Peștera Tecuri - Peștera Gaura Boului, din Munții Șureanu, enigme hidrologice, speranțe pentru explorări imediate
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)
Pe o drumuire de suprafață începută în decembrie 1994 (Ică Giurgiu, Ana Cândea) și terminată în august 2017 (Ică Giurgiu) sunt localizate Peștera Tecuri și Peștera Gaura Boului (vezi fișierul atașat în baza acestei pagini). Drumuirea a fost realizată cu busola; distanțele au fost măsurate cu pasul și transformate în metri. Elementele topografice din teren și notițele făcute pe această drumuire permit identificarea extrem de ușoară a fostului drum de exploatare forestieră care trece prin apropierea Peșterii Tecuri și merge prin apropierea Peșterii Gaura Boului. Pe partea estică drumului se află un lanț lung de mari doline.
Peștera Tecuri (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-tecuri-muntii-sureanu-asteapta-exploratori; https://sites.google.com/site/romanianatura60/home/carpatii-meridionali/sureanu/pestera-din-valea-clenjii-muntii-sureanu) trebuie să fie încă în atenția exploratorilor pentru că trecerea cu scafandrul prin lacul aflat în ramura ei sudică poate deschide noi orizonturi de cercetare.
Peștera/ Avenul Gaura Boului, intrarea cea mai amplă. Foto, Ică Giurgiu. Pe partea opusă a puțului, Paul Pupăzeanu și Alina Lințea.
Peștera Gaura Boului nu oferă pe moment o idee clară unde trebuie încercată în interiorul ei o decolmatare, podeaua fiind acoperită cu un strat gros de câțiva metri de formațiuni picate în urma gelifracției/ mișcărilor tectonice/ coroziunii.În partea estică a lanțului de doline (care nu oferă acum vreun indiciu despre o posibilă cale de penetrare spre subteran accesibilă omului) se ridică un versant calcaros de câteva zeci de metri, cu lapiezuri, terminat în buza unui platou carstic.
În anul 2017 proprietarul noii cabane Tecuri, composesoratul din localitatea Petros, a captat Ponorul Ponorici și l-a adus pe o țeavă din plastic până lângă (și în) cabană, de unde surplusul consistent de apă mai curge câteva zeci de metri și dispare în subteran prin lacul format într-o dolină! Astfel, Ponorul Ponorici are acum șansa de a fi decolmatat la intrare fără ca apa să-i mai incomodeze pe exploratori. Și, bineînțeles, rămâne de văzut ce nouă apariție de apă (în subteran sau la exterior) v-a genera captarea deversată lângă cabana Tecuri.
vezi și
Marile peșteri din versantul stâng geografic al Streiului
Cascade şi peşteri spectaculoase la Şipot
Canionul cu cascade mari de la Şipot
Peştera 600 metri cubi de la Şipot, capătul unei mari reţele subterane
Peştera lui Cezar Manea de la Şipot are formaţiuni excentrice
Peştera Tecuri aşteaptă exploratori
Intrarea în Peștera Tecuri a fost eliberată de stiva de brazi putreziți
Peştera din Valea Clenjii, explorări în anul 2011
Peştera Răchiţeaua, 219 metri denivelare, adâncă şi dură
Peștera/ Ponorul Răchiţeaua, 219 metri denivelare, file din istoricul explorărilor
Râul secat, sus în perete: Peştera Pălăriei, Munţii Şureanu
Peștera Pălăriei, profil termic pentru un an de zile
Peșterile de la Șipot și Valea Lola, în 1884 și în prezent