gara Porumbacu de Jos (400 m) - cabana Negoiu (1546 m) - Piatra Prânzului - Vârful Negoiu (2535 m), pe versantul nordic din Munții Făgăraș / Făgărașului
1 Strunga Ciobanului, văzută când venim dinspre cabana Negoiu. De aici, pe culmi nemarcate, recomandate parcurgerii pe vreme senină doar celor experimentați, spre dreapta putem urca către Vf. Negoiu iar către stânga pe unul din spectaculoasele picioare nordice ale masivului. Foto: Ică Giurgiu (București).
Harta și ghidul masivului sunt, gratuit, la.
gara Porumbacu de Jos (400 m) - cabana Negoiu (1546 m) - Piatra Prânzului - Vârful Negoiu (2535 m)
Traseul 21. Timp de parcurgere: 5 km drum pietruit până în Porumbacu de Sus (458 m altitudine); apoi drum forestier, 15 kilometri (se poate parcuge cu autoturismul, dar nu permanent); de la capătul amonte al drumului forestier avem 2-3 ore pe potecă până la cabana Negoiu; de acolo încă 3½-4 ore până pe Vârful Negoiu. Marcaj triunghi albastru.
Poteca către cabana Negoiu are serpentine suficient de potrivite pentru ca - vara sau iarna - urcușul să nu fie extenuant din cauza bagajului.
De la cabana Negoiu în sus traseul este meșteșugit ales, oferind panorame interesante. Dincolo de succesiunea de podețe peste afluenții care coboară din versantul estic al Muntelui Șerbota, trecem pe sub Cascada Sărății (este pe dreapta potecii) (aici, Peștera 1 din Căldarea Sărății, vezi), apoi începem să urcăm mai accentuat. (Este porțiunea unde iarna se poate depune gheață dură, greu accesibilă chiar și pentru colțari. Dar, în unele luni hivernale, problemele dispar și putem ajunge pe Negoiu fără echipament tehnic deosebit. Decizia de continuare a urcușului pe timp de iarnă și, dacă este cazul, hotărârea momentului de întoarcere, trebuie să aparțină unei persoane experimentate. Am văzut cum din versanții Muntelui Șerbota se lasă pe potecă pături de zăpadă gata să se rupă în avalanșe; nu de mult, chiar în această zonă, cineva a pierit într-o avalanșă.
La capătul urcușului ajungem la Piatra Prânzului (nimeni nu o poate indica cu precizie; după fiecare iarnă locurile își schimbă cu ceva aspectul, masele de zăpadă și gheață mișcă chiar și blocuri de mari dimensiuni) (aici, Peștera din Căldarea estică a Sărății, vezi); aici se desprinde, către stânga, crucea roșie către Strunga Ciobanului (imaginea 1). Tot de aici, triunghiul albastru ne duce, peste și printre blocuri (trecând pe la Peștera cu gheață de sub Negoiu, imaginea 2, https://sites.google.com/site/romanianatura64/home/carpatii-meridionali/fagarasului/pestera-cu-gheata-de-sub-varful-negoiu-muntii-fagarasului), în Șaua Cleopatra și apoi pe Vf. Negoiu.
2 Zona intrării în Peştera cu gheaţă de sub Vârful Negoiu. Foto: Ică Giurgiu, Ana Cândea.
3 Custura Sărăţii şi Vârful Negoiu (vedere dinspre nord-vest), Munţii Făgăraşului; în zona cu zăpadă din centrul imaginii este Căldarea Sărăţii. Foto: Dinu Boghez.
Pe vremea când eram începător în ale Munților Făgărașului, m-am păcălit vara dormind la cabanele de pe versantul nordic sau în preajma lor, în cort. Te trezeai dimineața, bucuros că e senin. Strângi bagajele, urci și când ajungi în creastă s-a pus… ceața! Mergi pe poteca de creastă; dacă ești cu fața spre est, pe partea stângă a corpului ți-e răcoare, pe partea lui dreaptă te încinge soarele (exemplu, imaginea 4. În fine, spre seară, începi să cobori spre o cabană. Te lași spre vale și, pe culme, ceața… se risipește! Mai sunt câteva ore de lumină și ratezi panoramele profunde și apusul de soare! Iar în dimineața următoare o poți păți la fel. Iată, pentru perioada de vară, un motiv pentru care recomand să mergeți cu cortul și să campați, dacă vremea este bună, la mare altitudine sau chiar pe culme (găsirea apei nu constituie în general o problemă, vezi https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-meridionali/fagarasului/uite-unde-gasim-apa-pe-creasta-principala-din-muntii-fagarasului).
4 Căldarea Urlea acoperită de ceață face ca Vf. Iezer să semene cu marginea unui vulcan activ. Foto: Ică Giurgiu.
5 De pe Muntele Podeanu, pentru că suntem la nivelul ei, Custura Sărății nu mai apare atât de impresionantă cum de obicei se arată privirii văzută din alte locuri. În Munții Făgărașului, vara sau iarna, perspectivele transformă de multe ori locurile grele în pasaje ce par a nu avea dificultăți sau ne arată căile ușoare drept pante care par inabordabile; prinzând experiență, ne vom înșela mai greu de la distanță asupra obstacolelor reale ale terenului. Foto: Ică Giurgiu.
6 Vârful Negoiu, vedere dinspre est, de pe Vârful Lespezi. Foto: Ică Giurgiu.
7 De pe platoul Laitei (traseul 8) vedem o zonă cu multe trasee turistice, cu rute alpine de diverse dificultăți și cu peșteri deosebite (unele importante inclusiv în Europa și în lume). Foto: Ică Giurgiu.
8 Fața dinspre est a Muntelui Negoiu. Foto: Ică Giurgiu.