relief România, natura, Petre Măldărăscu, 1921-2000, a aclimatizat la oraș laleaua pestriţă, floarea de colţ, căldăruşa

Mai deunăzi, zăbranic întunecat s-a aşternut peste Vârful Coziei. O „coroniţă“, cum îi plăcea să spună, până nu demult, celui ce a fost doctorul Petre Măldărăscu. S-a stins din viaţă la Râmnicu Vâlcea, lângă Cozia lui dragă; modest, aşa cum a trăit. S-a dedicat cunoaşterii Coziei. A străbătut poteci, creste zdrenţuite de vremuri, văi întunecate pline de mister, acolo unde viaţa muntelui este nealterată. L-au ocrotit animalele pădurii. I-au înfrumuseţat viaţa florile rare ale masivului: laleaua pestriţă, floarea de colţ, căldăruşa şi câte altele. Le-a încercat acestora, cu asiduitate, aclimatizarea la oraş şi chiar a izbutit. A descoperit şi localizat frumoase arcade în stâncă, porţile şi ferestrele Coziei, interesante obiective turistice. A identificat forme zoomorfe şi antropomorfe în zonele de abrupt ale muntelui; stânci cu ciudate înfăţişări de animale,  păsări sau oameni. A publicat studii şi comunicări despre toate acestea.

Cine străbate poteca spre Colţii Foarfecii, descoperă înaintea acestora Şeuţa Doctorului (vezi): o strungă pardosită cu iarbă neîncepută, străjuită de brazi falnici şi mesteceni pitici, situată între abrupturile Foarfecii şi Gardului. Acolo, departe de lumea dezlănţuită, îi plăcea lui să stea mai mult şi mai mult. Poate că din acest loc, sufletul lui curat, de om liber, veghează asupra celor care iubesc Cozia, bucurându-se o dată cu ei, ca şi cum ar fi mereu printre noi. 

Trestian Găvănescu, Dinu Boghez