Izvorul cu apă minerală de la Solca și stânci interesante în Munții Obcina Mare

Vasile Bouaru (Rădăuţi)

 

Participanţi: Vasile Bouaru, Ciprian Chelariu (Rădăuţi), Sebastian Vicovanu (Volovăţ), Sebastian Cotos (Horodnicul de Sus).

 

Un frumos şi interesant traseu se poate face din oraşul Solca spre creasta descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura14/carpatii-rasariteni/obcina-mare/pe-munte-de-la-sucevita-la-gura-humorului . Pornim din centrul oraşului Solca pe drumul marcat cu punct galben, care duce spre Pietrele Muierilor, traseu descris în sens invers la https://sites.google.com/site/romanianatura57/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/pietrele-muierilor-muntii-obcina-mare sau la https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/sucevita---pietrele-muierilor---solca-remarcare-2014-muntii-obcina-mare  sau aici https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/raul-solca-de-la-izvoare-la-varsare-din-muntii-obcina-mare-in-podisul-sucevei/solcuta-zona-de-izvoare .

După ce trecem de ultima casă din oraş şi traversăm un mic pod peste Pârâul Izvor, ne abatem spre stânga, pe drumul forestier Solcuţa, care duce, pe lângă lacul de acumulare care alimentează cu apă oraşul Solca, spre Pietrele Muierilor (foto 1). Imediat după indicatorul cu numele drumului forestier, dar pe partea stângă în sensul de mers, se desprinde un drumeag care coboară spre albia Pârâului Solcuţa, drumeag al cărui capăt se observă şi în imaginea 1.


1

Coborâm câteva zeci de metri pe acel drumeag şi traversăm Pârâul Solcuţa (foto 2). Am mai trecut pe aici în călătoria de-a lungul acestui pârâu (foto 26 de la  https://sites.google.com/site/romanianatura50/home/carpatii-rasariteni/obcina-mare/raul-solca-de-la-izvoare-la-varsare-din-muntii-obcina-mare-in-podisul-sucevei/solcuta-zona-de-izvoare ).


2











Imediat după ce traversăm pârâul ne abatem spre dreapta, în urcuş domol, urmând acelaşi drum forestier. La 200 m mai sus apare o bifurcaţie (foto 3). Pentru a face traseul în continuare avem două variante.


3
 

Prima: să urmăm drumul din dreapta din imaginea 3, în urcuş. Acesta urcă la început mai accentuat dar apoi panta se mai îndulceşte (foto 5) şi ne conduce într-o porţiune defrişată (foto 6). Ceva mai sus ajungem la o intersecţie (foto 7).


5



















6

7


Ne abatem pe drumul din stânga din imaginea 7. Undeva spre dreapta faţă de sensul de urcuş, în vecinătatea noastră, se zăreşte un vârf mai proeminent pe care vom ajunge şi noi (foto 8). De la intersecţia din imaginea7 mai parcurgem câteva sute de metri şi vom fi atenţi pe partea stângă a drumeagului la indicatorul prins de un copac care arată că acolo se află un izvor cu apă minerală (foto 9).


8
9

 

A doua variantă este să urmăm drumul din stânga din imaginea 3, care conduce la albia unui mic pârâu. De acolo părăsim drumeagul care urcă spre stânga în pădure şi vom urma în urcuş albia acestui pârâu. Întâlnim multe praguri mici, spectaculoase (foto 10).  O gaiţă face destulă gălăgie (foto 11).


10





















11














Pârâul are aspect destul de sălbatic (foto 12). Vom urca pe albia pârâului cam 30 minute, până întâlnim o mică zonă de abrupt stâncos asemănătoare unor chei (foto 13). Aici ne vom căţăra cu atenţie câţiva metri (foto 14). Zona este la fel de sălbatică (foto 15).


12
13

14






















15










Ajungem pe un mic platou de unde admirăm valea pe care am urcat până aici (foto 16) apoi mai urcăm printre micile stânci (foto 17) şi trecem peste câteva bălţi (foto 18).



16

17
18



Imediat cum se termină porţiunea stâncoasă întâlnim un capăt de drumeag, pe partea dreaptă cum urcăm. Vom urca câteva zeci de metri pe acest drumeag. Acesta ne scoate iar la drumul de exploatare descris la prima variantă de acces la izvorul de apă minerală, la 100 metri mai jos de el. Deci, cum intersectăm acel drumeag de exploatare, ne abatem spre stânga.

Ajungem imediat la un copac aflat pe partea stângă în urcuş, unde este prins un mic panou care arată ca ceva mai jos se află un izvor (foto 19). Coborâm câţiva metri şi undeva sub nişte arbuşti întâlnim izvorul mineral (foto 20). Este amenajat, seamănă cu o fântâniţă (foto 21). Pe sub poteca de acces trece o ţeavă prin care se scurge un firav firişor de apă. Înăuntru fântâniţa arată ca în imaginea 22. Apa are gust amărui şi nu este acidulată. De obicei gustul amărui al apelor minerale este dat de prezenţa magneziului.


19
20
21













22

După ce ne delectăm cu apa din izvor revenim la drumul de exploatare şi mai urcăm 100 m până ajungem la intersecţia din imaginea 23. De acolo putem opta pentru oricare din variantele de continuare a traseului deoarece ne vor conduce spre aceeaşi creastă, însă acum am ales drumul din dreapta din imaginea 23 deoarece este mai interesant şi în plus am dorit să urcăm vârful din imaginea 8.


23

Urcăm 200 metri pe acest drumeag, cel din dreapta din imaginea 23, urcuşul fiind ceva mai accentuat. Tot pe dreapta sa, în urcuş, vom zări în pădure multe stânci de dimensiuni reduse, de ordinul metrilor. Părăsim drumul şi urcăm destul de accentuat spre aceste stânci. Le cercetăm pe rând.

La una din ele găsim o imensă rădăcină care a prins stânca ca un brâu, căutând un loc în care să se înfigă în pământ (foto 24). Iată şi copacul de la care au pornit rădăcinile (foto 25). Urcăm mai departe, la fel de accentuat şi vedem că este o caracteristică a zonei ca anumiţi copaci care au crescut pe aceste stânci să cuprindă pietrele, în căutarea solului (foto 26).


24
25
26














Mai sus mai găsim un asemenea copac (foto 27). Mai urcăm câteva zeci de metri şi găsim o formaţiune stâncoasă interesantă. O stâncă înaltă de 5-6 metri care a crăpat în 5 iar una din pietrele rezultate s-a prăbuşit spre vale, din cauza greutăţii (foto 28).



27
28



















Cu cât ne apropiem de vârf cu atât panta este mai mare. Întâlnim foarte multe stânci, mai mari sau mai mici. La una din ele găsim o scobitură aducând cu chipul unui om (foto 29). Mai trecem de o porţiune cu stânci răspândite haotic (foto 30) şi ajungem într-o creastă secundară foarte bine conturată pe care, dacă am coborî spre dreapta faţă de sensul de urcuş am ajunge exact la barajul de la lacul de acumulare de la Solca.



29
30















Noi ne-am abătut spre stânga însă, spre câteva stânci uriaşe (foto 31), înalte de 20-25 m. Suntem în vârful pe care am vrut să-l atingem, cel din imaginea 8. Aici, deasupra acestor stânci, într-o mică nişă găsim câteva inscripţii (foto 32).


31
32














Un an săpat în piatră, care se mai vede vag, arată ca acestea probabil că au fost săpate acum 200 de ani în urmă. După ce cercetăm cu atenţie locul urmăm mai departe creasta secundară pe care suntem, în urcuş (foto 33). Aceasta urcă în trepte şi după 20 minute de urcuş ajungem într-un loc mai degajat, cel din imaginea 34, unde intersectăm un drumeag care merge pe curba de nivel.



33
34

Deşi zărim în faţa noastră, cu câteva zeci de metri mai sus, creasta principală, ne-am abătut mai întăi spre stânga faţă de sensul de urcuş, circa 100 metri, până am găsit o potecă marcată cu triunghi roşu (foto 35). Pe aceasta am urcat până în creasta principală (foto 36).



35
36

Suntem la aproape 200 metri sud-est de copacul din imaginea 11 de la https://sites.google.com/site/romanianatura70/carpatii-rasariteni/obcina-mare/raul-solonet-parcurgere-integrala/acces-la-izvoarele-raului-solonet-in-muntii-obcina-mare . Din acel loc privim spre înapoi, către vale, spre partea dinspre est, către Solca (foto 37), apoi putem continua traseul de creastă.

37