Bronze Open Access reprezintă o formă de publicare în care articolele sunt disponibile „gratuit pentru citire pe pagina editorului, dar fără o licență clar identificabilă” (Piwowar et al., 2018, p. 5). Conform informațiilor oferite în Web of Science Help (Clarivate, n.d.), editorul ar putea să acorde acces gratuit la un articol pentru o perioadă limitată de timp.

De asemenea, Else (2021) semnalează că în absența unei licențe de acces deschis, articolele în regim Bronze OA nu pot fi reutilizate legal (descărcate/redistribuite), de exemplu, în prezentări academice sau materiale didactice.

În plus, nu există nicio indicație despre modul în care utilizatorii pot reutiliza articolele

Surse: Piwowar, H., Priem, J., Larivière, V., Alperin, J. P., Matthias, L., Norlander, B., Farley, A., West, J., & Haustein, S. (2018). The state of OA: A large-scale analysis of the prevalence and impact of open access articles. PeerJ, 6, e4375. https://doi.org/10.7717/peerj.4375

Clarivate. (n.d.). Open access. In Web of Science Help. https://webofscience.help.clarivate.com/en-us/Content/open-access.html

Else, H. (2021, August 4). ‘Bronze’ open access supersedes green and gold. Nature Index. https://www.nature.com/nature-index/news/bronze-open-access-supersedes-green-and-gold

Accesul închis face referire la modul tradițional de publicare în mediul academic în care accesul la articolele și revistele științifice este limitat instituțiilor sau abonaților care plătesc pentru acest serviciu. Dacă aceste reviste academice sunt considerate ca fiind de prestigiu, acest model de publicare ridică bariere financiare și adâncește inegalitățile în privința accesului la cunoaștere. (Patel și Tripathi, 2021).

Patel, D. & Tripathi, S. (2021). Revamping the scholarly Publishing Landscape: A case for open access. DigitalCommons@University of Nebraska - Lincoln. https://digitalcommons.unl.edu/libphilprac/6125/

Open access vs. closed access. (n.d.). ZB MED - Informationszentrum Lebenswissenschaften. https://www.publisso.de/en/advice/publishing-advice-faqs/open-access-vs-closed-access

Open Access vs. Closed Access: What should a scientist choose? (n.d.). spubl.kg. https://spubl.kg/en/blog/open-access-vs-closed-access-what-should-a-scientist-choose 

Accesul deschis (Open Access – OA) se referă la disponibilitatea gratuită, permanentă și fără restricții a resurselor științifice pe internetul public. astfel încât utilizatorii au posibilitatea "să citească, să descarce, să copieze, să distribuie, să tipărească, să caute sau să trimită la textele integrale ale acestor articole, să le parcurgă pentru a le indexa, să le transfere ca date unui software sau să le folosească în orice scop legal fără nicio barieră financiară, legală sau tehnică altele decât cele inseparabile de accesul în sine la internet. Sursa: The Budapest Open Access Initiative, 2002. https://www.budapestopenaccessinitiative.org/read/ 

Accesul Deschis Diamond (Diamond Open Access) reprezintă un model de publicare academică, non-comercial și orientat către comunitate, care asigură acces liber și imediat la publicații științifice, fără taxe pentru autori (APC) sau cititori. Acest model, susținut în general de instituții academice, guverne și organizații non-profit, promovează echitatea, incluziunea, multilingvismul și bibliodiversitatea, în concordanță cu principiile recomandării UNESCO privind Știința Deschisă.

Sursa: UNESCO. (2024).Diamond Open Access. https://www.unesco.org/en/diamond-open-access Sursa: Kumari, M., & A, S. (2025). Perceptions of open access publishing: A comparative study of gold and diamond models among global researchers. Alexandria, 35(1-2), 55-73. https://doi.org/10.1177/09557490251335952

Accesul la Date și Transparența Cercetării (DA-RT) reprezintă o inițiativă lansată în 2014 de Consiliul Asociației Americane de Științe Politice (APSA), menită să consolideze rigoarea cercetării empirice în științele sociale prin promovarea accesului la date și a transparenței metodologice. Proiectul este de natură multi-epistemică și multi-metodologică și se concretizează prin Journal Editors’ Transparency Statement (JETS), care angajează revistele participante să adopte politici clare privind: accesul la date, transparența procedurilor analitice, politica de citare a datelor, actualizarea cadrului normativ-editorial.

Sursa: Data Access and Research Transparency (DA-RT): A Joint Statement by Political Science Journal Editors. (2015). European Union Politics, 16(3), 323-324. https://doi.org/10.1177/1465116515598268

Acces liber reprezintă un model de acces online gratuit la publicații și date științifice, care permite citirea, descărcarea, copierea, distribuirea și utilizarea lor în scopuri legitime, să le urmărească pentru indexare, să le transfere ca date către software, fără bariere economice, legale sau tehnice, altele decât cele inerente Internetului, cu respectarea drepturilor de autor, garantând recunoașterea și citarea corectă a autorilor, fără a intra în conflict cu regimul de proprietate intelectuală. 

În domeniul științei deschise, și nu numai, termenul „accesibilitate” reprezintă unul dintre principiile de bază și este folosit pentru a accentua faptul că datele și rezultatele de cercetare trebuie să fie ușor de consultat și să fie gratuit disponibile tuturor celor interesați, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. Accesul liber se realizează prin intermediul platformelor care trebuie să fie compatibile și cu diverse dispozitive asistive precum cititoare de ecrane și voci pentru calculatoare ( (What Is Open Access?, 2025; Subject Guides: Open Educational Resources (OERs): Glossary, 2025; McKenna, 2025)

Surse: Subject Guides: Open Educational Resources (OERs): Glossary. (2025). https://libguides.federation.edu.au/c.php?g=892636&p=7063527 ;

McKenna, J. (2025, May 9). What is Open Research? MDPI Blog. https://blog.mdpi.com/2025/05/06/what-is-open-research/; accessibility. (2025). https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/accessibility;

Whitney, K. S., Perrone, J., & Bhalai, C. A. (2024). Open access journals lack image accessibility guidelines. Quantitative Science Studies, 1–24. https://doi.org/10.1162/qss_a_00338

El-Geneidy, A., & Levinson, D. (2021). Making accessibility work in practice. Transport Reviews, 42(2), 129–133. https://doi.org/10.1080/01441647.2021.1975954;

Un administrator de date are rol în gestionarea, conservarea și asigurarea calității și utilității datelor științifice, asigurând respectarea principiile FAIR (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable), precum și fiabilitatea și calitatea datelor, inclusiv implementarea măsurilor de control al calității și respectarea principiilor TRUST (Transparență, Responsabilitate, Utilizabilitate, Sustenabilitate și Fiabilitate). Totodată, un administrator de date trebuie să gestioneze aspectele etice legate de guvernanța datelor, să asigure conformitatea cu cerințele legale și de reglementare (ex. GDPR). Sursa: Y. Demchenko and L. Stoy, "Research Data Management and Data Stewardship Competences in University Curriculum," 2021 IEEE Global Engineering Education Conference (EDUCON), Vienna, Austria, 2021, pp. 1717-1726, doi: 10.1109/EDUCON46332.2021.9453956. Scientific Stewardship in the Open Data and Big Data Era - Roles and Responsibilities of Stewards and Other Major Product Stakeholders, Peng, Ge;Ritchey, Nancy A.;Casey, Kenneth S.;Kearns, Edward J.;Prevette, Jeffrey L.;Saunders, Drew;Jones, Philip;Maycock, Tom;Ansari, Steve; Published Date : 2016, Source : D-Lib Magazine, 22(5/6). DOI: https://doi.org/10.1045/may2016-peng Keyi XIAO, Yingying CHEN. Scientific Data Management Based on a Data Life Cycle Perspective: Using the Institutional Repositories Base of 24 Universities in the United States as an Example[J].Journal of Library and Information Science in Agriculture, 2024, 36(7): 88-99. 

Acces deschis de tip Green – Model de publicare științifică ce presupune autoarhivarea de către autori a unei versiuni a lucrării lor (preprint sau manuscris acceptat) într-un depozit instituțional, tematic sau pe pagina personală. Publicarea în regim Green open access se realizează, de regulă, după o perioadă de embargo stabilită de editor și permite accesul liber la conținut fără costuri suplimentare pentru utilizatori.

Sursa: Björk, B., Laakso, M., Welling, P., & Paetau, P. (2013). Anatomy of green open access. Journal of the Association for Information Science and Technology, 65(2), 237–250. https://doi.org/10.1002/asi.22963

Sursa: Open access.network. Open access green and gold. (2025). https://open-access.network/en/information/open-access-primers/green-and-gold#c8109

Acces deschis de tip Gold – Model de publicare științifică prin care versiunea finală a lucrării este disponibilă imediat, permanent și gratuit pe site-ul editorului, de regulă prin finanțare prin taxe de procesare (APCs). Textele sunt supuse evaluării colegiale sau editoriale și publicate în baza unui acord de publicare, completat adesea de o licență open access (ex. Creative Commons), care conferă utilizatorilor drepturi clar definite de reutilizare. Sursa: Open access.network. Open access green and gold. (2025). https://open-access.network/en/information/open-access-primers/green-and-gold#c8109 

Acces deschis și echitabil reprezintă un un standard de calitate și echitate în comunicarea științifică, un concept care combină principiile Open Access (acces deschis, gratuit, fără bariere pentru cititori) cu principiile FAIR Data (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable / Identifiicabile, Accesibile, Interoperabile, Reutilizabile), cu accent pe echitate și sustenabilitate în comunicarea științifică, pentru a se evita situația în care accesul „gratuit” ascunde costuri disproporționate sau lipsă de reutilizare. Sursa: Sursa: https://www.go-fair.org/fair-principles/ 

FAIR (Findable, Accessible, Interoperable and Reusable) acces reprezintă acces echitabil și nediscriminatoriu la cunoaștere științifică și rezultate de cercetare. Accesul FAIR presupune ”trei tipuri de entități: date (sau orice obiect digital), metadate (informații despre obiectul digital respectiv) și infrastructură” și se realizează prin eliminarea inegalităților create de taxele de publicare, prin disponibilitatea resurselor publicate în formate ușor reutilizabile și prin permiterea participării și publicării tuturor cercetătorilor. Sursa: https://www.go-fair.org/fair-principles/ 

Termenul Open Scholarship se referă la activitate academică deschisă ce include nu doar cercetarea, ci toate activitățile academice, cum ar fi predarea și pedagogia (Parsons et al., 2022, p. 314). Conceptul este descris drept „o colecție de practici academice emergente care susțin deschiderea și partajarea” și care „îmbracă trei forme majore: (1) acces deschis și publicare deschisă; (2) educație deschisă, inclusiv resurse educaționale deschise și predare deschisă și (3) participare în rețea. (Veletsianos & Kimmons, 2012, pp. 167-168).

Sursă: Parsons, S., Azevedo, F., Elsherif, M. M., Guay, S., Shahim, O. N., Govaart, G. H., … & Aczel, B. (2022). A Community-Sourced Glossary of Open Scholarship Terms. Nature human behaviour, 6(3), 312-318. https://doi.org/10.1038/s41562-021-01269-4

Veletsianos, G., & Kimmons, R. (2012). Assumptions and challenges of open scholarship. The International Review of Research in Open and Distributed Learning, 13(4), 166–189. https://doi.org/10.19173/irrodl.v13i4.1313

Acordul Publish and Read (P&R) (Publică și citește) reprezintă un model contractual de tranziție către Open Access, prin care instituțiile sau consorțiile academice plătesc o taxă unică ce acoperă simultan publicarea articolelor în regim deschis („Publish”) și accesul la conținutul editorial existent („Read”). Acordurile P&R urmăresc transparența financiară, recunoașterea drepturilor autorilor și conformitatea cu politicile europene de știință deschisă (Plan S, Horizon Europe). Sursa: Jill Grogg, Jason S. Price, Lev Rickards, Sara Rouhi, Courtney Young & Rebekah Kati (2021) How Do We Ensure “Read” Institutions Can Still Contribute to a “Publish”-oriented OA Ecosystem?, The Serials Librarian, 80:1-4, 65-68, DOI: 10.1080/0361526X.2021.1865762 

Acordurile transformative sunt contracte instituționale sau la nivel de consorțiu, care au ca obiect tranziția structurată de la modelul tradițional de acces bazat pe abonamente la un model de publicare integral sau predominant în regim de Open Access. Aceste acorduri integrează, într-o taxă globală negociată, atât costurile de publicare a articolelor în regim deschis, cât și accesul la conținutul existent, redefinind astfel mecanismele de finanțare editorială. Ele urmăresc transparentizarea costurilor, garantarea drepturilor autorilor și accelerarea transformării ecosistemului editorial către un sistem sustenabil, echitabil și orientat spre acces liber la cunoaștere. 

Advocacy-ul pentru știința deschisă presupune creșterea gradului de conștientizare, construirea de comunități și influențarea decidenților și a instituțiilor pentru adoptarea practicilor deschise (Open Science Training Handbook, n.d.).

Sursă: Open Science Training Handbook. (n.d.). Open Advocacy. In Open Science Basics (capitolul 12). https://open-science-training-handbook.gitbook.io/book/02opensciencebasics/12openadvocacy

Alianța pentru Acces Deschis și Echitabil (FOAA) reprezintă o organizație internațională non-profit înființată, care promovează publicarea academică în regim de fair open access, alcătuită din reviste, edituri și instituții academice și care pune în comun resursele unor inițiative similare (printre care LingOA, MathOA și Open Library of Humanities), promovând tranziția către un model de publicare echitabil și sustenabil în regim de acces deschis, având la bază principiile Fair Open Access. 

arXiv (pronunțat archive – arhivă) este o platformă cu acces gratuit pentru toată lumea. Acesta conține manuscrise pre-tipărite și articole care sunt administrate de moderatori voluntari și care acoperă domenii precum matematică, fizică, știința calculatoarelor și alte domenii conexe. A fost fondată in anul 1991 de către Paul Ginsparing în Los Alamos National Laboratory, având ca scop distribuirea liberă lucrărilor din domeniul fizică (Ginsparg, 2011). ArXiv poate fi considerată pionier în demersul științei deschise. În prezent este gestionată și operată de Universitatea Cornell și cuprinde aproape 2,5 milioane de documente (arXiv.org e-Print Archive, n.d. ; Clement et al., 2019).

Sursa: Ginsparg, P. (2011). ArXIV at 20. Nature, 476(7359), 145–147. https://doi.org/10.1038/476145a; Clement, C. B., Bierbaum, M., O’Keeffe, K. P., & Alemi, A. A. (2019, April 30). On the Use of ArXiv as a Dataset. arXiv.org. https://arxiv.org/abs/1905.00075;

About arXiv - arXiv info. (n.d.). https://info.arxiv.org/about/index.html; Open access glossary. (2025, August 13). https://open-access.network/en/information/glossary;

Rolul autorului de corespondență este crucial în procesul de publicare academică, acesta având responsabilitatea de a gestiona eficient comunicarea dintre editură și co-autori înainte, în timpul și după publicare. Orice eroare de comunicare poate afecta bunul demers al etapelor de publicare. (Tscharntke et al., 2007)

Sursa:

Tscharntke, T., Hochberg, M. E., Rand, T. A., Resh, V. H., & Krauss, J. (2007). Author sequence and credit for contributions in multiauthored publications. PLoS Biology, 5(1), e18. https://doi.org/10.1371/journal.pbio.0050018

Hosseini, M., Holcombe, A. O., Kovacs, M., Zwart, H., Katz, D. S., & Holmes, K. (2024). Group authorship, an excellent opportunity laced with ethical, legal and technical challenges. Accountability in Research, 32(5), 762–784. https://doi.org/10.1080/08989621.2024.2322557 

Termen care atribuie statutul sau calitatea de a fi creatorul unei idei, opere literare, descoperiri științifice originale și care implică recunoașterea contribuției culturale și asumarea responsabilității pentru rezultate. Creatorul deține dreptul de autor și proprietatea intelectuală.

Surse: COPE: Committee on Publication Ethics. (2019, September 2). Authorship. https://publicationethics.org/guidance/discussion-document/authorship

authorship. (2025). In Merriam-Webster Dictionary. https://www.merriam-webster.com/dictionary/authorship

Authorship Definition & Meaning | Britannica Dictionary. (n.d.). https://www.britannica.com/dictionary/authorship

ICMJE | Recommendations | Defining the role of authors and contributors. (2025). https://www.icmje.org/recommendations/browse/roles-and-responsibilities/defining-the-role-of-authors-and-contributors.html

Taylor & Francis. (2021, April 28). Defining authorship in your research paper. Author Services. https://authorservices.taylorandfrancis.com/editorial-policies/defining-authorship-research-paper/

Saunders, D. (1992). Authorship and Copyright (1st ed.). Routledge. https://doi.org/10.4324/9781003370437

Osborne, J & Holland, A. (2009, 1 2). What is authorship, and what should it be? A survey of prominent guidelines for determining authorship in scientific publications. Practical Assessment, Research, and Evaluation 14(1) https://doi.org/10.7275/25pe-ba85

Căile de acces deschis reprezintă principalele modalități care permit publicarea și accesul la cercetare științifică în regim liber și gratuit, fără bariere financiare, în conformitate cu principiile Open Access (University of Oxford, n.d.). Există patru căi principale către Open Access: 1) Green (ruta de auto-arhivare) – conținutul publicat este accesibil numai după ce a trecut o perioadă de embargo de auto-arhivare; 2) Gold – conținutul publicat este accesibil imediat după publicare; 3) Bronz – conținutul poate fi citit în mod liber pe paginile editorilor, dar fără o licență deschisă explicită care să permită distribuirea și reutilizarea lor și 4) Diamond / Platinum – conținutul publicat este disponibil publicului în acces liber într-un format online (poate fi și tipărit) fără perioadă de embargo și fără costuri nici pentru autor (pentru publicare), nici pentru cititorii pentru lectură.

Sursă: University of Oxford. (n.d.). Open access publication routes. Oxford University. https://openaccess.ox.ac.uk/oa-publication

Centrul pentru Știință Deschisă (Center for Open Science – COS), fondat în 2013, promovează o strategie sistemică pentru susținerea practicilor de cercetare deschise, cu scopul de a democratiza accesul la cunoaștere, de a spori incluziunea, de a consolida integritatea cercetării și de a îmbunătăți rigoarea și reproductibilitatea științifică. Prin dezvoltarea de tehnologii, construirea de comunități și implicarea părților interesate, COS urmărește ca practicile deschise să devină fezabile, normative și recompensate.

Center for Open Science. (2023). About |. https://www.cos.io/about?hsCtaTracking=8b9438d6-1d53-4a72-9376-e23d2e5e5209%7C515640de-23b0-4a10-86ef-7d039af698f3

Cercetare bazată pe crowdsourcing este o componentă importantă a științei deschise, caracterizată prin implicarea unui grup mare și divers de persoane (echipe de cercetare) în cercetarea științifică prin intermediul unor proiecte de cercetare, într-un mod independent, dar coordonat, urmărind obținerea de beneficii prin punerea în comun a resurselor, promovarea transparenței și a incluziunii sociale. Crowdsourcingull este un proces prin intermediul căruia sunt externalizate cerctearea, resursele materiale sau valori către un grup larg și divers de participanți, mobilizați de regulă prin intermediul internetului, pe baza principiilor colaborative, permițând o participare incluzivă, o colaborare deschisă între cercetători și public, dar și colectarea, clasificarea și analiza datelor, dar și o modalitate de deschidere a procesului științific către comunitatea largă. Sursa: Lenart-Gansiniec, R. (2021). The benefits of crowdsourcing in science: Systematic literature review. In M. Au-Yong-Oliveira & C. Costa (Eds.), Proceedings of the 20th European Conference on Research Methodology for Business and Management Studies: ECRM 2021 (pp. 130–135). Academic Conferences International Limited. https://doi.org/10.34190/ERM.21.008 

Cercetare participativă cunoscută si ca cercetare-acțiune reprezintă o abordare colaborativă a cercetării care implică părțile interesate și membrii comunității ca parteneri egali în toate etapele procesului de cercetare – de la formularea întrebărilor la diseminarea rezultatelor. Cercetarea participativă urmărește nu doar producerea de informații relevante și contextualizate ci și promovarea justiției sociale și generarea de schimbare pozitivă.

Sursa: Vaughn, L. M. et al. (2020). Participatory Research methods – choice points in the research process. Journal of Participatory Research Methods, 1(1). https://doi.org/10.35844/001c.13244

Sursa: Cornwall, A., & Jewkes, R. (1995). What is participatory research? Social Science & Medicine, 41(12), 1667–1676. https://doi.org/10.1016/0277-9536(95)00127-s

Cercetarea de replicare desemnează reluarea unui studiu cantitativ prin reproducerea integrală sau parțială a designului și metodelor utilizate, aplicate pe un alt eșantion sau într-un context diferit, cu scopul de a verifica măsura în care rezultatele inițiale pot fi confirmate.

Sursă: Vachon, B., Curran, J. A., Karunananthan, S., Brehaut, J., Graham, I. D., Moher, D., Sales, A. E., Straus, S. E., Fiander, M., Paprica, P. A., & Grimshaw, J. M. (2021). Replication Research Series—Paper 1: A concept analysis and meta-narrative review established a comprehensive theoretical definition of replication research to improve its use. Journal of Clinical Epidemiology, 129, 176–187. https://doi.org/10.1016/j.jclinepi.2020.07.006

Ciclul de cercetare sau ciclul de viață al cercetării se referă la procesul de realizare a cercetării, de la planificarea inițială, finanțarea și proiectarea unui proiect de cercetare, colectarea datelor, analiza datelor, interpretarea rezultatelor până la publicarea și diseminarea concluziilor sau rezultatelor științifice obținute. Ciclul de cercetare este un proces dinamic și circular, în care cercetătorii parcurg mai multe etape ale investigației, pot reveni asupra acestora în mod continuu, pentru a îmbunătăți, extinde sau corecta cercetarea. 

Cloudul european pentru știință deschisă (EOSC) reprezintă un ”mediu multidisciplinar deschis și de încredere”, în care cercetătorii și inovatorii din Europa ”să poată publica, găsi și reutiliza date, instrumente și servicii pentru cercetare și inovare”. EOSC asigură acces deschis, interoperabil și responsabil la toate componentele științei (date, publicații, software și metode) generate cu finanțare publică, urmărind garantarea faptul că resursele sunt identificabile (”cu metadate standardizate, indexare eficientă”).

Sursa: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/strategy/strategy-research-and-innovation/our-digital-future/open-science/european-open-science-cloud-eosc_en și https://eosc.eu/eosc-about/ 

cOAlition S reprezintă un consorțiu internațional de finanțatori ai cercetării constituit în scopul de a implementa tinta specifică a Planului S: “ începând cu 1 ianuarie 2021: toate publicațiile științifice rezultate din cercetări finanțate prin granturi publice sau private acordate de consilii și organisme naționale, regionale și internaționale de finanțare trebuie să fie publicate în spații de acces deschis (jurnale sau platforme) sau să fie puse imediat la dispoziție prin intermediul repozitoriilor de acces deschis, fără perioade de embargo. "

Sursa: European Science Foundation. Coalition S. https://www.esf.org/our-services/choose-your-service/scientific-platforms-administration/coalition-s/

Coaliția Europeană pentru Promovarea Evaluării Cercetării (CoARA) este ”un colectiv de organizații angajate în reformarea metodelor și proceselor prin care sunt evaluate cercetarea, cercetătorii și organizațiile de cercetare”. CoARA subliniază importanța evaluării inter pares susținute de indicatori responsabili, legați de publicații, cum ar fi numărul de citări, pledând pentru evaluări care să aducă beneficii atât științei, cât și societății. CoARA își propune să faciliteze o transformare sistemică a proceselor de evaluare a cercetării, desfășurată într-un cadru temporal determinat și orientată de un set comun de principii și angajamente. Sursa: https://coara.org/ Alberto Baccini, CoARA will not save science from the tyranny of administrative evaluation, Research Evaluation, Volume 34, 2025, rvaf024, https://doi.org/10.1093/reseval/rvaf024

Comunicarea academică poate fi definită ca un ansamblu al proceselor, practicilor și infrastructurilor prin care rezultatele cercetării științifice sunt create, evaluate, diseminate, accesate și conservate în mod sistematic. Acest concept include atât canalele tradiționale de publicare (reviste academice, cărți, conferințe), cât și mecanismele contemporane de diseminare deschisă (repozitorii instituționale, platforme open access, arhive de preprinturi, baze de date și sisteme de identificatori persistenți). Conceptul integrează crearea, evaluarea, diseminarea și conservarea cercetării academice, fiind influențat semnificativ de progresele tehnologice și de importanța crescândă a accesului deschis și a platformelor digitale. Sursa: Mullen, L. B. (2024). Open Access, Scholarly Communication, and Open Science in Psychology: An Overview for Researchers. Sage Open, 14(1_suppl). https://doi.org/10.1177/21582440231205390 (Original work published 2024) Anne E. McKee, Christine M. Stamison & Sara Bahnmaier (2014) Creation, Transformation, Dissemination, and Preservation: Advocating for Scholarly Communication, The Serials Librarian, 66:1-4, 189-195, DOI: 10.1080/0361526X.2014.87729 

Colaborarea adversarială reprezintă tipul de colaborare științifică în care doi sau mai mulți cercetători, reprezentând perspective teoretice opuse sau contradictorii — și având predicții diferite privind rezultatele cercetării — cooperează în cadrul aceluiași proiect.

Colaborarea adversarială pune accentul pe transparență în proiectarea studiului, specificarea ipotezelor, analiza datelor, interpretarea și raportarea studiului.

Sursa: Rakow, T. (2022). Adversarial Collaboration. In: O'Donohue, W., Masuda, A., Lilienfeld, S. (eds) Avoiding Questionable Research Practices in Applied Psychology. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-031-04968-2_16

Comunitatea pentru știința deschisă (CSD) reprezintă un grup de învățare format din cercetători care promovează dialogul intra- și inter-disciplinar privind practicile Open Science (OS); scopul CSD este de a face cunoștințele despre OS mai vizibile și mai accesibile și de a facilita comunicarea între comunitatea academică și factorii de decizie politică (Armeni et al., 2021, p. 5).

Sursă: Armeni, K., Brinkman, L., Carlsson, R., Eerland, A., Fijten, R., Fondberg, R., Heininga, V. E., Heunis, S., Koh, W. Q., Masselink, M., Moran, N., Ó Baoill, A., Sarafoglou, A., Schettino, A., Schwamm, H., Sjoerds, Z., Teperek, M., van den Akker, O. R., van't Veer, A., & Zurita-Milla, R. (2021). Towards wide-scale adoption of open science practices: The role of open science communities. Science and Public Policy, 48(5), 605–611. https://doi.org/10.1093/scipol/scab039

Controlul accesului reprezintă modul în care sunt gestionate solicitările către un sistem, decizia de a le accepta sau respinge fiind luată pe baza regulilor din politica de Securitate a sistemului. Pot exista diferite politici, în funcție de ceea ce este definit ca fiind necesar (Samarati & De Vimercati, 2001). De asemenea, controlul accesului limitează acțiunile pe care un utilizator le poate efectua direct (Sandhu & Samarati, 1994). Sursa: Samarati, P., de Vimercati, S.C. (2001). Access Control: Policies, Models, and Mechanisms. In: Focardi, R., Gorrieri, R. (eds) Foundations of Security Analysis and Design. FOSAD 2000. Lecture Notes in Computer Science, vol 2171. Springer, Berlin, Heidelberg. https://doi.org/10.1007/3-540-45608-2_3 ; R. S. Sandhu and P. Samarati, "Access control: principle and practice," in IEEE Communications Magazine, vol. 32, no. 9, pp. 40-48, Sept. 1994, doi: 10.1109/35.312842, https://ieeexplore.ieee.org/abstract/document/312842 

Consolidarea capacităților în știința deschisă este definită în literatura de specialitate drept „procesul de formare și promovare a abilităților practice, tehnice și sociale în legătură cu deschiderea către cunoaștere” (2022, pp. 2-3).

Sursă: Santos-Hermosa, G., & Atenas, J. (2022). Building capacities in open knowledge: Recommendations for Library and Information Science professionals and schools. Frontiers in Education, 7, Article 866049. https://doi.org/10.3389/feduc.2022.866049

Conservarea digitală reprezintă procesul prin care resursele digitale rămân accesibile, inteligibile și utilizabile pe termen lung pentru cercetarea viitoare, datorită menținerii integrității, autenticității și accesibilității obiectelor digitale. Sursa: Brocks, Holger & Kranstedt, Alfred & Jäschke, Gerald & Hemmje, Matthias. (2009). Modeling Context for Digital Preservation. 10.1007/978-3-642-04584-4_9. 

SCOAP³ este un parteneriat internațional coordonat de CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), care are ca scop transformarea revistelor științifice din domeniul fizicii particulelor din modele bazate pe abonament în publicații cu acces deschis (Open Access). SCOAP3 reprezintă un parteneriat unic de peste trei mii de biblioteci, agenții de finanțare cheie și centre de cercetare din 44 de țări, regiuni sau teritorii și trei organizații interguvernamentale.

Sursă: CERN. (n.d.). SCOAP³ – Sponsoring Consortium for Open Access Publishing in Particle Physics. Geneva: European Organization for Nuclear Research. https://scoap3.org

Back-up este procesul prin care se realizează o copie de siguranță a datelor și fișierelor existente pe un suport de stocare nevolatilă (calculator, laptop, telefon) către un mediu alternativ (dispozitiv de memorie externă, cloud). Acest proces permite recuperarea și restaurarea informațiilor în caz de defecțiune, pierdere, eroare umană, coruperea datelor sau degradări accidentale.

Surse: Team, S. (2022, August 15). Ce este backup-ul? Definiție și explicație detaliată - Synology Blog. Synology Blog. https://blog.synology.com/romania/ce-este-backup-ul-definitie-si-explicatie-detaliata

Ioan. (2023, January 9). Ce inseamna backup de date si ce rol are - KodingTech. KodingTech. https://kodingtech.com/ce-inseamna-backup/

Budhiraja, N., Marzullo, K., Schneider, F. B., & Toueg, S. (1993). The primary-backup approach. Distributed systems, 2, 199-216. https://www.cs.cornell.edu/fbs/publications/DSbook.c8.pdf

Fujimoto, K. (2016). Backup and Restore. In: Liu, L., Özsu, M. (eds) Encyclopedia of Database Systems. Springer, New York, NY. https://doi.org/10.1007/978-1-4899-7993-3_1337-2

Paulsen, C., & Byers, R. (2019). Glossary of key information security terms. https://doi.org/10.6028/nist.ir.7298r3 

Creative Commons se referă la publicații științifice care utilizează licențe Creative Commons (CC), dedicate promovării accesului liber la cunoaștere și partajarea rezultatelor cercetării; sunt dezvoltate în acest sens inițiative și licențe standardizate pentru a proteja utilizarea și accesul, conferind titularilor de drepturi de autor prerogativa de a acorda anumite drepturi utilizatorilor în mod implicit, într-un mod standardizat. Există multiple tipuri de licențe, larg utilizabile, cu clauze diferite, unele dintre acestea fiind compatibile cu Open Access. Sursa: Hagedorn G, Mietchen D, Morris RA, Agosti D, Penev L, Berendsohn WG, Hobern D. Creative Commons licenses and the non-commercial condition: Implications for the re-use of biodiversity information. Zookeys. 2011;(150):127-49. doi: 10.3897/zookeys.150.2189. Epub 2011 Nov 28. PMID: 22207810; PMCID: PMC3234435. 

Cursurile online deschise și în masă reprezintă programe educaționale digitale, accesibile unui număr nelimitat de participanți printr-o simplă conexiune la internet, într-o perioadă specificată. Ele sunt structurate modular în jurul unor teme clar definite și integrează resurse variate (materiale digitale, linkuri către platforme de specialitate, documente de studiu, forumuri de discuții și instrumente de autoevaluare) menite să sprijine procesul de învățare interactivă și colaborativă.

Sursă: Berger, C., Casagranda, L., Sudour-Bonnange, H., Massoubre, C., Dalle, J.-H., Teinturier, C., Martin-Beuzart, S., Guillot, P., Lanlo, V., Schneider, M., Dal Molin, B., Dal Molin, M., Mounier, O., Garcin, A., Fresneau, B., Clavel, J., Demoor-Goldschmidt, C. (2021). Personalized Massive Open Online Course for Childhood Cancer Survivors: Behind the Scenes. Applied Clinical Informatics, 12(2), 237–244. https://www.thieme-connect.de/products/ejournals/pdf/10.1055/s-0041-1725185.pdf

Data accpetării se referă la momentul în care un articol de cercetare sau un set de date este acceptat în mod oficial pentru publicare de către o revistă sau un depozit. Această dată este importantă, deoarece marchează trecerea de la procesul de evaluare inter pares la etapele finale ale publicării, asigurând accesul comunității științifice și publicului larg la rezultatele cercetării. Punerea la dispoziția comunității științifice și a publicului se realizează în timp util, asigurând o mai mare transparență și o diseminare mai rapidă. 

Datele de cercetare reprezintă „înregistrări factuale (scoruri numerice, înregistrări textuale, imagini și sunete) utilizate ca surse primare pentru cercetarea științifică și care sunt în general acceptate în comunitatea științifică ca fiind necesare pentru validarea rezultatelor cercetării” (OECD, 2007, p. OD7).

Sursă: Pilat, D., & Fukasaku, Y. (2007). OECD principles and guidelines for access to research data from public funding. Data Science Journal, 6(1), Article 721. https://datascience.codata.org/articles/369/files/submission/proof/369-1-721-1-10-20150417.pdf

Datele deschise sunt „date digitale care sunt puse la dispoziție cu caracteristicile tehnice și juridice necesare pentru a putea fi utilizate, reutilizate și redistribuite în mod liber de către oricine, oricând și oriunde”. Sursa: IODC. 2015. Principles. International Open Data Charter. https://opendatacharter.net/wp-content/uploads/2015/10/ opendatacharter-charter_F.pdf. 

Datele legate reprezintă un set de bune practici (reguli) pentru publicarea datelor structurate pe Web, folosind URI-uri și legături către alte resurse pentru a crea un „grafic” global de date. O prezentare generală a seturilor de date legate care sunt disponibile pe Web este oferită de Diagramele cloud Linked Open Data.

Sursă: Berners-Lee, T. (2006, 27 iulie; ultima revizuire 18 iunie 2009). Linked Data – Design Issues. W3C. https://www.w3.org/DesignIssues/LinkedData

Datele sensibile se referă la informațiile care trebuie protejate împotriva accesului neautorizat pentru a proteja confidențialitatea sau securitatea persoanelor sau organizațiilor. La nivelul Ue, datele sensibile sunt definite de pct. 10 la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, ca fiind categorii speciale de date cu caracter personal. Potrivit art. 9 al aceluiași act normativ, în categoria datelor sensibile se încadrează datele cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate și prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viața sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice

Sursă: Uniunea Europeană. (2016). Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 119, 1–88.

Datele guvernamentale deschise (OGD) sunt datele guvernamentale sau datele din sectorul public (orice date „brute” produse sau comandate de sectorul public) care sunt disponibile în acces deschis, astfel încât să poată fi utilizate, reutilizate și distribuite în mod liber de către oricine (OCDE, 2015a).

Sursa Dai, Q. et al. (2018), “Open and inclusive collaboration in science: A framework”, OECD Science, Technology and Industry Working Papers, No. 2018/07, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/2dbff737-en.

Declarația Bethesda este o declarație adoptată în urma unei reuniuni organizate în Chevy Chase, Maryland (SUA), în aprilie 2003, de către Howard Hughes Medical Institute (HHMI) și susținută de lideri internaționali din domeniul biomedical, edituri academice etc. Această declarație este una dintre cele trei declarații fondatoare ale mișcării pentru acces deschis, alături de Budapest Open Access Initiative (2002) și Berlin Declaration (2003). Declarația Bethesda definește publicația cu acces deschis ca fiind acea lucrare științifică disponibilă gratuit, cu drepturi legale de reutilizare și redistribuire, arhivată imediat într-un depozit digital accesibil publicului.

Sursă: Brown, P. O., Cabell, D., Chakravarti, A., Cohen, B., Delamothe, T., Eisen, M., Grivell, L., Guédon, J.-C., Hawley, R. S., Johnson, R. K., Kirschner, M. W., Lipman, D., Lutzker, A. P., Marincola, E., Roberts, R. J., Rubin, G. M., Schloegl, R., Siegel, V., So, A. D., Suber, P., Varmus, H. E., Velterop, J., Walport, M. J., & Watson, L. (2003, June 20). Bethesda statement on open access publishing. https://dash.harvard.edu/entities/publication/73120378-9b2a-6bd4-e053-0100007fdf3b

„Declarația de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoaștere în Științe și Științe Umaniste” (Berlin Declaration, 22 octombrie 2003) este un document internațional care definește accesul deschis ca fiind „o sursă completă a cunoașterii umane şi a patrimoniului cultural care a fost aprobată de comunitatea ştiinţifică”. Totodată potrivit acestui document „contribuţiile cu acces deschis includ rezultate autentice ale cercetării ştiinţifice, date primare şi metadate, materiale sursă, reprezentări digitale ale materialelor pictografice şi grafice, precum și materiale multimedia științifice”.

Sursă: Berlin Declaration on Open Access to Knowledge in the Sciences and Humanities. (2003, October 22). Max Planck Society. https://openaccess.mpg.de/Berlin-Declaration

Declarația de la San Francisco privind Evaluarea Cercetării (DORA) este o inițiativă internațională lansată în 2012, care urmărește îmbunătățirea practicilor de evaluare a cercetării prin reducerea dependenței de indicatorii bibliometrici tradiționali (precum factorul de impact sau indicele H) și promovarea unor criterii centrate pe valoarea intrinsecă a rezultatelor științifice. Declarația se adresează tuturor actorilor din ecosistemul cercetării – finanțatori, editori, instituții și cercetători – și promovează evaluarea transparentă, echitabilă și orientată pe conținut.

Sursa: DORA. The Declaration on Research Assessment (DORA). (2025). About DORA. https://sfdora.org/about-dora/

Sursa: Butler-Adam, J. (2013). DORA : the San Francisco Declaration on Research Assessment : leader. South African Journal of Science. https://journals.co.za/doi/abs/10.10520/EJC139400

." Sursa: https://forrt.org/glossary/english/dora/ 

Diversitatea citărilor este o practică al cărei scop principal este eliminarea prejudecăților care se regăsesc în lucrările publicate și citate. Grupurile care sunt afectate în urma acestor prejudecăți sunt femeile, persoanele de culoare, persoanele care fac parte din comunități marginalizate, cei care nu aparțin culturii vestului si autorii care nu utilizează limba engleză. Pentru a putea crește inclusivitatea, vizibilitatea și recunoașterea lucrărilor rezultate din munca celor menționati mai sus, o practică din ce in ce mai adoptată este adăugarea unei Declarații cu privire la diversitatea citărilor înaintea bibliografiei din conținutul articolelor.

Surse: Zurn, P., Bassett, D. S., & Rust, N. C. (2020). The citation diversity statement: a practice of transparency, a way of life. Trends in Cognitive Sciences, 24(9), 669–672. https://doi.org/10.1016/j.tics.2020.06.009

Ray, K. S., Zurn, P., Dworkin, J. D., Bassett, D. S., & Resnik, D. B. (2024). Citation bias, diversity, and ethics. Accountability in research, 31(2), 158–172. https://doi.org/10.1080/08989621.2022.2111257

LibGuides: Scholarly Communications: Citation Diversity. (2025). https://dal.ca.libguides.com/ScholarlyCommunications/citationdiversity

Rowson, B., Duma, S. M., King, M. R., Efimov, I., Saterbak, A., & Chesler, N. C. (2021). Citation Diversity Statement in BMES Journals. Annals of Biomedical Engineering, 49(3), 947–949. https://doi.org/10.1007/s10439-021-02739-6 

Conceptul „Declarații privind știința deschisă” se referă la documente formale care exprimă principii, angajamente și orientări în domeniul științei deschise, ca de exemplu Recomandarea UNESCO privind știința deschisă, adoptată de 193 de țări în noiembrie 2021 la cea de-a 41-a sesiune a Conferinței Generale UNESCO. Documentul reprezintă primul instrument internațional de stabilire a standardelor privind știința deschisă și cuprinde o foaie de parcurs ce prezintă un set de acțiuni pentru a asigura știința deschisă pentru toți (UNESCO, 2021).

Sursă: UNESCO. (2021). Recommendation on Open Science. United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000379949

Diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI) sunt principii aplicabile Open Science, contribuind la crearea unui mediu de cercetare mai incluziv, mai echitabil și mai accesibil, asigurând valorizarea perspectivelor diverse, eliminarea barierelor sistemice și egalitatea de șanse pentru toate persoanele de a contribui la cercetarea științifică și de a beneficia de pe urma acesteia. 

Un depozit digital se referă la o platformă digitală care stochează, gestionează și oferă acces la diferite tipuri de rezultate ale cercetării, inclusiv articole de cercetare, teze, seturi de date, software și alte materiale științifice. Depozitele digitale în Open Science oferă acces gratuit, imediat și permanent la rezultatele cercetării, menținând metadate autorizate și identificatori persistenți (PID) pentru a se asigura că rezultatele cercetării sunt ușor de găsit și accesibile. Sursa: Baglioni, Miriam & Pavone, Gina & Mannocci, Andrea & Manghi, Paolo. (2025). Towards the interoperability of scholarly repository registries. International Journal on Digital Libraries. 26. 10.1007/s00799-025-00414-y. Bardi, Alessia & Manghi, Paolo & Mannocci, Andrea & Ottonello, Enrico & Pavone, Gina. (2023). A Primer on Open Science-Driven Repository Platforms. 10.1007/978-3-031-39141-5_19. 

Depozitul instituțional reprezintă o colecție digitală pentru stocarea obiectelor digitale (articole științifice, teze, date de cercetare, cod sursă, materiale educaționale și alte rezultate intelectuale) a unei instituții, o infrastructură digitală administrată de o instituție academică, de cercetare sau guvernamentală, destinată colectării, organizării, conservării și diseminării pe termen lung a obiectelor digitale generate de comunitatea sa, sprijinind atât păstrarea patrimoniului științific, cât și conformarea cu politicile de acces deschis. Obiectele digitale sunt identificate și descrise prin etichete care facilitează recuperarea lor, iar depozitele digitale pot fi clasificate, în funcție de situația instituțională, în proprii sau partajate sau în depozite de date, de publicații, mixte și/sau tematice (în funcție de conținutul lor). 

Dicționarul de date este un document care detaliază informațiile furnizate într-un set de date. Conține informații (metadate) despre structura, conținutul și semnificația unei baze de date, fiind un instrument esențial pentru analiza și reproductibilitatea datelor. oferă informații cheie despre modul în care datele pot fi utilizate în cercetare și facilitează indexarea motorului de căutare pentru a ajunge la un public mai larg de părți interesate

Sursa: Buchanan EM, Crain SE, Cunningham AL, et al. Getting Started Creating Data Dictionaries: How to Create a Shareable Data Set. Advances in Methods and Practices in Psychological Science. 2021;4(1). doi:10.1177/2515245920928007 

Directorul de Cărți cu Acces Deschis (DOAB) este un serviciu academic, bazat pe comunitate, care indexează și oferă acces la publicatii științifice evaluate inter pares, publicate în regim de acces liber. DOAB facilitează identificarea editorilor de încredere și oferă gratuit acces la metadatele și textele integrale ale publicațiilor, sprijinind diseminarea cunoștințelor în mod deschis și transparent.

Sursa: Loan et al. (2015). Open Access E-books in Science and Technology: A case study of Directory of Open Access Books. DESIDOC Journal of Library & Information Technology, 35(4), 304–309. https://doi.org/10.14429/djlit.35.4.8494

Directory of Open Access Journals (DOAJ) este un index online cuprinzător, care include reviste științifice cu acces deschis din întrega lume.

DOAJ este condus și administrat de Fundația DOAJ, o fundație daneză non-profit guvernată de comunitate, cu sediul în Danemarca și cu sediul social în Roskilde, Danemarca.

Scopul DOAJ este de a spori vizibilitatea și ușurința de utilizare a revistelor științifice cu acces liber, promovând astfel utilizarea lor extinsă și responsabilă.

Potrivit misiunii sale, DOAJ „se angajează să fie 100% independent și să mențină toate serviciile și metadatele sale principale deschise tuturor” (Directory of Open Access Journals, n.d.).

Sursă: Directory of Open Access Journals. (n.d.). About DOAJ. https://www.doaj.org/about

Diversitatea reprezintă variația interindividuală în rândul oamenilor, incluzând factori precum abilitățile, vârsta, credințele, procesele cognitive, naționalitatea, dizabilitățile, apartenența etnică, genul, limba, rasa, religia sau orientarea sexuală. Diversitatea cuprinde diverse dimensiuni, inclusiv diversitatea culturală, disciplinară și metodologică, referindu-se la diversitatea cercetătorilor, participanților și a abordărilor. Sursa: Grahe, J. E., Cuccolo, K., Leighton, D. C., & Cramblet Alvarez, L. D. (2019). Open Science Promotes Diverse, Just, and Sustainable Research and Educational Outcomes. Psychology Learning & Teaching, 19(1), 5-20. https://doi.org/10.1177/1475725719869164 (Original work published 2020) 

Dreptul de autor reprezintă o formă de protecție juridică a proprietății intelectuale, acordată creatorilor asupra operelor originale de natură literară, artistică sau științifică, din momentul fixării acestora într-o formă tangibilă de exprimare. Domeniul de aplicare al dreptului de autor este extins și include opere literare (romane, poezii, piese de teatru, articole), lucrări științifice și informatice (programe software, baze de date, pagini web), creații muzicale și coregrafice, opere vizuale (picturi, fotografii, sculpturi, arhitectură), precum și producții audiovizuale și cinematografice.

Sursa: U.S. Copyright Office. What is Copyright. https://www.copyright.gov/what-is-copyright/

Sursa: Oficiul European pentru Drepturi de Autor. Dreptul de autor si drepturile conexe. https://www.eucopyright.com/ro/dreptul-de-autor-si-drepturile-conexe

Double-dipping este practica prin care un editor „care obține venituri din două fluxuri, APC-uri și abonamente, astfel încât venitul său total de la aceiași clienți să crească” (Pinfield et al., 2016, p. 1751).

Sursă: Pinfield, S., Salter, J., & Bath, P. A. (2016). The “Total Cost of Publication” in a Hybrid Open-AccessEnvironment: Institutional Approaches to Funding Journal Article-Processing Charges in CombinationWith Subscriptions. Journal of the Association for Information Science and Technology, 67(7), 1751–1766. https://doi.org/10.1002/asi.23446

Cercetarea cu dublă utilizare care prezintă motive de îngrijorare (DURC) reprezintă o componentă a cercetării în domeniul științelor vieții care, pe baza informațiilor și capacității tehnologice curente, poate fi anticipată rezonabil ca produs know-how, date, tehnologii sau produse ce ar putea fi abuzate în mod direct pentru a provoca un risc semnificativ, cu efecte potențial extinse asupra sănătății publice, securității, mediului, agriculturii sau securității naționale. Cercetările identificate ca potențial DURC impun revizuire instituțională și evaluarea riscului/beneficiului acestora, fiind stabilite condiții speciale de diseminare, licențiere și acces la rezultate pentru a preveni utilizarea abuzivă.

Echipa de Știință (team science) este definită drept o practică de cercetare interdisciplinară în care cercetători proveniți din tradiții disciplinare diferite lucrează interdependent pentru a dezvolta o înțelegere comună a unei probleme și combină concepte, instrumente, metode și abordări din disciplinele lor pentru a o soluționa (Tebes, 2018, p. 13)

Sursă: Tebes, J. K. (2018). Team science, justice, and the co-production of knowledge. American Journal of Community Psychology, 62(1–2), 13–22. https://doi.org/10.1002/ajcp.12252

Efectul Matei este un concept din sociologia științei care descrie mecanismul prin care cercetătorii sau instituțiile cu prestigiu și resurse inițiale beneficiază de o recunoaștere disproporționat mai mare pentru contribuțiile lor, în timp ce cercetătorii aflați la început de carieră sau cu vizibilitate redusă primesc un credit mai mic pentru rezultate similare, ceea ce conduce la acumularea de avantaje sau dezavantaje în timp.

Sursa: Da Silva, J. a. T. (2021). The Matthew effect impacts science and academic publishing by preferentially amplifying citations, metrics and status. Scientometrics, 126(6), 5373–5377. https://doi.org/10.1007/s11192-021-03967-2

Evaluarea deschisă de către colegi sau evaluarea inter pares este o practică de cercetare deschisă care permite transparența și responsabilitatea în procesul de evaluare a lucrarilor științifice de către colegi.

Un model de evaluare inter pares deschisă poate include oricare sau toate caracteristicile următoare: rapoarte de evaluare deschise (care sunt publicate pentru a putea fi citite de oricine); identități deschise ale autorilor și/sau ale evaluatorilor (care sunt făcute publice); interacțiune deschisă (autorii, editorii și evaluatorii participă la discuții deschise); participare deschisă (există un forum la nivelul comunității de cercetare pentru a comenta lucrările evaluate); Evaluare inter pares deschisă înainte de publicare (manuscrisele sunt partajate prin intermediul serverelor de preprint)., comentarii deschise după publicare.

Evaluarea dublu-orb (double-blind peer review) reprezintă un proces de recenzie academică în care atât identitatea autorilor, cât și cea a evaluatorilor rămân anonime reciproc, cu scopul de a reduce potențialele părtiniri și de a asigura o apreciere obiectivă a valorii științifice a manuscrisului

Sursa: Largent et al.(2016). Blind peer review by academic journals. In Elsevier eBooks (pp. 75–95). https://doi.org/10.1016/b978-0-12-802460-7.00005-x

Sursa: Baldwin, M. (2018). Scientific autonomy, public accountability, and the rise of “Peer review” in the Cold War United States. Isis, 109(3), 538–558. https://doi.org/10.1086/700070

Evaluarea responsabilă a cercetării presupune utilizarea unor abordări de evaluare care recunosc, încurajează și recompensează diversitatea și calitatea activităților de cercetare, contribuind la dezvoltarea unor culturi științifice incluzive și echitabile.

Sursă: Curry, S., de Rijcke, S., Hatch, A., Pillay, D. (G.), van der Weijden, I., & Wilsdon, J. (2020, November). The changing role of funders in responsible research assessment: Progress, obstacles and the way ahead (RoRI Working Paper No. 3). Research on Research Institute (RoRI). https://rori.figshare.com/articles/report/The_changing_role_of_funders_in_responsible_research_assessment_progress_obstacles_and_the_way_ahead/13227914/2?file=25518674

Data scraping este procesul automatizat prin care un program extrage date (adesea în format structurat) din surse digitale (inclusiv pagini web, baze de date publice sau fișiere) fără utilizarea directă a unei API (Application Programming Interface) și fără intervenția umană, prin preluarea datelor afișate pentru utilizatori în formate precum text, rapoarte sau HTML.

Sursă: Cloudflare. (n.d.). What is data scraping? https://www.cloudflare.com/learning/bots/what-is-data-scraping/

Data mining este procesul de analiză a seturilor masive de date prin metode statistice și de învățare automată, cu scopul de a extrage tipare și cunoștințe relevante.”

Sursa: Sharma, D. K., Tokas, B., & Adlakha, L. (2021). Deep learning in big data and data mining. In Elsevier eBooks (pp. 37–61). https://doi.org/10.1016/b978-0-12-822226-3.00002-7

Autorii Parker et al definesc fabricile de hârtie ca fiind „organizații frauduloase care fac bani scriind manuscrise false și oferind sloturi de autor spre vânzare clienților academici” (2024, p. 2), comportamentul acestora fiind asemănător crimei organizate (Parker at al, 2022, p. 6).

Sursă:

Parker, L., Boughton, S., Bero, L., & Byrne, J. A. (2024). Paper mill challenges: past, present, and future. Journal of Clinical Epidemiology, 176, 111549. https://doi.org/10.1016/j.jclinepi.2024.111549

Parker, L., Boughton, S., Lawrence, R., & Bero, L. (2022). Experts identified warning signs of fraudulent research: A qualitative study to inform a screening tool. Journal of Clinical Epidemiology, 151, 1-17. https://doi.org/10.1016/j.jclinepi.2022.07.006

Un flux de lucru de cercetare reprezintă „o serie de pași care procesează și transformă informațiile într-un fel, fie printr-un design de studiu sau o lectură profundă” (POSETest contributors, n.d.). Indiferent de domeniul disciplinar fluxurile academice de lucru au fost încadrate în șase categorii: descoperire, analiză, scriere, publicare, informare și evaluare. Potrivit acelorași autori, un flux de lucru este deschis atunci când „fiecare etapă a procesului de cercetare este partajată în mod deschis printr-o documentație clară care face proiectul de cercetare transparent și reproductibil” (POSETest contributors, n.d.).

POSETest contributors. (n.d.). What is an Open Workflow? In POSETest. BCcampus. Retrieved from https://pressbooks.bccampus.ca/pose2/chapter/what-is-an-open-workflow/

Platformă de acțiune colectivă care sprijină mișcarea pentru știința deschisă prin obținerea de angajamente din partea cercetătorilor pentru aplicarea unor practici transparente (ex. preînregistrare, preprinturi). Colectarea angajamentelor este realizată inițial în mod anonim și, mai apoi, după atingerea unui număr suficient de participanți, sunt făcute publice. 

Gestionarea datelor de cercetare reprezintă procesul de organizare, documentare, stocare și conservare a datelor rezultate din activitățile de cercetare. Datele pot include rezultate cantitative (date numerice), date calitative, imagini, audio, video sau documentație si sunt esențiale pentru validarea descoperirilor științifice. Managementul eficient al acestora presupune nu doar colectarea și arhivarea datelor, ci și procesarea și analiza lor, în scopul de a susține reproducerea și validarea rezultatelor cercetării.

Surkis, A., & Read, K. (2015). Research data management. Journal of the Medical Library Association JMLA, 103(3), 154–156. https://doi.org/10.3163/1536-5050.103.3.011 

Horizon Europe reprezintă un program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare (2021–2027), cu un buget de 95,5 miliarde EUR, conceput pentru a stimula excelența științifică, a aborda provocările societale și a sprijini competitivitatea europeană, prin ”abordarea schimbăriloe climatice, contribuind la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulând competitivitatea și creșterea economică a UE”. Horizon Europe sprijină dezvoltarea de infrastructuri pentru știința deschisă, reutilizarea rezultatelor și transparența procesului de cercetare, fiind structurat pe piloni tematici precum „Excelență științifică”, „Provocări globale și competitivitate industrială”, „Europa inovatoare” etc.. Accesarea acestui program se poate realiza de către participanți eligibili precum entități juridice din state membre UE sau state asociate. În relația cu politica Open Science, acesta integrează în mod explicit principiile open science și open access, impunând ca toate publicațiile rezultate din proiectele finanțate să fie disponibile în regim de acces deschis și să existe o gestionare responsabilă a datelor de cercetare. Sursa: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls_en?utm_source=chatgpt.com 

Identificator persistent unic (PID): Cod digital unic, stabil și durabil atribuit unei resurse (publicații, seturi de date, cercetători, instituții sau granturi), care permite identificarea, verificarea și localizarea fiabilă a acesteia, indiferent de schimbările de adresă sau de sistem. PID-urile constituie un element esențial al infrastructurii științei deschise, asigurând interoperabilitatea între sisteme, citarea corectă, integritatea datelor și vizibilitatea pe termen lung a rezultatelor și actorilor din cercetare. Exemple: DOI (pentru publicații și date), ORCID (pentru cercetători), ISBN (pentru cărți) ROR (pentru instituții).

Identificator persistent (PID): Cod digital unic și durabil care permite identificarea și localizarea fiabilă a unei resurse (date, publicații, cercetători, instituții) indiferent de schimbările de adresă sau sistem.

Sursa: Dappert, A. et al. (2017). Connecting the persistent identifier ecosystem: Building the technical and human infrastructure for open research. Data Science Journal, 16. https://doi.org/10.5334/dsj-2017-028

Sistemul Handle este un sistem de identificatori persistenți (PID) conceput pentru a atribui coduri unice și permanente obiectelor digitale, asigurând identificarea lor persistentă, rezoluția globală și interoperabilitatea pe diverse platforme digitale, prin crearea de identificatori unici, independent de locația lor pe Internet. Prin intermediul Handle System, fiecare resursă primește un identificator stabil (”handle”), care permite regăsirea și accesarea sa pe termen lung, chiar dacă locația fizică sau adresa URL a resursei se modifică. Un exemplu de implementare este utilizarea Handle System în atribuirea identificatorilor DOI (Digital Object Identifier), Handle System constituind infrastructura tehnică din spatele Digital Object Identifier (DOI), un standard internațional pentru publicarea academică. Un handle este compus din două elemente principale: prefixul (identifică organizația sau sistemul de atribuire) și sufixul (identifică în mod unic obiectul digital în cadrul acelui sistem). Sursa: Miguel-Angel Sicilia, Elena García-Barriocanal, Salvador Sánchez-Alonso, Juan-Jose Cuadrado, Decentralized Persistent Identifiers: a basic model for immutable handlers, Procedia Computer Science, Volume 146, 2019, Pages 123-130, ISSN 1877-0509, https://doi.org/10.1016/j.procs.2019.01.087. (https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877050919300924)

Digital Object Identifier (DOI) este un sistem standard internațional de identificare a obiectelor digitale , bazat pe atribuirea unui șir unic alfanumeric care asigură identificarea persistentă a conținutului și furnizarea unui link permanent către locația sa pe internet. DOI este gestionat de International DOI Foundation (IDF).

Sursa: Rosenblatt, B. (1997). The Digital Object Identifier: Solving the dilemma of Copyright Protection online. Journal of Electronic Publishing, 3(2). https://doi.org/10.3998/3336451.0003.204

Sursa: Wang, J. (2007). Digital Object Identifiers and Their Use in Libraries. Serials Review, 33(3), 161–164. https://doi.org/10.1080/00987913.2007.10765116

Academic impact - „impactul pe care cercetarea științifică îl are în sfera academică”, acesta fiind evaluat prin indicatori cantitativi (numărul de publicații, citări) și indicatori calitativi (satisfacția participanțilorla un studiu, percepțiile comunității și schimbările de comportament sau atitudine). Sursa: Ravenscroft et al. (2017). Measuring scientific impact beyond academia: an assessment of existing impact metrics and proposed improvements. PLoS One 12, e0173152. doi:10.1371/journal.pone.0173152 

„Indicatorii de impact ai cercetării sunt parametri utilizați pentru a evalua efectele și rezultatele activităților de cercetare, în special în ceea ce privește influența acestora asupra practicii, politicilor și schimbărilor sociale. Acești indicatori ajută cercetătorii, practicienii și factorii de decizie să înțeleagă modul în care cercetarea contribuie la aplicații și îmbunătățiri în lumea reală. Sursa: Zheng et al. (2021). Societal impact of research: a text mining study of impact types. Scientometrics, Springer; Akadémiai Kiadó, vol. 126(9), pages 7397-7417. DOI: 10.1007/s11192-021-04096-6 

Indicele Hirsch a fost definit de către fizicianul Jorge E. Hirsch, în 2005 ca „numărul de lucrări cu cel puțin h citări”. Indicele h este văzut ca o măsură relevantă atât a productivității, cât și a impactului cercetării, întrucât reflectă atât numărul de publicații, cât și numărul de citări ale acestora. Sursa: Hirsch, J. E. (2005). An index to quantify an individual’s scientific research output. Proceedings of the National Academy of Sciences, 102(46), 16569–16572. https://doi.org/10.1073/pnas.0507655102 

Informațiile de cercetare sunt informațiile (denumite uneori metadate) cu privire la derularea și comunicarea cercetării. Acestea includ, fără a se limita la:

(1) metadate bibliografice (autor, titlu, rezumat, referințe, date despre afiliere, locul și anul de publicare;

(2) metadate despre software-ul de cercetare, datele de cercetare, eșantioane și instrumente; (3) informații despre finanțare și granturi

(4) informații despre parteneri instituționali și colaboratori în procesul de cercetare.

Informațiile de cercetare se regăsesc în baze de date bibliografice, arhive, depozite de date, sisteme curente de informații de cercetare.

Sursa https://barcelona-declaration.org/definitions/ 

Inițiativa de acces deschis de la Budapesta este una dintre cele trei declarații fundamentale ale mișcării Open Access, alături de Declarația Bethesda și Declarația Berlin. BOAI reprezintă prima declarație internațională de referință care a formulat în mod explicit conceptul de acces deschis la literatura științifică, fiind adoptată în februarie 2002 sub egida Open Society Institute. Inițiativa a fost semnată de de mii de persoane și organizații din întreaga lume care reprezintă cercetători, universități, laboratoare, biblioteci, fundații, reviste, editori, societăți științifice și inițiative similare cu acces liber.

Potrivit BOAI, accesul deschis înseamnă ca literatura științifică evaluată de colegi să fie disponibilă online, gratuit și fără restricții, permițând oricui să o citească, descarce, copieze, distribuie, tipărească, caute sau utilizeze, fără bariere financiare, legale ori tehnice, cu condiția citării corespunzătoare a autorului/autorilor.

Sursă: Budapest Open Access Initiative. (2002, February 14). https://www.budapestopenaccessinitiative.org/read

Inițiativa de Acces Deschis (IAD) reprezintă „o declarație publică de principii referitoare la accesul liber la literatura de cercetare, care este pusă la dispoziția publicului” (Tella & Onyancha, 2020, Chapter 10). Potrivit Scholarly Communication Initiatives (n.d.), IAD urmăresc eliminarea barierelor de tip financiar, precum taxele de acces (paywalls), oferind acces online gratuit, imediat și reutilizabil la lucrări științifice validate.

Surse:

Tella, A., Onyancha, O.B. (2020). Opportunities Associated With Open Access Initiatives: Perspectives of Research Students From Selected Universities in Nigeria. In P. Jain, N. Mnjama, & O. Oladokun. Open Access Implications for Sustainable Social, Political, and Economic Development (pp. 183-204). IGI Global Scientific Publishing. https://doi.org/10.4018/978-1-7998-5018-2

Scholarly Communication Initiatives. (n.d.). Open Access. UMC LibGuides. https://umc.libguides.com/ScholarlyCommunications/openaccess

Prin informații de cercetare deschise înțelegem informații de cercetare care sunt accesibile gratuit și fără restricții privind reutilizarea. Deschiderea informațiilor de cercetare este un spectru, nu un absolut. La fel cum datele de cercetare ar trebui să respecte în mod ideal principiile FAIR pentru găsire, accesibilitate, interoperabilitate și reutilizare, informațiile de cercetare deschise ar trebui, de asemenea, să respecte aceste principii. Dacă se realizează cele mai înalte niveluri de găsire, accesibilitate, interoperabilitate și reutilizare, informațiile de cercetare sunt atât deschise, cât și FAIR.

Sursa https://barcelona-declaration.org/definitions/ 

Infrastructurile suport pentru știința deschisă sunt “infrastructurile de cercetare partajate (virtuale sau fizice, inclusiv echipamente științifice importante sau seturi de instrumente, resurse bazate pe cunoștințe, cum ar fi colecții, reviste și platforme de publicare cu acces liber, depozite, arhive și date științifice, sisteme actuale de informare în domeniul cercetării, sisteme bibliometrice și scientometrice deschise pentru evaluarea și analiza domeniilor științifice, infrastructuri deschise de servicii de calcul și manipulare a datelor care permit analiza colaborativă și multidisciplinară a datelor și infrastructuri digitale)" necesare pentru a sprijini știința deschisă și pentru a răspunde nevoilor diferitelor comunități.”

Sursa UNESCO Recommendation on Open Science 2021 https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000379949.locale=en 

Manualul curricular OpenSciency (2022) definește instrumentele pentru știința deschisă drept aplicații, platforme sau resurse care „permit și facilitează deschiderea în cercetare și sprijină practicile responsabile de știință deschisă”, fiind utilizate pe parcursul întregului proces de producere și diseminare a cunoștințelor științifice. Un exemplu de resursă este o infrastructură umană, precum o rețea comunitară care oferă cercetătorului sprijin și îndrumare în probleme specifice.

Sursă: OpenSciency Contributors. (2022). OpenSciency: A core open science curriculum by and for the research community (Version 1.0.0) [Curriculum]. Zenodo. https://doi.org/10.5281/zenodo.7490363

Ansamblu de bune practici de cercetare fundamentate pe principii esențiale: onestitate, fiabilitate, respect și responsabilitate (ALLEA, 2017). Aceste practici, derivate din principiile integrității științifice, trebuie să ghideze activitatea cercetătorilor, atât în demersurile lor științifice, cât și în abordarea provocărilor de natură practică, etică și intelectuală inerente procesului de cercetare. Bunele practici vizează domenii esențiale: mediul de cercetare; formarea, supervizarea și mentoratul; procedurile de cercetare; măsurile de protecție; gestionarea datelor și a materialelor de cercetare; colaborarea, publicarea și diseminarea rezultatelor; evaluarea, recenzarea și editarea." Sursa: https://forrt.org/glossary/english/research_integrity/" 

Potrivit autorilor Kumar et al un jurnal prădător (predatory journal) este o publicație care „nu respectă standardele etice și se angajează în practici îndoielnice, cum ar fi perceperea unor taxe mari de publicare, lipsa unei evaluări riguroase și diseminarea de informații false sau înșelătoare” (2024, pp. 67-68).

Sursa: Kumar, A., Siwach, A. K., & Devi, P. (2024). Bibliometric analysis of the top 100 cited papers on predatory publishing. Science & Technology Libraries, 43(1), 67–77. https://doi.org/10.1080/0194262X.2023.2200224

Licența este definită de literatura de specialitate (Bernelin, 2020, p. 93) ca fiind un acord formal care acordă permisiunea de a utiliza, efectua sau se angaja în anumite activități care altfel ar fi restricționate prin lege sau drepturi de proprietate. Acest acord implică de obicei două părți: licențiatorul (proprietarul drepturilor) și licențiatul (partea care primește drepturile).

O licență deschisă este un cadru legal care acordă permisiunea de a accesa, reutiliza, modifica și redistribui o lucrare, cu restricții minime sau inexistente.

Cel mai comun cadru pentru licențierea cu acces deschis este furnizat de organizația internațională nonprofit Creative Commons, care oferă o gamă largă de licențe corespunzătoare diferitelor niveluri de deschidere și reutilizare.

Sursă:

Bernelin, M. (2020). The compatibility of open/free licences: a legal imbroglio. International Journal of Law and Information Technology, 28(2), 93–111. https://doi.org/10.1093/ijlit/eaaa010

Licențele Creative Commons (CC) constituie un set de instrumente juridice standardizate, oferite gratuit, care facilitează partajarea și utilizarea legală a operelor protejate prin drepturi de autor. Ele stabilesc în mod clar drepturile și obligațiile atât ale creatorilor, cât și ale utilizatorilor, variind de la formule permisive la regimuri mai restrictive.

Sursa: Creative Commons. About CC Licenses. (2023). https://creativecommons.org/share-your-work/cclicenses/

Manifestul de la Leiden reprezintă un set de zece principii care servesc drept ghid de bune practici pentru utilizarea responsabilă a indicatorilor bibliometrici în evaluarea cercetării, având ca obiectiv îmbinarea analizelor cantitative cu judecata critică a evaluatorilor, astfel încât metricile să nu fie aplicate în mod rigid și distorsionant.

Sursă: Hicks, D., Wouters, P., Waltman, L., de Rijcke, S., & Rafols, I. (2015). The Leiden Manifesto for research metrics. Nature, 520(7548), 429–431. https://doi.org/10.1038/520429a

Metadatele (“date despre date”) sunt informații care descriu, explică, localizează, clasifică, contextualizează sau documentează o resursă informațională. Metadatele ajută la gestionarea datelor, urmărind atribute precum proveniența și versiunile acestora. Metadatele pot fi utilizate pentru a descrie toate tipurile de surse de informații.

Sursa: Gartner, R. (2016). What Metadata Is and Why It Matters. In: Metadata. Springer. https://doi.org/10.1007/978-3-319-40893-4_1 

Altmetrics (metrici alternative) reprezintă un nou set de indicatori de evaluare a impactului și vizibilității unei lucrări științifice care se bazează pe surse variate de atenție publică, precum rețelele sociale (bloguri și alte platforme online), presa digitală, depozite în acces deschis. În prezent, există patru indicatori alternativi: Altmetric, ImpactStory, PlosALM şi PlumX.

Sursa: Brigham, T. J. (2014). An Introduction to Altmetrics. Medical Reference Services Quarterly, 33(4), 438–447. https://doi.org/10.1080/02763869.2014.957093

Manuscrisul acceptat al autorului este versiunea unei lucrări de cercetare (articol de jurnal, capitol de carte, lucrare de conferință) care a fost acceptată pentru publicare, în urma procesului de evaluare inter pares (peer review).

Manuscrisul acceptat al autorului este un termen care poate fi înlocuit cu “manuscris al autorului”, “versiunea finală a autorului” sau ”versiunea post-tiparire”. Surse: OA Books Toolkit. (n.d.). https://oabooks-toolkit.org/glossary/article/505344-author-accepted-manuscript ; Smith, A. (2018). Manuscript detectives - submitted, accepted or published?. Unlocking Research. Open Research at Cambridge https://unlockingresearch-blog.lib.cam.ac.uk/manuscript-detectives-submitted-accepted-or-published/ ; 

Un manual de coduri este un document structurat (formă de metadate) care oferă informații detaliate, complete despre variabile dintr-un fișier de date, metodele de colectare a datelor și alte aspecte critice ale unui set de date. Manualul de coduri conține explicații detaliate ale fiecărei variabile din setul de date, inclusiv nume, tipuri și valori posibile, precum și informații despre modul în care au fost colectate datele, inclusiv instrumentele utilizate și procedurile urmate, facilitând înțelegerea și reutilizarea datelor de către alți cercetători, promovând astfel partajarea și colaborarea datelor, mai ales că seturile de date documentate corespunzător, cu manuale de coduri, devin mai ușor de indexat de motoarele de căutare, ceea ce le face mai ușor de găsit pentru comunitatea de cercetare. Sursa: Buchanan EM, Crain SE, Cunningham AL, et al. Getting Started Creating Data Dictionaries: How to Create a Shareable Data Set. Advances in Methods and Practices in Psychological Science. 2021;4(1). doi:10.1177/2515245920928007

Indicatorii de nouă generație (Next-generation metrics) reprezintă instrumente de evaluare a cercetării care completează și diversifică metricile tradiționale, urmărind să surprindă complexitatea, calitatea și relevanța rezultatelor științifice într-un mod mai responsabil și adaptat principiilor științei deschise. (LERU, 2024, p. 3).

Bosman, J., Cawthorn, W. P., Debackere, K., Galimberti , P., Graffner, M., Held, L., Hermans, K., Killard, F., Labastida, I., Millar, A. J., Robinson, M., Roser, K., Wouters, P., & Svendsen, M. (2024). Next Generation Metrics for Scientific and Scholarly Research in Europe: LERU report of an Expert Working Group. League of European Research Universities (LERU).

Obiectul digital reprezintă o entitate de date, care se prezintă sub diferite forme (fișiere text, imagini, videoclipuri, seturi de date și software), care furnizează informații esențiale pentru identificarea, descrierea și recuperarea lor și care pot fi gestionate, partajate și reutilizate în formă digitală, facilitând accesibilitatea, transparența și reproductibilitatea cercetării științifice. Sursa: N. Pintarić and Ž. Tomasović, "Assessing the Quality of Digital Objects in the Context of Open Science," 2024 IEEE 17th International Scientific Conference on Informatics (Informatics), Poprad, Slovakia, 2024, pp. 275-280, doi: 10.1109/Informatics62280.2024.10900776.

OpenAIRE este o infrastructură paneuropeană (non-profit), înființată în 2018 ca entitate juridică, OpenAIRE A.M.K.E., care implică peste 50 de instituții partenere din statele membre UE și alte țări. Misiunea sa este de „a promova bursele deschise și de a îmbunătăți descoperirea, accesibilitatea, partajarea, reutilizarea, reproductibilitatea și monitorizarea rezultatelor cercetării bazate pe date, la nivel global” (https://www.openaire.eu/about).

Organizația operează o infrastructură electronică europeană ce oferă servicii publice pentru promovarea științei deschise, sprijinită de o rețea de experți naționali (National Open Access Desks). OpenAIRE are un rol esențial în implementarea Cloudului European pentru Știința Deschisă (EOSC).

OpenDOAR reprezintă directorul global al depozitelor academice cu acces deschis de calitate asigurată (Jisc, n.d.). Permite identificarea, navigarea și căutarea depozitelor, pe baza unei serii de caracteristici, cum ar fi locația, software-ul sau tipul de material deținut. Fiecare depozit academic inclus este evaluat de editorii OpenDOAR pentru a garanta calitate, coerență metadata și conformitate cu standardele Open Access.

OpenDOAR este administrat de University of Nottingham și este furnizat de Jisc, o organizație care oferă soluții digitale pentru educație și cercetare din Marea Britanie.

Sursă: Jisc. (n.d.). OpenDOAR: the quality-assured global directory of academic open access repositories. https://www.jisc.ac.uk/opendoar

Open Research Europe (ORE) este o platformă de publicare cu acces deschis lansată de Comisia Europeană în martie 2021 (Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare, 2024). Acesta oferă un serviciu de publicare gratuit beneficiarilor programelor-cadru ale Comisiei. ORE susține publicarea științifică de înaltă calitate printr-un model transparent și eficient din punct de vedere al costurilor, cu evaluare deschisă post-publicare. Articolele sunt indexate în Google Scholar imediat după publicare. Comisia Europeană se angajează să sprijine ORE pe termen lung, ca parte integrantă a Spațiului European de Cercetare (SEC).

Sursă: European Commission: Directorate-General for Research and Innovation. (2024). Open research Europe : towards a collective open access publishing service : scoping report. Publications Office of the European Union. https://data.europa.eu/doi/10.2777/204155.

OSKH este un hub creat prin care UEFISCDI sprijină dezvoltarea „open science” în sistemul național de cercetare și inovare.

Sursă: https://uefiscdi.gov.ro/open-science-hub

ORCID (Open Researcher and Contributor ID): un identificator digital unic, gratuit și persistent, sub forma unui cod alfanumeric de 16 cifre, atribuit cercetătorilor și contributorilor academici pentru a-i distinge în mod clar și permanent de alți autori, indiferent de similitudinea numelor, schimbările de afiliere sau variațiile lingvistice. ORCID asigură o identitate digitală standardizată care conectează în mod fiabil cercetătorii cu publicațiile, datele, granturile, afilierile și activitățile lor profesionale, facilitând interoperabilitatea între sisteme informatice de cercetare, reducerea ambiguităților de autorat și creșterea vizibilității și recunoașterii contribuțiilor științifice.

ORCID (Open Researcher and Contributor ID): Identificator digital unic și persistent, sub forma unui cod de 16 cifre, care asigură legătura fiabilă dintre un cercetător și contribuțiile sale științifice.

Sursa: Akers, K. G. et al. (2016). ORCID Author Identifiers: A primer for librarians. Medical Reference Services Quarterly, 35(2), 135–144. https://doi.org/10.1080/02763869.2016.1152139

Sursa: ORCID. (2025). What is an ORCID iD and how do I use it?. https://support.orcid.org/hc/en-us/articles/360006897334-What-is-an-ORCID-iD-and-how-do-I-use-it

Partajarea datelor se referă la procesul de stocare a datelor de cercetare (precum măsurători, observații și transcrieri) și a metadatelor (informații explicative despre date) în locații accesibile publicului, pentru a permite accesul și utilizarea acestora de către alți cercetători. Sursa: Ramstrand, N., Fatone, S., Dillon, M. P., & Hafner, B. J. (2020). Sharing research data. Prosthetics and Orthotics International, 44(2), 49–51. https://doi.org/10.1177/0309364620915020 

Paywall: sistem digital care limitează accesul la conținut online, solicitând utilizatorilor plata unei taxe sau a unui abonament pentru accesarea integrală a materialelor. Paywall-urile sunt utilizate frecvent de publicații de știri, reviste academice, platforme de streaming și aplicații, având scopul de a genera venituri. Ele pot fi „soft” – permițând acces limitat gratuit înainte de blocarea completă a conținutului – sau „hard” – impunând plata imediată pentru acces. Implementarea paywall-urilor reflectă strategii de monetizare în contextul scăderii veniturilor din publicitate și al tranziției către consumul digital al informațiilor. Sursa: Taboola. (2025). What is a paywall?. https://www.taboola.com/marketing-hub/how-to-build-a-paywall-for-a-small-website/ 

Perioada de embargou reprezintă o perioadă determinată de timp (stabilită de editori sau instituții) în care accesul liber la o publicație sau la rezultatele cercetării (manuscrise acceptate, date sau articole științifice) este restricționat, fiind permis doar utilizatorilor care dețin acces plătit, urmând ca acestea să devină disponibile public după expirarea termenului stabilit de editor.

Sursa: Imperial College London, (n.d.). Glossary of open access terms. https://www.imperial.ac.uk/research-and-innovation/support-for-staff/scholarly-communication/open-access/glossary/

Sursa: Laakso, M., & Björk, B. (2013). Delayed open access: An overlooked high‐impact category of openly available scientific literature. Journal of the American Society for Information Science and Technology, 64(7), 1323–1329. https://doi.org/10.1002/asi.22856

Datele sunt gestionate pe toata durata de viata a unui proiect de cercetare, de la colectare pana la partajare si prezervare. Un DMP include informatii complete si documentate despre date cum ar fi tipurile de date produse, standardele de metadate utilizate, politicile de acces si partajare, planul de arhivare, astfel incat datele sa fie accesibile si usor de utilizat de catre alti cercetatori in viitor. Multe agentii de finantare, in special cele guvernamentale solicita un DMP ca parte a procesului de depunere a cererii de finantare. Sursa: Michener WK (2015) Ten Simple Rules for Creating a Good Data Management Plan. PLoS Comput Biol 11(10): e1004525. https://doi.org/10.1371/journal.pcbi.1004525 

"Plan S este o inițiativă internațională lansată în 2018 de cOAlition S, care impune ca publicațiile rezultate din granturi de cercetare să fie disponibile imediat în regim de Acces Deschis, fără monetizare. Interzice finanțarea publicării „hibride”, permițând doar reviste și platforme Open Access sau aranjamente transformative, având ca scop accelerarea tranziției către un sistem științific transparent și accesibil.." Sursa: cOAlition SWhy Plan S. (2025). https://www.coalition-s.org/why-plan-s/ 

Politica de open access (acces deschis) reprezintă un set de principii, reguli și măsuri instituționale sau organizaționale care reglementează accesul liber, gratuit și nediscriminatoriu la rezultatele cercetării științifice (publicații, date, resurse), în scopul creșterii transparenței, vizibilității și reutilizării acestora. Politicile de open access stabilesc condițiile de publicare, arhivare și diseminare, în conformitate cu standardele internaționale și cu principiile științei deschise.(acces liber și global, licențe permissive, atribuirea autorului, depozitare online, interoperabilitate și arhivare).

Sursa: Harnad, S. (2015). Optimizing Open Access Policy. The Serials Librarian, 69(2), 133–141. https://doi.org/10.1080/0361526X.2015.1076368

Sursa: Huang, C. et al. (2020). Evaluating the impact of open access policies on research institutions. eLife, 9. https://doi.org/10.7554/elife.57067

Prin politică pentru știința deschisă (Open Science Policy) se înțelege un set strategic de acțiuni și reglementări stabilite de instituții de cercetare, finanțatori ai activității de cercetare, guverne sau editori, având ca scop promovarea principiilor Open Science și recunoașterea practicilor acesteia (Bezjak et al., 2019, p. 72). O imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra științei deschise în Europa (politici de știință deschisă, infrastructură disponibilă, rețele de sprijin și statistici de acces deschis (OA)) este oferită de platforma OpenAIRE la adresa https://www.openaire.eu/os-eu-countries

Notă: OpenAIRE este o infrastructură paneuropeană (non-profit), înființată în 2018 ca entitate juridică, OpenAIRE A.M.K.E., care implică peste 50 de instituții partenere din statele membre UE și alte țări.

Sursă: Bezjak, S., Clyburne Sherin, A., Conzett, P., Fernandes, P. L., Görögh, E., Helbig, K., Kramer, B., Labastida, I., Niemeyer, K., Psomopoulos, F., Ross Hellauer, T., Schneider, R., Tennant, J., & Verbakel, E. (2019). The Open Science Training Handbook. Zenodo. https://doi.org/10.5281/zenodo.2587951

Noțiunea de post-imprimare sau manuscris acceptat reprezintă versiunea finală a manuscrisului, revizuită în urma evaluării inter pares, dar netipărită încă de editor. 

Practica "felierii salamului" (Salami slicing) se referă „la trimiterea diferitelor manuscrise extrase din date colectate dintr-un singur studiu de cercetare sau dintr-o singură perioadă de colectare a datelor” cu scopul de a obține cât mai multe lucrări individuale.

Sursă: Norman, G., & Griffiths, P. (2008). Duplicate publication and ‘salami slicing’: Ethical issues and practical solutions. International Journal of Nursing Studies, 45(9), 1257–1260. https://doi.org/10.1016/j.ijnurstu.2008.07.003

Practicile de cercetare îndoielnice reprezintă abateri de conduită în cercetare care „pot submina întregul scop al cercetării” (Kolstoe, 2023, p. 1). Exemple de practici îndoielnice: „manipularea datelor (falsificare), inventarea datelor (fabricarea) și furtul de cuvinte/idei/date (plagiat).” (Kolstoe, 2023, p. 1).

Sursa:

Kolstoe, S. (2023). Defining the Spectrum of Questionable Research Practices. UK Research Integrity Office. https://doi.org/10.37672/UKRIO.2023.02.QRPs

Practicile de știință deschisă sunt „practice menite să facă cercetarea științifică mai transparentă, mai accesibilă și mai reproductibilă” (Eben et al, 2023, p. 862). Aceste practici includ „preînregistrarea designului, ipotezelor și planului de analiză a datelor pe o platformă online” (Eben et al, 2023, p. 863). Publicarea cu acces deschis reprezintă una dintre cele mai utilizate practică de știință deschisă (Eben et al, 2023, p. 864).

Sursă: Eben, C., Bőthe, B., Brevers, D., Clark, L., Grubbs, J. B., Heirene, R., Kräplin, A., Lewczuk, K., Palmer, L., Perales, J. C., Peters, J., van Holst, R. J., & Billieux, J. (2023). The landscape of open science in behavioral addiction research: Current practices and future directions. Journal of Behavioral Addictions, 12(4), 862–870. https://doi.org/10.1556/2006.2023.00052

"O versiune publică a oricărui tip de manuscris științific sau rezultat de cercetare, disponibilă înainte de publicarea formală, considerată o formă de Acces Deschis de tip Green. Preprinturile sunt de obicei găzduite într-un repozitoriu (precum arXiv) care facilitează diseminarea rapidă a rezultatelor cercetării, în comparație cu procesul tradițional de publicare. Repozitoriile de preprinturi oferă, în mod obișnuit, identificatori persistenți (precum DOI-uri) pentru aceste lucrări. Preprinturile pot fi publicate în orice etapă a ciclului de cercetare, însă cel mai frecvent sunt publicate la momentul depunerii manuscrisului, adică înainte de evaluarea inter pares (peer-review). Versiunile acceptate și evaluate ale articolelor sunt, de asemenea, adesea încărcate pe serverele de preprinturi și sunt denumite postprinturi." Sursa: https://forrt.org/glossary/english/preprint/ 

"Pre-inregistrarea reprezintă practica documentării publice a planului unui studiu – incluzând întrebările sau ipotezele de cercetare, designul metodologic și strategiile de analiză a datelor – înainte de colectarea sau examinarea efectivă a datelor. Această practică poate fi aplicată și analizelor secundare ale datelor (Mertens & Krypotos, 2019). Documentul de preregistrare este marcat temporal și, de regulă, este înregistrat la o entitate independentă (de exemplu, o platformă sau un depozit științific), fiind posibilă stabilirea unei perioade de embargou înainte de publicarea sa. Preregistrarea contribuie la creșterea transparenței prin oferirea unei evidențe clare a intențiilor de cercetare la un anumit moment în timp, permițând astfel evaluarea ulterioară a eventualelor abateri față de planul inițial. Cu cât preregistrarea este mai detaliată, cu atât terțele părți pot evalua mai riguros modificările survenite și, implicit, validitatea analizelor efectuate. În esență, preregistrarea are ca scop delimitarea clară între cercetarea confirmatorie și cea exploratorie." Sursa: https://forrt.org/glossary/english/preregistration/ 

Prezervarea datelor constă într-o serie de activități de gestionare a datelor, necesare pentru a asigura stabilitatea continuă și accesul la acestea atât timp cât este necesar. Pentru ca datele să fie prezervate, acestea trebuie, cel puțin, să fie salvate în formate de fișiere deschise și stocate într-un loc sigur și în mai multe locații. Stocarea datelor poate fi realizată într-un depozit instituțional de date, specific disciplinei sau unul generalist, toate acestea permițând publicarea și păstrarea. Sursa: USA National Library of Medicine. Data Glossary https://www.nnlm.gov/guides/data-glossary/data-preservation 

Principiile FAIR (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable) constituie un set de recomandări pentru gestionarea datelor de cercetare, vizând ca acestea să fie identificabile, accesibile, interoperabile și reutilizabile. Ele urmăresc maximizarea valorii științifice a datelor și facilitarea schimbului și colaborării în comunitatea de cercetare.

Sursa: Jacobsen, A. et al. (2019). FAIR Principles: Interpretations and implementation Considerations. Data Intelligence, 2(1–2), 10–29. https://doi.org/10.1162/dint_r_00024

Procesarea datelor reprezintă un ansamblu de tehnici și activități necesare pentru pregătirea datelor destinate analizei, incluzând identificarea, extragerea, curățarea, integrarea și transformarea acestora într-un format adecvat. Procesarea datelor implică descoperirea și colectarea datelor, combinarea surselor multiple, remedierea erorilor, reorganizarea informațiilor și stocarea acestora într-o formă accesibilă pentru utilizare ulterioară.

Sursa: Endel, F., & Piringer, H. (2015). Data Wrangling: Making data useful again. IFAC-PapersOnLine, 48(1), 111–112. https://doi.org/10.1016/j.ifacol.2015.05.197 

Open Science projects sunt inițiative care aplică principiile Open Science, prin urmare, „inițiative care se disting prin aspecte precum distribuția resurselor de cercetare și dinamica de lucru colaborativ, într-un context care consideră gestionarea participativă a bunurilor comune legitimă” (Roca Petitjean, 2023, p. 8).

Sursă: Roca Petitjean, S. J. (2023). Open science project management. A sociotechnical approach. Paakat: Revista de Tecnología y Sociedad, 13(25), 1–22. https://doi.org/10.32870/pk.a13n25.798

OAI-PMH reprezintă un protocol bazat pe șase „verbe” HTTP, care definesc serviciile prin care se colectează și se schimbă metadatele între depozite. Prin acest mecanism se asigură interoperabilitatea între diferite arhive și repozitorii de date. Lagoze et al (2002) disting două tipuri principale de participanți în cadrul OAI-PMH: 1) Furnizorii de date, care gestionează sisteme compatibile cu protocolul OAI-PMH pentru a expune metadatele; și 2) Furnizorii de servicii, care utilizează metadatele colectate prin acest protocol pentru a dezvolta servicii cu valoare adăugată.

Sursa: Lagoze, C., Van de Sompel, H., Nelson, M., & Warner, S. (2002). The Open Archives Initiative Protocol for Metadata Harvesting (OAI-PMH). Open Archives Initiative. https://www.openarchives.org/OAI/openarchivesprotocol.html

Publish or Perish este un program software care recuperează și analizează citările academice. Acesta utilizează mai multe surse de date pentru a colecta citările brute și apoi generează o serie de indicatori bibliometrici, precum numărul de articole, totalul citărilor și indicele h.

Harzing, A. W. (2007). Publish or Perish [Computer software]. https://harzing.com/resources/publish-or-perish

Numit și acord de autor sau acord de licență, contractul de publicare este un tip particular de convenție juridică, fără cerințe formale stricte, care se încheie, de obicei, între un autor și un editor în contextul publicării unei contribuții într-o revistă academică, un volum colectiv sau o monografie. Acest contract stabilește în mod expres drepturile de utilizare ale editorului asupra lucrării și întinderea acestora. Sursa: https://oabooks-toolkit.org/glossary/article/publishing-agreement-1 

Recenzia sistematică este o formă avansată de evaluare a literaturii științifice de specialitate care aplică metode explicite, transparente și reproductibile pentru identificarea, selectarea, evaluarea și sintetizarea tuturor dovezilor relevante privind o întrebare de cercetare bine definită. Aceasta se aliniază standardelor metodologice echivalente cu cele ale cercetării primare și urmează etape prestabilite, documentate și verificabile, fiind utilizată în cercetare pentru fundamentarea deciziilor pe baze empirice solide. 

OS rewards & incentives reprezintă un ansamblu de factori motivaționali, politici și mecanisme instituționale compensatorii care recunosc, încurajează și recompensează contribuția la proiectele Open Source (SO), precum publicarea în regim open access, partajarea datelor și transparența metodologică. Aceste instrumente urmăresc reformarea evaluării cercetării, alinierea la principiile FAIR și promovarea unei culturi academice bazate pe calitate, colaborare și responsabilitate publică. Recommendations on Open Science Rewards and Incentives 

ROAR este o bază de date internațională cu funcție de căutare, care indexează crearea, amplasarea și dezvoltarea depozitelor instituționale cu acces deschis și a conținutului acestora. ROAR a fost creat de EPrints la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, în 2003.

Sursă: https://roar.eprints.org/

Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor/GDPR), aplicat din 25 mai 2018, reprezintă cel mai important instrument legislativ adoptat la nivelul Uniunii Europene, care asigură reglementarea și îmbunătățirea protecției datelor cu caracter personal, inclusiv asigurarea unui control mai mare asupra datelor pentru persoanele fizice, conferind persoanelor vizate drepturi fundamentale privind accesul, corectarea, ștergerea și controlul asupra propriilor date. GDPR se aplică prelucrării efectuate de organizații care operează în interiorul și în afara UE și care oferă bunuri sau servicii persoanelor fizice din UE și reglementează libera circulaţie a datelor în spațiul european și dincolo de acesta. GDPR întărește cerințele privind măsurile de securitate pentru a asigura integritatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal, își fundamentează aplicabilitatea pe șapte principii de bază (legalitate, echitate și transparență; limitarea scopului; minimizarea datelor; exactitatea; limitarea stocării; integritatea și confidențialitatea; responsabilitatea), impunând obligații pentru operatorii și persoanele care prelucrează astfel de date și asigurând controlul indivizilor asupra acestor date. În context academic și de cercetare, respectarea GDPR este esențială în toate etapele proiectării și derulării studiilor care implică date cu caracter personal.

Sursa: Wolford, B. (2025). What is GDPR, the EU’s new data protection law?. GDPR.eu. https://gdpr.eu/what-is-gdpr/https://www.dataprotection.ro/?page=noua%20_pagina_regulamentul_GDPR

Repozitoriile tematice (Subject repositories) sunt definite ca ansambluri de obiecte digitale rezultate din activități de cercetare aparținând unui domeniu disciplinar specific. Potrivit Björk primele depozite au apărut la începutul anilor 1990 (2014, p. 698).

Sursă: Björk, B.-C. (2014). Open Access Subject Repositories – An Overview. Journal of the Association for Information Science and Technology, 65(4), 698-706. https://doi.org/10.1002/asi.23021

Reproductibilitatea este capacitatea de a obține aceleași rezultate atunci când o metodă sau analiză este reluată de un alt cercetător, folosind aceleași date și proceduri, într-un context similar. Este esențială pentru validarea și verificarea descoperirilor științifice. 

Conceptul de ”ReproducibiliTea” reprezintă o inițiativă internațională de tip grassroots, fondată în 2018 la Universitatea din Oxford, care promovează reproducibilitatea, transparența și integritatea științifică în cadrul Open Science. ReproducibiliTea reunește cluburi universitare („journal clubs”) dedicate formării, dialogului și implementării bunelor practici în cercetarea deschisă și responsabilă. Aceste cluburi oferă o platformă pentru cercetători pentru a discuta și promova cele mai bune practici în știința deschisă, inclusiv partajarea de date, cod și metodologii pentru a se asigura că descoperirile științifice pot fi verificate independent și dezvoltate de alții. Sursa: Michael Williams, Kevin Mullane, Michael J. Curtis, Chapter 5 - Addressing Reproducibility: Peer Review, Impact Factors, Checklists, Guidelines, and Reproducibility Initiatives, Editor(s): Michael Williams, Michael J. Curtis, Kevin Mullane, Research in the Biomedical Sciences, Academic Press, 2018, Pages 197-306, ISBN 9780128047255,

https://doi.org/10.1016/B978-0-12-804725-5.00005-7.

Research Data Alliance (RDA) este o inițiativă globală lansată în anul 2013 care promovează partajarea și reutilizarea deschisă a datelor între discipline, tehnologii și țări pentru a aborda marile provocări ale societății. Misiunea sa este de a construi infrastructura socială și tehnică necesară pentru a depăși barierele în schimbul de date, prin colaborarea dintre cercetători și experți tehnici în cadrul grupurilor de lucru, al grupurilor de interes și al comunităților de practică.

Sursă: Research Data Alliance. (n.d.). About the Research Data Alliance (RDA). https://www.rd-alliance.org/about/

Research Data Alliance – SHAring Rewards & Credit (SHARC) – reprezintă o inițiativă internațională a Research Data Alliance care promovează recunoașterea și recompensarea contribuțiilor legate de partajarea deschisă a datelor de cercetare. SHARC urmărește integrarea practicilor Open Science și a principiilor FAIR (asigurarea faptului că datele partajate sunt ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile) în evaluarea academică, prin standarde de citare, licențiere și mecanisme de creditare a datelor. Inițiativa pledează, de asemenea, pentru includerea activităților de partajare a datelor în schemele de evaluare a cercetării pentru a încuraja practicile științifice deschise și pentru a se asigura că cercetătorii primesc recunoaștere și stimulente adecvate pentru contribuțiile lor la comunitatea științifică. Sursa: Mabile, L., Shmagun, H., Erdmann, C., Cambon- Thomsen, A., Thomsen, M. and Grattarola, F. 2025 Recommendations on Open Science Rewards and Incentives. Data Science Journal, 24: 15, pp. 1–19. DOI: https://doi.org/10.5334/dsj-2025-015 https://www.rd-alliance.org/groups/sharing-rewards-and-credit-sharc-ig/plenary-participation/%3Cp%3E%C2%A0%3C/p%3E/?application_id=180582 RDA-EoR IG. (2023). Research Data Alliance-Evaluation of Research Interest Group. Retrieved from https://www.rd-alliance.org/groups/evaluation-research-ig/ 

Resursele educaționale deschise sunt „materiale didactice, de învățare și de cercetare în orice format, care se află în domeniul public și au fost publicate sub o licență deschisă care permite accesul, utilizarea, reutilizarea, refolosirea și redistribuirea de către alte persoane, fără restricții sau cu restricții limitate” (UNESCO, 2011). 

Revistele-oglindă reprezintă duplicate ale revistelor bazate pe abonament, dar funcționează sub un model de acces deschis, oferind publicului aceleași articole fără restricții de acces, adesea la o taxă redusă de procesare a articolelor (APC). Revistele-oglindă mențin aceleași standarde editoriale, procese de evaluare inter pares și controale de calitate de care beneficiază și revistele originale (Asai, 2023, p. 300). Sursă: Asai, S. (2023). Authors’ choice between parent and mirror journals of Elsevier. Learned Publishing, 36(2), 186–194. https://doi.org/10.1002/leap.1530 

O revistă pe bază de abonament este o revistă științifică la care accesul la articole este condiționat de plata unui abonament de către cititori sau instituții (ex. universități, biblioteci). Exemple: Journal of Public Economics, Administrative Science Quarterly. 

Revistele hibride sunt reviste bazate pe abonament care oferă autorilor opțiunea de a face articolele disponibile în regim de acces deschis imediat la publicare, prin plata unei taxe de procesare a articolului (APC). Publicarea hibridă implică riscul dublei taxări, prin care un articol este plătit de două ori (același articol poate fi finanțat atât prin abonamente, cât și prin APC).

Laakso, M., & Björk, B. (2016). Hybrid open access—A longitudinal study. Journal of Informetrics, 10(4), 919–932. https://doi.org/10.1016/j.joi.2016.08.002

Revizuirea codului joacă un rol imortant în creșterea fiabilității și reproductibilității cercetării, fiind un proces de verificare a manualului codului sursă scris de alți cercetători pentru a identifica erori, a îmbunătăți calitatea codului și a asigura respectarea standardelor de codare. Revizuirea codului este concepută pentru detectarea, soluționarea greșelilor și îmbunătățirea calității codului. Sursa: Fregnan, E., Petrulio, F. & Bacchelli, A. The evolution of the code during review: an investigation on review changes. Empir Software Eng 27, 177 (2022). https://doi.org/10.1007/s10664-022-10205-7 

Scientometria reprezintă cercetarea dedicată analizei cantitative a comunicării științifice, a activităților de cercetare-dezvoltare și a proceselor de formulare a politicilor în domeniul științei și tehnologiei. Această se bazează pe prelucrarea sistematică a datelor bibliografice, a rețelelor de citări și a metadatelor instituționale, astfel că ajută la identificarea tiparelor, relațiilor și dinamicii producției științifice la nivel de autori, instituții, discipline sau sisteme naționale. Rezultatele scientometriei reliefează indicatori relevanți pentru evaluarea performanței științifice și fundamentarea strategiilor de inovare, fiind un instrument esențial pentru deciziile bazate pe dovezi în ecosistemul Open Science și Open Access. 

Conceptul „Scooping” reprezintă situația întâlnită în cercetarea academică, ce presupune ca un grup de cercetare să își publice descoperirile (ezultatele, datele, ipotezele sau ideile) pe o anumită temă cu puțin timp înainte ca un alt grup să lucreze la aceeași temă, revendicând astfel prioritate și recunoaștere pentru descoperire. Acest lucru poate avea implicații semnificative pentru grupul „scooped”, inclusiv probabilitatea redusă de a publica în reviste de top și de a primi mai puține citări, ridicând probleme de integritatea procesului științific, recunoașterea drepturilor de proprietate intelectuală, conformitatea cu principiile etice . Scooping-ul poate fi prevenit prin utilizarea identificatorilor persistenți (DOI, ORCID) și a metadatelor temporale verificabile pentru stabilirea priorității științifice, depunerea timpurie în arhive instituționale sau preprint servers (ex. OSF, Zenodo, arXiv, bioRxiv), care oferă dovada publică a contribuției inițiale, aplicarea licențelor deschise adecvate (ex. CC BY, CC0) care clarifică drepturile de utilizare și atribuție, politici instituționale de guvernanță a datelor și codului ce definesc limitele colaborării și responsabilitățile autorilor. Sursa: Kim J-S, Corn JE (2018) Sometimes you’re the scooper, and sometimes you get scooped: How to turn both into something good. PLoS Biol 16(7): e2006843. https://doi.org/10.1371/journal.pbio.2006843 Ryan Hill & Carolyn Stein, 2025. "Scooped! Estimating Rewards for Priority in Science," Journal of Political Economy, University of Chicago Press, vol. 133(3), pages 793-845. DOI: 10.1086/733398 

Self-archiving reprezintă acțiunea prin care autorii depun și pun la dispoziție online, în mod gratuit, o copie electronică a unei lucrări științifice (de regulă, articole evaluate inter pares, teze, capitole de carte sau preprinturi) într-un repozitoriu instituțional sau într-o arhivă deschisă. Autoarhivarea ca formă de diseminare, asociată modelului Green Open Access, urmărește să maximizeze accesibilitatea, vizibilitatea, reutilizarea și impactul academic al lucrării, respectând în același timp condițiile de copyright și politicile editoriale aplicabile. Autoarhivarea facilitează conservarea pe termen lung a rezultatelor cercetării și conformarea la politicile de acces deschis. 

Conceptul „Semantrometrie” reprezintă o abordare alternativă la scientometrie și bibliometrie și se referă la o nouă clasă de indicatori care folosesc textul integral și similaritatea semantică pentru a evalua contribuția publicațiilor (dincolo de numărul de citări) (Knoth & Herrmannova, 2014).

Sursă: Knoth, P., & Herrmannova, D. (2014). Towards Semantometrics: A New Semantic Similarity Based Measure for Assessing a Research Publication’s Contribution. D-Lib Magazine, 20(11/12). https://www.dlib.org/dlib/november14/knoth/11knoth.html

Un set de date este o colecție structurată de date intercorelate, organizată pentru stocare, recuperare și analiză eficientă. Poate include toate datele unui proiect de cercetare sau poate fi împărțit în funcție de tipurile de date colectate. Accesibilitatea și reutilizarea datelor sunt esențiale pentru generarea de valoare, iar în cercetarea emergentă, căutarea și recuperarea seturilor de date constituie un domeniu distinct, cu provocări și metode specifice.

Sursa: Chapman, A., Simperl, E., Koesten, L., Konstantinidis, G., Ibáñez, L., Kacprzak, E., & Groth, P. (2019). Dataset search: a survey. The VLDB Journal, 29(1), 251–272. https://doi.org/10.1007/s00778-019-00564-x

Sursa: Sharma, R. (2024, June 4). What is a Dataset: Types, Examples and the Techniques Involved. Sprinkle Data. https://www.sprinkledata.com/blogs/what-is-a-dataset-types-examples-and-the-techniques-involved 

Open Big Data reprezintă o paradigmă ce combină principiile Big Data (seturi mari de date) și Open Data (date deschise) pentru a valorifica seturile de date la scară largă pentru uz public, transparență și inovare. Prin urmare, conceptul se referă la seturi mari de date care sunt accesibile publicului și pot fi utilizate pentru procese extinse de analiză și luare a deciziilor.

Legislația românească definește Big Data drept „seturi de date extrem de mari și de complexe, dificil de procesat și analizat utilizând instrumente tradiționale” (HG nr. 1628/2024) și datele deschise drept „date în format prelucrabil automat ce pot fi utilizate în mod liber, reutilizate și redistribuite de către oricine în orice scop” (Legea nr. 179/2022).

Surse:

Legea nr. 179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.

Hotărârea Guvernului nr. 1628/2024 pentru aprobarea Strategiei naționale privind datele deschise 2024–2028.

Single-blind peer review este un procedeu de evaluare academică în care identitatea autorilor este cunoscută de către evaluatori, în timp ce identitatea evaluatorilor rămâne anonimă pentru autori. Acest model urmărește să asigure o analiză critică profesionistă, protejând în același timp independența și imparțialitatea evaluatorilor, fiind utilizată pentru verificarea calității documentelor, fiind parte integrantă a proceselor editoriale care susțin integritatea și responsabilitatea cercetării. 

Un sistem de gestionare a conținutului (CMS) este un instrument software conceput pentru a crea, gestiona și publica conținut digital, de obicei pentru site-uri web. CMS automatizează generarea, gestionarea și recuperarea informațiilor digitale, asigurând că respectivul conținut este livrat eficient grupului țintă potrivit și contribuie prin separarea conținutului de design, la gestionarea seturilor mari de date și a structurilor complexe de informații. Sursa: Serrano-Cobos, Jorge. “Evolución de los sistemas de gestión de contenidos (CMS). Del mainframe al open source”. En: El profesional de la información, 2007, mayo-junio, v. 16, n. 3, pp. 213-215. DOI: 10.3145/epi.2007.may.05 

Sistem informatic și Sistem software care permit capturarea, organizarea, stocarea, distribuirea și arhivarea documentelor și imaginilor electronice, ale datelor pe suport de hârtie capturate cu ajutorul unui scaner, cu metadate completate și versiuni controlate. DMS facilitează nu numai depozitarea, dar și descoperirea (prin indexare și căutare avansată), asigurând permisiunea legală (licențiere clară) și păstrând integritatea și autenticitatea documentelor, suportând fluxuri de lucru care respectă standarde de accesibilitate și drepturi de autor. DMS-ul trebuie să susțină accesul gratuit și neîngrădit la documente de cercetare (articole, preprinturi, rapoarte, date), care trebuie să fie însoțite de metadate bogate (autor, titlu, data, afiliere, licență etc.), fiind compatibil cu protocoale și formate deschise (ex: OAI-PMH, Dublin Core), pentru a facilita indexarea în agregatoare și arhive instituționale. 

Software distribuit cu cod sursă accesibil și reglementat prin licențe libere, care garantează utilizatorilor libertatea de a-l utiliza, studia, modifica și redistribui, punând accent pe dimensiunea etică a libertății utilizatorilor și pe drepturile acestora asupra programului. Software distribuit cu cod sursă accesibil și reglementat prin licențe libere, care garantează utilizatorilor libertatea de a-l utiliza, studia, modifica și redistribui. 

Pentru asigurarea accesului deschis pot fi utilizate „două strategii complementare: auto-arhivarea și reviste cu acces deschis” (Bailey, 2007, p. 359). Revistele în regim de acces deschis sunt publicații electronice disponibile gratuit, uneori însoțite de versiuni tipărite contra cost. Auto-arhivarea se constă în publicarea online a versiunilor electronice ale lucrărilor științifice, numite e-printuri, care pot fi pre-printuri (versiuni înainte de evaluarea peer-review) sau post-printuri (versiuni revizuite după acceptare).

Sursă: Bailey, C. W. Jr. (2007). Open Access and libraries. Collection Management, 32(3/4), 351–383. https://doi.org/10.1300/J105v32n03_07

Termenul „știință deschisă” desemneaza o serie de metode, instrumente, platforme și practici cu scopul de a face cercetarea științifică accesibilă în mod liber, transparentă, riguroasă, reproductibilă, replicabilă, cumulativă și incluzivă . Cele șase dimensiuni majore ale științei deschise sunt: datele deschise, metodologia deschisă, codul sursă deschis, accesul deschis, evaluarea inter pares deschisă și resursele educaționale deschise.

Sursa: Bertram, M. G., Sundin, J., Roche, D. G., Sánchez-Tójar, A., Thoré, E. S., & Brodin, T. (2023). Open science. Current Biology, 33(15), R792–R797. https://doi.org/10.1016/j.cub.2023.05.036

Conceptul „știință deschisă” reprezintă „o nouă abordare a procesului științific bazată pe munca de cooperare și noi modalități de difuzare a cunoștințelor prin utilizarea tehnologiilor digitale și a noilor instrumente de colaborare” (Comisia Europeană, 2015, p. 33).

Sursă: European Commission: Directorate-General for Research and Innovation. (2015). Open innovation, open science, open to the world : a vision for Europe. Publications Office. https://data.europa.eu/doi/10.2777/061652

„Citizen Science” (Știința cu cetățenii) reprezintă o modalitate de implicare activă a publicului larg în proiecte de cercetare, prin care cetățenii contribuie la diverse etape ale procesului științific. Nivelul implicării cetățenilor poate porni de la "a fi mai bine informaţi cu privire la ştiinţă, rezultatele acesteia şi impactul asupra societăţii în sens larg, până la participarea la procesul ştiinţific în sine, prin observarea, colectarea, identificarea, prelucrarea şi analiza datelor, dar și prin finanțarea de către aceștia a unor proiecte de cercetare științifică.” Alegerea formei și intensității implicării depinde, în general, de interesul individual al participanților, de timpul și de resursele tehnologice de care dispun.

Sursa: UEFISCDI. Initiative Citizen Science - Știința cu cetățenii. https://uefiscdi.gov.ro/news-initiative-citizen-science-stiinta-cu-cetatenii

Sursa: European Citizen Science Platform. What is citizen science?. https://eu-citizen.science/

„Slow Science” este o mișcare academică internațională, inițiată de comunitatea științifică europeană ca reacție critică la presiunile tot mai mari din mediul academic între care pot fi menționate publicarea rapidă, competiția excesivă și evaluarea bazată pe indicatori cantitativi (număr de articole, factori de impact etc.).

Sursă: Slow Science Academy. (2010). The Slow Science Manifesto. http://slow-science.org/

Taxa de procesare a articolului (Article Processing Charge - APC) reprezintă suma percepută autorilor, de către editură, pentru publicarea unui articol în regim de acces liber.

Taxa de publicare poate fi plătită de autor, de instituția la care autorul este afiliat sau de organizația care finanțează cercetarea.

Sursa: Jain, V. K. et al. (2020). Article processing charge may be a barrier to publishing. Journal of Clinical Orthopaedics and Trauma, 14, 14–16. https://doi.org/10.1016/j.jcot.2020.10.039

Sursa: Pinfield, S. et al. (2015). The “total cost of publication” in a hybrid open‐access environment: Institutional approaches to funding journal article‐processing charges in combination with subscriptions. Journal of the Association for Information Science and Technology, 67(7), 1751–1766. https://doi.org/10.1002/asi.23446

Taxa de procesare a cărții reprezintă suma care trebuie plătită către un editor pentru a acoperi costurile aferente publicării unei cărți în regim de acces deschis. În mod uzual, această taxă este acoperită de către instituția la care autorul este afiliat sau de către organismul care finanțează cercetarea.

Sursa: Open research open access glossary. (2025). Cambridge Core. https://www.cambridge.org/core/services/open-research/open-access-glossary

Blockchain – Tehnologie informatică de tip distribuit, care permite stocarea securizată și transparentă a datelor în blocuri interconectate cronologic. Fiecare bloc conține tranzacții sau informații marcate temporal și criptate, fiind validat de o rețea de noduri (calculatoare) printr-un mecanism de consens. Blockchain-ul funcționează în rețele peer-to-peer (P2P) și poate executa automat contracte inteligente – programe informatice care rulează condiții predefinite fără intervenție umană. Această tehnologie este recunoscută pentru potențialul său de a îmbunătăți securitatea cibernetică și integritatea datelor în diverse domenii, inclusiv educație, economie și administrație publică. Tehnologia blockchain contribuie la respectarea standardelor legale și etice și contribuie la aplicarea principiilor FAIR (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable), asigurând integritatea, confidențialitatea și autentificarea datelor, precum și prevenirea falsificării sau a utilizării abuzive a acestora.

Sursa: Komalavalli, C. et al. (2020). Overview of blockchain technology concepts. In Handbook of Research on Blockchain Technology. ScienceDirect. (pp. 349–371). https://doi.org/10.1016/b978-0-12-819816-2.00014-9

El-Rewini, Z., et al. (2019). Cybersecurity challenges in vehicular communications. Vehicular Communications, 23, 100214. https://doi.org/10.1016/j.vehcom.2019.100214 

Un jurnal transformativ este o publicație științifică cu acces prin abonament sau în regim hibrid, care și-a asumat un angajament formal și verificabil de tranziție progresivă către un model integral de Open Access. Acest tip de jurnal permite autorilor să opteze între publicarea în regim gold open access sau în regim tradițional, în funcție de cerințele finanțatorilor, ale instituțiilor și de disponibilitatea fondurilor pentru plata taxei de publicare (APC); mai mult, jurnalele transformative trebuie să respecte criterii transparente de creștere anuală a proporției articolelor publicate în regim deschis și a redirecționării costurilor editoriale către modele sustenabile de acces deschis, în conformitate cu politicile Plan S și cu standardele internaționale privind tranziția la Open Access. 

Transparența reprezintă principiul fundamental al Open Science care impune onestitate și claritate în raportarea deciziilor teoretice, metodologice și analitice adoptate de cercetători pe parcursul întregului ciclu de cercetare. Ea presupune documentarea și comunicarea completă a datelor, metodelor, instrumentelor și raționamentelor științifice, permițând verificarea și reproducerea rezultatelor. Transparența se manifestă în două dimensiuni complementare: ”transparența științific relevantă”, orientată spre verificabilitate și rigoare metodologică, și ”transparența social relevantă”, care asigură accesibilitatea și inteligibilitatea informației științifice pentru factorii de decizie și publicul larg (Elliott & Resnik, 2019). 

Evaluarea triple-blind peer review reprezintă un proces în care identitatea autorilor este ascunsă atât evaluatorilor, cât și editorilor, pentru a elimina influențele instituționale, personale sau de gen și a garanta imparțialitatea. Acest model de evaluare consolidează credibilitatea cercetării care ajunge ulterior în circuitul public deschis, asigurând că materialele disponibile liber au trecut printr-un filtru evaluativ neutru și de înaltă calitate. Prin reducerea părtinirilor sistemice, triple-blind oferă un fundament etic și metodologic solid pentru diseminarea transparentă și echitabilă a rezultatelor științifice în regim deschis. 

Accesul deschis cuprinde „două componente: accesul gratuit și reutilizarea fără cel puțin unele restricții privind drepturile de autor și legate de licențiere” (Open‑Access.Network, n.d.). Licențele de utilizare clarifică modul în care rezultatele cercetării pot fi reutilizate și, cu acest scop, stabilesc drepturile de utilizare ale terților asupra publicațiilor cu acces liber.

Sursă: Open Access.Network. (n.d.). Openaccess and reuse. https://open-access.network/en/information/open-access-primers/open-access-and-reuse

”Validarea științifică” poate fi definită ca criteriul prin care se evaluează legitimitatea științifică și publică a rezultatelor, fiind susținute de un design metodologic riguros, documentație transparentă și analize reproductibile. Este o condiție esențială pentru credibilitatea și integritatea cercetării, asigurând că rezultatele pot fi evaluate, verificate și extinse de alți cercetători. Sireci, Stephen & Soto, Amanda. (2016). Validity and Accountability. 10.4324/9780203781302-7. 

Versiunea de referință (Version of Record – VoR) este forma finală a unui articol științific, rezultată după evaluare inter pares, editare și includere într-un volum sau număr al revistei. VoR devine reutilizabilă și accesibilă publicului doar atunci când editorul o publică în regim deschis sau când autorii o depozitează într-un repozitoriu deschis conform politicilor editoriale. Fiind versiunea oficială și permanentă, VoR asigură o referință unică, verificabilă și interoperabilă în comunicarea rezultatelor științifice. Sursa: https://libanswers.jcu.edu.au/faq/273489 

Vizualizarea datelor reprezintă un proces sau o tehnică de reprezentare grafică a datelor sau informațiilor. Această tehnică facilitează o analiză mai profundă și o înțelegere mai clară a datelor de cercetare, depășind cadrul bidimensional și explorând complexitatea acestora într-un mod inovator și captivant, cu potențialul de a spori reutilizarea, descoperirea și conectivitatea datelor de cercetare. Prin utilizarea elementelor vizuale precum diagrame, grafuri și hărți, instrumentele de vizualizare a datelor oferă o modalitate accesibilă de a vedea și înțelege tendințele și modelele generate din datele de cercetare. "Vizualizarea datelor și analiza vizuală au fost identificate ca instrumente cheie în analiza big data deoarece se bazează pe capacitățile vizuale și cognitive ale omului pentru a analiza datele rapid, intuitiv și interactiv." Sursa: Joy Lowe, Machdel Matthee. Requirements of Data Visualisation Tools to Analyse Big Data: A Structured Literature Review. 19th Conference on e-Business, e-Services and e-Society (I3E), Apr

2020, Skukuza, South Africa. pp.469-480, ff10.1007/978-3-030-44999-5_39ff. ffhal-03222857f 

Zenodo este un repozitoriu european de știință deschisă (Open Access), gestionat de CERN și integrat în inițiativa OpenAIRE, care permite cercetătorilor să publice liber articole, date, software și alte rezultate științifice. Fiecare resursă depusă primește un identificator digital persistent (DOI), garantând vizibilitate și citare formală Ca platformă care susține principiile FAIR (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable), asigură transparența și accesul egal la cunoaștere.; de altfel, conform definiției din FORRT Glossary, Zenodo reprezintă un instrument central pentru reproducibilitatea științifică și democratizarea accesului la date și cunoaștere deschisă. 

Bibliodiversitatea reprezintă aplicarea diversității culturale în domeniul cărții și al comunicării științifice, desemnând existența și promovarea unui ecosistem variat de formate, platforme și modele editoriale (cărți tipărite, literatură digitală, publicații științifice, resurse deschise). Conceptul implică susținerea pluralității vocilor și perspectivelor, în special prin rolul editorilor independenți și al inițiativelor non-profit, și urmărește protejarea diversității expresiilor culturale și academice împotriva uniformizării generate de concentrarea pieței editoriale. În contextul cercetării deschise (open science), bibliodiversitatea este asociată cu practici sustenabile, anticoloniale și incluzive, care pun accent pe autodeterminare, localitate și accesul liber la cunoaștere.

Sursa: Walsh M. P. et al. (2024). Open scholarship and bibliodiversity. Information Services and Use. 44(4):297-308. doi:10.1177/18758789241296760

Sursa: Berger, M. (2021). Bibliodiversity at the Centre: Decolonizing open access. Development and Change, 52(2), 383–404. https://doi.org/10.1111/dech.12634 

Autorii Gentlemen & Temple Lang atribuie conceptului „cercetare reproductibilă” înțelesul de „lucrări de cercetare cu instrumente software însoțitoare care permit cititorului să reproducă direct rezultatele și să folosească metodele computaționale care sunt prezentate în lucrarea de cercetare” (2016, p. 1829).

Sursă: Gentleman, R., & Temple Lang, D. (2007). Statistical Analyses and Reproducible Research. Journal of Computational and Graphical Statistics, 16(1), 1–23. https://doi.org/10.1198/106186007X178663