Movila lui Burcel/ Purcel, în Podișul Bârladului, la nord de Vaslui și actul lui Ștefan cel Mare

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

 

La aproape 23 de km de oraşul Vaslui înspre Iaşi, pe partea stângă a drumului 24, atrage atenţia un mic deal, o colină detaşată de dealurile din jur. Este Movila lui Burcel.

Are 390 m altitudine şi este situată în Podişul Moldovei, în partea sa sudică, Podişul Bârladului (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/podisul-moldovei-harta-trasee-pesteri ). Povestea spune că în 1498, voievodul Ştefan cel Mare trecea prin acea zonă într-o zi de duminică şi nu mică i-a fost mirarea când a văzut un ţăran fără o mână, arând pământul. Întrebat de ce ară pământul duminica, ţăranul pe nume Burcel i-a răspuns că este foarte sărac şi că nu are cu ce să-şi întreţină familia. Întrebat de ce nu are o mână, răzeşul a răspuns că a pierdut-o… cu tot cu un turc, în bătălia de la Vaslui. Măritul voievod, impresionat, i-a dăruit ţăranului şase pungi cu galbeni şi un act prin care acel loc să fie pentru totdeauna proprietatea familiei Burcel.

În dreptul Movilei lui Burcel, pe drumul 24, se află un indicator către mănăstirea aflată în vârful colinei (foto 0). Înainte de a urca pe un drum asfaltat găsim indicatoare diverse (foto 1-3).


0
1
2
3

Urcăm o pantă lină spre vârful colinei. Deoarece este încă iarnă (început de februarie 2018), de o parte şi de alta a drumului se află desfăşurate întinse parazăpezi (foto 4). Mergem mai departe (foto 5) şi în câteva sute de metri ajungem în vârf.


4


5













De acolo privim dealurile aflate la nord-est (foto 6). Spre partea vestică a colinei este o pădure de foioase, nu prea întinsă. Înainte de a porni mai departe, privim spre sud-est unde observăm în vale drumul 24 pe care am ajuns în zonă dinspre Vaslui (foto 8).


6
8

Ne deplasăm apoi pe lângă mănăstirea aflată pe vârf şi constatăm că „movila” mai are un vârf secundar, legat de cel pe care suntem printr-o şa (foto 9). Pornim spre acel vârf nu înainte de a admira, pe dreapta cum ne deplasăm, bustul lui Ştefan cel Mare (foto 10). Înainte de a ajunge pe următorul vârf, un indicator spune că acolo este rezervaţie naturală (foto 11).


9
10



11








De pe vârful pe care am ajuns privim spre înapoi (foto 12), admirăm monumentele ridicate aici (foto 13 şi 14) și panorama care se deschide.


12
13
14

Astfel, spre nord-vest vedem, nu departe, satul Codăeşti (foto 15) iar în spatele său dealuri şi dealuri (foto 16).


15
16

Spre vest şi sud-vest se întinde Valea Vasluieţului (foto 17) iar spre sud zărim lacul de acumulare Soleşti (foto 18).


17
18

Apoi coborâm spre Valea Vasluieţului, spre sud-est. Panta este lină şi în câteva sute de metri ajungem în fundul văii unde întâlnim un drum de ţară (foto 19). De acolo privim spre înapoi, către Movila lui Burcel (foto 20). Nu am urmat exact drumul întâlnit ci mai întâi am mai parcurs câteva zeci de metri spre albia Râului Vasluieţ pe care l-am găsit îngheţat (foto 21). Apoi ne deplasăm aproape paralel cu albia râului, spre sud. Pe undeva găsim urme făcute cel mai probabil de ciute (foto 22).


19
20
21






22








Ne abatem înapoi la drumul de ţară pe care l-am întâlnit şi ne deplasăm mai departe spre sud. Drumul intră într-o pădure care, judecând după alinierea copacilor, a fost plantată de om. Înainte de a intra în această pădure zărim din nou înapoi Movila lui Burcel (foto 23). Intrăm în pădure (foto 24) unde copacii au o nuanţă gălbuie de la lichenii prinşi de ei. După câteva sute de metri drumul se abate spre stânga şi urcă domol, în câteva serpentine, către drumul 24 (foto 26). Depăşim câteva case şi înainte de a ajunge la drumul 24 avem din nou vizibilitate spre nord (foto 27).


23
24
26
27

Ajungem la drumul 24 la intersecţia acestuia cu drumul 224E care duce spre Micleşti. În acea intersecţie sunt indicatoare rutiere (foto 28) şi de acolo privim spre nord, de-a lungul drumului 24, către Movila lui Burcel (foto 29).


28
29