
212
213
Nu mai avem prea mult până la confluenţa cu Suceava însă Râul Soloneţ face aici multe coturi (foto 213). Urmăm cursul de apă care în aprilie 2017 era destul de mare (foto 214). Găsim o potecă ce merge paralel cu albia râului (foto 215).
214
215
Aceasta ne conduce la un drum de ţară care duce spre sat. Nu vom urma acel drum ci vom intra în pădurea destul de deasă formată de lunca Soloneţului dar şi a Râului Suceava care este foarte aproape, urmând mai departe cursul de apă (foto 217). Pe unii copaci sunt licheni de culoare galben-portocalie foarte intensă (foto 218).
217
218
După 200 metri de la intrarea în această luncă ajungem la confluenţa celor două râuri (foto 219). Iată, după câţiva metri parcurşi pe malul drept geografic al Sucevei, această confluenţă (imaginea 220); micul râu din stânga imaginii (în comparaţie cu Suceava) este Soloneţul. Din acest loc Suceava îi preia apele şi continuă drumul spre vărsarea în Siret (foto 221).
219
220
Page updated
Google Sites
Report abuse