Scrierea academică se referă, pe de-o parte, la competențele și abilitățile necesare pentru elaborarea și redactarea unei lucrări științifice, iar, pe de altă parte, la principiile, regulile și tehnicile care trebuie respectate și aplicate în demersul de elaborare și redactare a lucrării științifice, în toate etapele ciclului de viață al cercetării. Pentru cei mai mulți cercetători, scrierea academică nu este ceva care vine natural, este nevoie de practică, feedback și observație pentru a o stăpâni. Scrierea academică este un proces complex, recursiv, care necesită timp pentru a respecta standardele si convențiile riguroase ale mediului academic.
Scrierea academică se referă la stilul științific pe care cercetătorii trebuie să îl folosească pentru a elabora lucrarea științifică în ultima etapă a ciclului de viață al cercetării, cea de comunicare și diseminare a rezultatelor cercetării efectuate. Stilul abordat se încadrează în limitele intelectuale și de limbaj ale domeniilor specifice de expertiză.
Caracteristicile scrierii academice sunt, așadar, cele specifice stilului științific și includ un ton formal, utilizarea predominantă a perspectivei la persoana a treia, o focalizare clară asupra problemei de cercetare investigate, o utilizare precisă a cuvintelor. La fel ca limbajele de specialitate adoptate în alte profesii, cum ar fi dreptul sau medicina, scrierea academică este concepută pentru a transmite înțelesuri convenite despre idei sau concepte complexe în cadrul unei comunități de experți și practicieni.
Tipuri de lucrări științifice
Referate, proiecte, rapoarte, articole, lucrări de absolvire (programe de licență, master, programe doctorale și postdoctorale) monografii științifice
Etapa I
Stabilirea temei de cercetare și a titlului, delimitarea ariei de cercetare (din perspectivă conceptuală, temporală și spațială, a unităților de analiză), stabilirea cuprinsului, argumentarea temei, formularea obiectivului de cercetare (declarația de cercetare), a întrebărilor și ipotezelor de cercetare, a metodologiei de cercetare
Etapa a II-a
Culegere/ acumulare de informații și date
Documentare teoretică/Cercetare secundară (identificarea teoriilor, opiniilor, punctelor de vedere în literatura de specialitate care confirmă, infirmă ipotezele formulate, prin consultarea surselor de informare primare, inclusiv documente sociale, rapoarte de cercetare, și secundare)
Managementul referințelor bibliografice. Stabilirea modului în care informația selectată din diverse surse va fi folosită pentru prezentarea ideilor din lucrare - prin citarea directă sau prin parafrazare/sumarizare, cu citarea corectă și responsabilă a surselor, în acord cu stilul de citare ales.
Documentare practică/Cercetare primară cu aplicarea metodelor de cercetare stabilite (metodă cantitativă, calitativă sau mixtă)
Etapa a III-a
Revizuire și categorizare informații
Analiză, prelucrare și interpretare date, concluzii și discuții
Etapa a IV-a Elaborare, structurare și redactare lucrare, într-o primă versiune
Etapa a V-a Revizuire, redactarea unei versiuni corectate până la versiunea finală
Comunicarea rezultatelor cercetării se realizează prin susținerea lucrării și/sau publicarea acesteia.
Elementele principale sunt:
Introducerea - prezentarea temei și argumentarea alegerii, conturarea cadrului general de cercetare, prezentarea obiectivelor cercetării, a importanței studiului, formularea întrebărilor de cercetare și a ipotezei/ipotezelor de cercetare.
Literatura de specialitate relevantă pentru tema cercetată - stabilirea fundamentului teoretic, clarificarea temei, delimitări conceptuale, identificarea studiilor relevante din litaratura de specialitate, stabilirea de corelații, contradicții, goluri sau inconsistențe în literatura de specialitate.
Metodologia cercetării - procedura de cercetare, metodele de cercetare utilizate, instrumentele de ceretare, rezultatele așteptate
Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor rezultatele obținute, discuții
Concluzii
Bibliografie și anexe
Stilul științific este utilizat cu scopul de a realiza o informare obiectivă, clară și exactă a cititorului.
Caracteristici specifice stilului științific sunt: „logică, obiectivitate, precizie, unitate, concizie, claritate, sobrietate, forță, accesibilitate".
Indiferent de tipul prezentării - expozitivă/informativă (analiză de proces, analiză cauză și/sau efect, analiză comparativă, analiză și interpretare, analiză problemă și soluții), persuasivă/argumentativă sau mixtă, o lucrare științifică trebuie să aibă un conținut de înaltă calitate academică, o structură bine organizată și adecvată disciplinei, oferind detalii, definiții, cauze, efecte, comparații, contraste, exemple și studii de caz care să susțină și să dezvolte ideile abordate.
Stilurile de citare sunt definite prin standardele de citare care descriu modul de prezentare a referințelor bibliografice într-o lucrare științifică (citare în text și în bibliografie), pentru a atribui în mod real paternitatea surselor folosite și a respecta astfel drepturile de autor. Modalitățile de citare ale surselor documentare pot varia în funcție de disciplina academică, de publicație sau de tipul de suport al sursei (suport online, suport tipărit), cuprinzând un set comun de metadate - autorul, titlul, editura, anul, paginația pentru monografiile științifice sau capitole din monografii, precum și titlul publicației seriale din care face parte articolul citat, la care se adaugă datele specifice - an de publicare, volum, număr, paginație, în cazul unui articol sau lucrare publicată într-un volum.