Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

relief România, natura, relief carstic, Jiul de Vest - Cheile și stâna Scorota - Șaua Drăgșanu - Vârful Albele - Șaua Stănuleții Mici - Vârful Piatra Iorgovanului - casa de vânătoare Câmpușel, Munții Retezat

Iosif Bodo (Lupeni)

Marcaj turistic: Jiul de Vest - stâna Scorota, punct galben; stâna Scorota - Vârful Albele, fără marcaj; Vârful Albele - Vârful Iorgovanu, bandă roșie; Vârful Iorgovanu - Câmpușel, triunghi roșu. Timp de mers 7-8 ore de la gura Scorotei.

Mergem pe malul Jiului de Vest, pe DN 66A, până ajungem la intrarea pe Valea Scorota (vezi harta și ghidul masivului la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-meridionali-harti-marcaje-pesteri/retezat/muntii-retezat-ghid-harta). Pentru a sosi în acest punct avem două posibilități. De la capătul liniei de autobuz Lupeni - Buta, cu mașina, în 20 de minute; sau, pe jos, în aproape două ore.

De la capătul liniei de autobuz pornim pe drumul asfaltat. Trecem de Cheile Scocului, de poiana de la Câmpu Mielului (unde în dreapta se vede Scocu Urzicarului), iar de aici, în 30 de minute ajungem la un pod de la care părăsim Jiul de Vest și DN 66A. Pe marginea drumului, într-o mică parcare putem lăsa mașina și intrăm spre Valea Scorota. Chiar la intrare, pe pod, este marcajul turistic punct galben. Prima parte a traseului este printre copaci, pe o cărare largă. Trecem printr-un scurt dar spectaculos canion (imagini 6-7) și ajungem într-o poiană unde deasupra noastră vedem împunătorul perete La Biserică (imaginea 8).

1 Prin Cheile Scocului (vezi harta)

2 Poiana de la Câmpu Mielului (vezi harta)

3 Scocul Urzicarului (vezi harta)

4 Intrarea spre Scorota

Pe partea dreaptă a DN66A, găsim un mic pod cu barieră și cu traseu marcat spre Cheile Scorota și Cabana Buta. Traversați podul și, fără să urmați traseul marcat, urcați imediat pe versantul abrupt din dreapta, prin pădurea de conifere. În cel mult 50 metri veți găsi o peșteră. Intrarea se face pe sub niște stânci calcaroase care par a sta în echilibru precar. După ce ajungeți într-o sală destul de largă, în partea stângă vedeți o mică ușă metalică. Vă strecurați cu atenție. În interior veți găsi formațiuni. La un moment dat nu veți mai putea înainta din cauza unei gropi foarte adânci. Calcarul de pe jos este umed și alunecos, iar în unele locuri vă puteți lovi la cap de plafonul jos. Nu lăsați urme ale trecerii dvs. (extras de la)

Iusan Ioan

Peștera este trecuta în Catalogul Sistematic al Peșterilor din România și este notata cu 26/2104, are dezvoltare 377 m, denivelare totala 27 m iar ,,groapa" este un puț de 24 m. U. Ușa a fost montata de C. de Speologie Hidrocarst Valea Jiului. Se numește Pestera nr 4 din Scocul Scorotei.

Gigi-Paul Dragomir

Este Pestera nr 4 din Scocul Scorotei, https://www.speologie.org/pestera-nr4-din-scocul-scorotei, foarte interesanta. In prima portiune pestera este complet distrusa, bucati intregi de planseu si formatiuni fiind scoase in diverse scopuri. (imagini la)

5 Pornim pe Valea Scorota

6 Canionul Scorota

7 Canionul Scorota

8 Stânca La Biserică

9 Stânci în apropierea Bisericii

De aici, mergând spre dreapta, panta se mai accentuază iar cărarea se îndepărtează de firul apei. După 30 de minute, în stânga noastră apar stâncile Feței cu Lăstun (imaginea 11), unde avem șanse să vedem capre negre. Apropiindu-ne de stână, urcușul devine și mai pronunțat dar efortul este răsplătit de un peisaj fermecător. În dreapta noastră avem marele abrupt al Iarei Ascuțite (imagini 15, 16), o dantelărie de vârfuri ascuțite, iar în stânga sunt pereții Feței cu Lăstun. Păsări mici, asemănătoare rândunelelor și-au constituit o colonie, cuibărind pe aceste stânci. În poiană, în fața noastră, vedem stâna Scorota (imaginea 12), modernă, unde în perioada mai - septembrie urcă cu oile o parte din momârlanii din Câmpu lui Neag.

10 Drumul spre stâna Scorota

11 Stâncile Feței cu Lăstun

12 Stâna Scorota

13 Spre dreapta, Iara Ascuțită

14 Fața cu Lăstun, vedere de la stâna Scorota

15 Iara Ascuțită, văzută de la stână

După un popas bine meritat și după ce ne-am aprovizionat cu apă, având în stânga noastră pereții Feței cu Lăstun, urcăm pe panta abruptă, pe o potecă ușor vizibilă. În ultima parte a urcușului trecem pe niște grohotișuri și ajungem pe un vast platou neted, fără copaci, fără stânci, cu iarbă grasă bună pentru pășunatul oilor. Ocolim ușor spre stânga unde sub noi vedem abruptul Văii Scorota, iar spre dreapta zona unei râpe roșiatice, unde se află izvorul La Bolboroși, în apropierea zărim stâna Drăgșanu. Pe urmele unei poteci ciobănești mergem în partea superioară a unui jnepeniș, trecem de avenul Kis și în apropierea Vârfului Albele întâlnim marcajul bandă roșie al traseului de creastă care vine dinspre Șaua Plaiul Mic și ne va însoți până la Vf. Iorgovanu.

16 Iara Ascuțită

17 Vedere spre Valea Scorota și Creasta Oslea (din Munții Vâlcan)

18 Spre Șaua Drăgșanu

19 Urcușul spre Șaua Drăgșanu

20 Vedere spre Valea Scorota

21 Vedem Vârfurile Peleaga (stânga) și Păpușa

22 Avenul Kis

23 Izvorul La Bolboroși (este izbuc, vezi de ce la)

24 Spre Vârful Iorgovanu

Trecem mai jos de Vf. Albele, pe versantul nordic, ocolim Vf. Stănuleții Mici și ajungem în Șaua Stănuleții Mici. De aici, în fața noastră se ridică în toată măreția lui grupul de stânci Piatra Iorgovanului (imaginea 26). Merită efortul să urcăm pe acest vârf (2014 m). De aici se deschide priveliște minunată. Spre nord, Valea Lăpușnicului Mare și zona centrală a Munților Retezat. Spre sud, Creasta Oslea din Munții Vâlcan. Spre vest, Munții Cernei cu Lacul Iovan, iar spre răsărit zona Straja din Munții Vâlcan și chiar Munții Parâng.

25 Spre Piatra Iorgovanului

26 Din Șaua Stănuleții Mici privim Iorgovanu. Pe Piatra Iorgovanului sunt lapiezuri record național.

27 Vârful Iorgovanu

29 Vedere spre partea centrală a Retezatului

31 Lacul lui Iovan

De pe Vârful Iorgovanu, pe marcaj trunghi roșu urmează o coborâre destul de obositoare, răsplătită de frumoasa Căldare Găuroanele din stânga noastră. După o coborâre de două ore ajungem în poiana unde din 2017 este o tabără de corturi pe postament de lemn. De aici, în cinci minute ieșim la DN 66A, în dreptul casei de vânătoare Câmpușel (imaginea 34).