Scufundări în Peștera cu Apă din Pârâul Brusturi/ Peștera cu Apă din Pârâul Spurcat, în Munții Bihor

Cristian Liviu Cristea (Alba Iulia)

Situată în Valea Brusturi, afluent de stânga al Gârdei Seci, la 1 km în amonte de confluență, în Munții Bihor. Peșteră (3406/27) explorată în premieră de Liviu Vălenaș și Florin Păroiu în 1979, iar câțiva ani mai târziu de regretatul Gabor Halasi, care a ajuns la adâncimea de -3 metri în sifonul 3.

Pe 31 iulie 2017 s-a efectuat o vizită în zonă pentru a localiza peștera, de-a lungul drumului forestier Brusturi, dar fără succes. S-au identificat alte câteva mici cavități care ar necesita o derocare pentru a permite o investigare mai amănunțită.

Pe 2 august 2017, cele două intrări au fost localizate cu ușurință, datorită primirii unor informații mai amănunțite din partea lui Liviu Vălenaș și a unui localnic din Casa de Piatră. S-a observat faptul că prima intrare, cea care conține cursul activ, este acoperită parțial de trunchiul unui buștean căzut, așadar intrarea s-a efectuat utilizând ce-a de-a doua intrare, fosilă, la câțiva metri amonte de prima, care intersectează galeria activă între sifonul 1 și sifonul 2. Probabil datorită ploilor abundente din ultimele zile, apa din sifonul 2 prezenta un grad de turbiditate ridicat, fapt care a dus la amânarea scufundării.

S-a revenit pe 21 august 2017, când s-a constatat cu surprindere faptul că apa prezenta același grad de turbiditate, cu toate că zilele precedente au fost lipsite de ploi. Cu toate acestea s-a continuat planul inițial. Ulterior s-a observat că fundul galeriei este format din argilă, ceea ce explică turbiditatea apei.

După echiparea scafandrului în galeria uscată, am continuat avansarea în amonte, fără probleme, trecând cu ușurință sifonul 2, în vizibilitate aproape zero, ajungând astfel într-un clopot de aer de aproximativ 10 metri lungime, 7-8 m înălțime și 3 m lățime, cu adâncimea apei de 2-3 m.

După amararea firului ghid, s-a continuat scufundarea, în vizibilitate zero. S-a observat, prin palparea pereților, faptul că sifonul 3 continuă sub peretele lateral, direcția nord-vest, unde s-a reușit avansarea într-o diaclază paralelă cu prima încăpere, dar fără ieșire la aer. Continuarea se face tot lateral, pe sub un alt perete, dar avansarea a fost restricționată de spațiul mic rămas liber, între perete și fundul argilos. Este posibilă o avansare, dar doar după o decolmatare prealabilă. Prin introducerea mâinii în această restricție s-a observat faptul că de cealaltă parte galeria se mărește din nou. Adâncimea maximă atinsă a fost de 4 m. S-a căutat o ocolire a acestei restricții, atât în aval cât și în amonte, fără succes.

La întoarcere, aproape de intrare, s-au găsit 9 m de fir ghid vechi, rupt, care a fost îndepărtat din galerie. Firul ghid personal a fost de asemenea îndepărtat din sifoane.

Mulțumiri lui Liviu Vălenaș pentru furnizarea de informații detaliate ale explorărilor din această zonă. Harta peșterii a fost preluată din lucrarea Atlasul peșterilor din Munții Apuseni. Un mic video editat în urma vizitei poate fi vizionat aici: https://youtu.be/uwTnHw87yys

Scufundarea s-a efectuat cu două butelii de 3 litri, încărcate la 200 bari, montate lateral. Temperatura apei a fost de 7 grade Celsius. Acțiune solitară. Este indicată o revizitare în condiții de vizibilitate mai bune.

Bibliografie

Atlasul peșterilor din Munții Apuseni, Munții Bihor, Bazinul Arieșului Mare, Cluj-Napoca 2010, Editura Todesco

Corespondență email cu Liviu Vălenaș