Vârful Cucuiatu, la nord de Câmpina, în Subcarpații Teleajenului
Mădălin Focșa (Câmpina)
Vârful Cucuiatu (826 metri, imaginea 2) este situat în localitatea Plaiul Câmpinei, la nord de municipiul Câmpina, pe un deal prelung care aparține Subcarpaþilor Teleajenului (cuprinși între Râurile Prahova la vest și Teleajen la est, subdiviziune a Subcarpaților Prahovei).
2
Din centrul Câmpinei pornim spre est, prin cartierul Voila, unde se ascunde în curtea unui spital de boli psihice castelul prinþului Barbu Știrbei. Dupã ce traversãm pãdurea Voila, șoseaua asfaltatã se terminã și continuãm pe drum pietruit, spre dreapta la prima intersecție. Traversãm un deal împãdurit și ieșim în satul Plaiul Câmpinei (comuna Șotrile), cu gospodãriile de-a lungul șoselei care merge pe un interfluviu.
Dupã ce ieșim din localitate observãm în faþã Vârful Cucuiatu. Drumul îl ocolește pe la est și pãtrunde în satul Șotrile, aflat la 800 m altitudine; întemeiat în secolul al XVIII-lea de pãstorul Gheorghe Șetraru, din Sãcele. Pantele nordice ale Cucuiatului, abrupte, pun în evidențã straturi groase de conglomerat, puternic înclinate; pe acolo se urcã spre vârf, cu plãcere. La nord de sat se vãd dealuri împãdurite, din care se detașeazã Gâlma Secãriei (1149 m), aflatã între apele Prahovei la vest .și Doftanei la est. Dincolo de ea zãrim Munții Baiului, spre dreapta și abruptul prahovean al Bucegilor.
De pe platforma Cucuiatului avem panoramã generoasã. Spre dreapta este Valea Doftanei, unde barajul și Lacul Paltinu atrag atenția (foto 3); aval de ele, satul Seciuri stã aninat pe o terasã. Dincolo de lac, în ultimul plan, sunt Munþii Grohotiș, terminați spre sud cu Vârfurile Pãltinet (stânga) și Trifoiu (Tirifoiu) (dreapta), ambele cu creștet poienit. Spre est se întind dealurile subcarpatice.
3
Sub noi, lunca Doftanei este dominatã de terasa localitãții Brebu, pe o lungime de 7 km. Aici dãinuie din vremea lui Matei Basarab o mãnãstire fortificatã, cu casã domneascã și turn clopotnițã, așezatã pe malul Lacului Brebu (3,8 hectare, 12 m adâncime, depresiune în gips). În dreptul conglomeratelor care formeazã Vârful Cucuiatu, Doftana și-a tãiat cheile pitorești de lângã Lunca Mare, iar pe podul terasei se aflã satul… Podu Cheii.
Vedem Câmpina, iar la est de oraș se deschide șua de la Telega, unde existã douã lacuri: Doftana (9000 m pãtrați) și Stavricã (107 m adâncime), formate în foste ocne de sare. Prin aceastã șa, în viitor, Râul Mislea va capta Doftana, îndreptându-i apele spre Teleajen. Spre sud-vest, dincolo de Valea Câmpiniței, Plaiul Cornului ascunde parțial Valea Prahovei.
Încheiem turul de orizont spre vest, cu dealurile din Subcarpații Ialomiței; în fundal se înalțã Sultanul (849 m), împãdurit și singuratic, cel mai înalt din perimetru; spre dreapta este Vârful Gurga, cu crucea eroilor, strãjuind terasa pe care se aflã orașul Breaza.
Putem sã ne întoarcem la Câmpina pe același traseu sau sã coborâm în Valea Doftanei. Spre nord, prin localitãþile Șotrile și Vistieru, putem ajunge în comuna Secãria, unde debuteazã creasta Munților Baiului. Cei 14 km dintre Câmpina și Șotrile sunt parcurși de autobuze care pleacã din Câmpina.