Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Animalul trăiește în medii foarte diferite. În regiunea montană o întâlnim frecvent în pajiști umede și de-a lungul pârâiașelor. La deal și la câmpie preferă marginile însorite ale drumurilor, pârloagelor, lizierele pădurilor. Este frecventă și în apropierea gospodăriilor (livezi, vii, grădini însorite). La sfârșitul lui septembrie, o dată cu scăderea puterii radiațiilor solare, șopârlele de câmp se retrag pentru hibernare, în galerii de rozătoare, până la adâncimi de 40-60 cm.
Reproducerea începe în luna mai. În această perioadă au loc preludiile nupțiale și lupte încrâncenate între masculi, pentru posesia femelelor. În timpul preludiului, masculul se apropie de femelă, expunându-și coloritul strălucitor al flancurilor corpului. Apoi o imobilizează, apucând-o cu gura de mijloc și apropiindu-și cloaca de cea a femelei, are loc copulația. Cele 6-12 ouă sunt depuse în iunie iar eclozarea are loc după 45-60 de zile. Puii au 3-4 cm lungime.
Șopârla se hrănește cu insecte, omizi, viermi, rar cu ouăle păsărilor care-și depun ponta pe sol. Ea constituie hrană pentru diferite specii de șerpi, păsări răpitoare diurne, fazani. Aceștia din urmă, din cauza înmulțirii alarmante din unele zone, decimează populațiile șopârlelor și ale șerpilor, consumând în special puii acestor animale.
Inamicul său numărul unu continuă să rămână omul, în primul rând datorită superstițiilor și antipatiei izvorâte din lipsa cunoașterii modului de viață a acestui animal. Toate speciile de șopârlă din fauna țării noastre sunt protejate în contextul Convenției de la Berna (1979) privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, la care România a aderat prin Legea 13 / 1993, respectiv pe baza Ordonanței de urgență privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, adoptată de guvern și publicată în decembrie 2000 în Monitorul Oficial.