Vârful Ştirbu, iarna și Peștera din Cheile Lucavei, în Obcina Mestecănișului

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

Participanţi: Vasile şi Radu Bouaru, Ciprian Chelariu (Rădăuţi).

 

Vârful Ştirbu se află pe versantul stâng geografic al Râului Lucava. Are altitudine 1447 m şi împreuna cu „fratele” său, Vârful Găina, străjuiesc intrarea în Cheile Lucavei (vezi hartă la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/pestera-in-cheile-lucavei-muntii-obcina-mestecanisului).

Am zărit acest vârf din diverse unghiuri de pe munţii din jur, de exemplu imaginea 12 de la https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/batca-tatarcii-muntii-obcina-mestecanisului-piscul-cu-panorame-exceptionale  sau imaginea 5 de la  https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/raul-suceava-parcurgere-integrala/izvoarele-raului-sucevei---granita-cu-ucraina-prin-obcina-mestecanis-si-obcina-feredeului.

În primele zile ale lui 2018 am pornit spre acest pisc. Din centrul satului Moldova Suliţa ne abatem pe drumul care duce prin Cheile Lucavei spre herghelia de la Lucina, parcurs descris la https://sites.google.com/site/romanianatura28/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/lucina-cel-mai-inalt-pisc-din-obcine. La aproximativ 500 m după ce ne-am înscris pe acest drum se desprinde, pe partea dreaptă în sensul de mers, un alt drum care duce spre o biserică din sat (foto 1). În ultimul plan, în partea centru stânga a imaginii 1, se zăreşte vârful pe care îl vom urca. Ne înscriem pe acest nou drum de ţară, în urcuş domol şi trecem pe lângă biserică (foto 2). Pe partea cealaltă a Văii Lucava zărim Vârful Găina (foto 3). Vremea este destul de închisă şi fulguieşte uşor.


1
2
2

3


Urcăm până spre ultimile case şi ajungem în vecinătatea unui releu de telecomunicaţii. De acolo zărim un culoar golaş prin pădurile de pe pantele Vârfului Ştirbu, culoar pe care vom sui (foto 4). Depăşim încă o casă în vecinătatea căreia se află un izvor acoperit şi începem urcuşul pe lângă un gard din bârne care înconjoară o parcelă. Panta este destul de mare iar spre vale peisajul este încântător (foto 5).

Panta mare se menţine în continuare iar zăpada este până la genunchi. Mai sus norii se mai risipesc iar Valea Moldova, spre amonte, începe să fie luminată de Soare (foto 7). Spre extremitatea stângă a văii din imaginea 7 se află locul de unde izvorăsc Râul Suceava şi Râul Moldova. 


4
5
7

Suntem încă în umbra muntelui iar zăpada este ceva mai mare (foto 8). O vulpe cu o frumoasă coadă stufoasă traversează culoarul pe care ne-am înscris şi dispare repede în pădure. Ceva mai sus ne uităm înspre nord-est şi zărim cel mai înalt vârf din Obcina Feredeului, Veju Mare, 1494 m (foto 9). Treptat, în urcuş, traversăm o porţiune de pădure cu brazi plini de zăpadă (foto 10). Nu este prea lungă şi intrăm într-o vastă poiană aflată încă în umbra muntelui (foto 11).


8
9
10

11




Urcăm mai departe, panta fiind mai lină. În dreapta noastră în sensul de urcuş zărim primele raze de soare care luminează poiana (foto 12). Traversăm poiana urcând mai departe. La intrarea în pădure trecem pe lângă câteva stâncării de mici dimensiuni și ieşim imediat din pădure. Ajungem în golul alpin, undeva foarte aproape de vârf. Spre vest, crestele Munţilor Ţibăului sunt acoperite cu nori (foto 13). Panorama care se deschide este spectaculoasă (foto 14). Spre sud-est zărim piramida Vârfului Bâtca Tătărcii, înalt de 1549 m (foto 15), pe care am ajuns pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/batca-tatarcii-muntii-obcina-mestecanisului-piscul-cu-panorame-exceptionale .


12
13
14
15

Ne abatem în urcuş foarte domol spre stânga faţă de sensul de mers până aici, pe ultima porţiune care a mai rămas până pe vârf (foto 16). Vântul s-a înteţit dar putem înainta. Am făcut un mic film în vecinătatea vârfului, vezi https://youtu.be/Cem2jvz1x8U. De pe vârf avem vizibilitate şi spre est. Zărim în depărtare Vârful Rarău şi Pietrele Doamnei (foto 17) iar ceva mai spre dreapta, Vârful Giumalău. Doar spre vest şi sud-vest crestele munţilor sunt acoperite cu nori.


16
                 17

Nu zăbovim prea mult pe vârf din cauza vântului foarte puternic, coborâm spre nord-est, pe o creastă bine conturată, către Cheile Lucavei (foto 19). În câteva sute de metri intrăm în pădure (foto 20). Nu este potecă marcată de aceea e bine să urmăm doar direcţia nord-est. Panta este destul de mare, dar scurtă, de câteva sute de metri. Apoi panta se domoleşte şi avem privelişte spre Obcina Feredeului (foto 22).


19
20




22



Ajungem la capătul unui drum de exploatare (foto 23) pe care îl vom urma până în vale. Pe partea cealaltă a văii zărim partea superioară a Cheilor Lucavei, de sub Vârful Găina, cu stâncăriile sale (foto 24).



23






24


Într-un mal observăm pământ şi cristalele de gheaţă (foto 25). Drumul ne conduce la Râul Lucava pe lângă care trece şi drumul spre herghelia de la Lucina (foto 26). Traversăm apa şi ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers, către aval. Suntem exact la intrarea dinspre amonte în Cheile Lucavei (foto 27). Râul Lucava este parţial acoperit cu zăpadă îngheţată (foto 28).


25
26

28


Ceva mai la vale este peştera descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mestecanisului/pestera-in-cheile-lucavei-muntii-obcina-mestecanisului. La intrare ne întâmpină o stalagmită de gheaţă înaltă de circa 30 cm (foto 29) şi alte câteva mult mai mici. Un fluture hibernează. Ajungem în sala mare (foto 32) de unde privim spre galeriile pe care le-am cercetat acum câţiva ani în urmă (foto 33, 34).













29








32
33








34








Privim tavanul (foto 36) apoi ne strecurăm prin tunelul dinspre ieşirea din peşteră (foto 37).



36

37

Ajunşi iar la drum privim pereţii de la intrarea din aval în Cheile Lucavei (foto 38) apoi ne abatem către malul drept al Pârâului Lucava, spre interesantele izvoare, unul de apă dulce, acum captat şi la mica distanţă unul cu apă sulfuroasă (foto 39) unde observăm depunerile gălbui din jur.








38










39
41



Revenim la drumul care duce spre satul Moldova Suliţa, şi, de undeva de mai aproape de sat, privim spre stânga faţă de sensul de coborâre creasta de la începutul traseului pe care l-am făcut azi (foto 41). Apoi, în aproape 1 km, ajungem din nou în centrul satului.