Vârful Cucuiatu, la nord de Câmpina, în Subcarpații Teleajenului

Mãdãlin Focșa (Câmpina)


Vârful Cucuiatu (826 metri, imaginea 2) este situat în localitatea Plaiul Câmpinei (harta 1), la nord de municipiul Câmpina, pe un deal prelung care aparþine Subcarpaþilor Teleajenului (cuprinºi între Râurile Prahova la vest ºi Teleajen la est, subdiviziune a Subcarpaþilor Prahovei).   



2

Din centrul Câmpinei pornim spre est, prin cartierul Voila, unde se ascunde în curtea unui spital de boli psihice castelul prinþului Barbu ªtirbei. Dupã ce traversãm pãdurea Voila, ºoseaua asfaltatã se terminã ºi continuãm pe drum pietruit, spre dreapta la prima intersecþie. Traversãm un deal împãdurit ºi ieºim în satul Plaiul Câmpinei (comuna ªotrile), cu gospodãriile de-a lungul ºoselei care merge pe un interfluviu.

Dupã ce ieºim din localitate observãm în faþã Vârful Cucuiatu. Drumul îl ocoleºte pe la est ºi pãtrunde în satul ªotrile, aflat la 800 m altitudine; întemeiat în secolul al XVIII-lea de pãstorul Gheorghe ªetraru, din Sãcele. Pantele nordice ale Cucuiatului, abrupte, pun în evidenþã straturi groase de conglomerat, puternic înclinate; pe acolo se urcã spre vârf, cu plãcere. La nord de sat se vãd dealuri împãdurite, din care se detaºeazã Gâlma Secãriei (1149 m), aflatã între apele Prahovei la vest ºi Doftanei la est. Dincolo de ea zãrim Munþii Baiului, spre dreapta ºi abruptul prahovean al Bucegilor.

De pe platforma Cucuiatului avem panoramã generoasã. Spre dreapta este Valea Doftanei, unde barajul ºi Lacul Paltinu atrag atenþia (foto 3); aval de ele, satul Seciuri stã aninat pe o terasã. Dincolo de lac, în ultimul plan, sunt Munþii Grohotiº, terminaþi spre sud cu Vârfurile Pãltinet (stânga) ºi Trifoiu (Tirifoiu) (dreapta), ambele cu creºtet poienit. Spre est se întind dealurile subcarpatice.


3

Sub noi, lunca Doftanei este dominatã de terasa localitãþii Brebu, pe o lungime de 7 km. Aici dãinuie din vremea lui Matei Basarab o mãnãstire fortificatã, cu casã domneascã ºi turn clopotniþã, aºezatã pe malul Lacului Brebu (3,8 hectare, 12 m adâncime, depresiune în gips). În dreptul conglomeratelor care formeazã Vârful Cucuiatu, Doftana ºi-a tãiat cheile pitoreºti de lângã Lunca Mare, iar pe podul terasei se aflã satul… Podu Cheii.

Vedem Câmpina, iar la est de oraº se deschide ºaua de la Telega, unde existã douã lacuri: Doftana (9000 m pãtraþi) ºi Stavricã (107 m adâncime), formate în foste ocne de sare. Prin aceastã ºa, în viitor, Râul Mislea va capta Doftana, îndreptându-i apele spre Teleajen. Spre sud-vest, dincolo de Valea Câmpiniþei, Plaiul Cornului ascunde parþial Valea Prahovei.

Încheiem turul de orizont spre vest, cu dealurile din Subcarpaþii Ialomiþei; în fundal se înalþã Sultanul (849 m), împãdurit ºi singuratic, cel mai înalt din perimetru; spre dreapta este Vârful Gurga, cu crucea eroilor, strãjuind terasa pe care se aflã oraºul Breaza.

Putem sã ne întoarcem la Câmpina pe acelaºi traseu sau sã coborâm în Valea Doftanei. Spre nord, prin localitãþile ªotrile ºi Vistieru, putem ajunge în comuna Secãria, unde debuteazã creasta Munþilor Baiului. Cei 14 km dintre Câmpina ºi ªotrile sunt parcurºi de autobuze care pleacã din Câmpina.