R.âul Soloneț, de la izvoare până în satul Solonețul Nou, în Munții Obcina Mare

articolul debutează la


Vasile Bouaru, George Sireţchi (Rădăuţi)

 

Pornim de la izvoarele Râului Soloneţ. La început nu vedem decât o vale acoperită cu vegetaţie (foto 1). De aici iese din pământ un firav firişor de apă care generează râul. Coborâm spre est, pe poteca care se desprinde din creasta principală din dreptul fotografiei 30 de pe calea de acces 1 (https://sites.google.com/site/romanianatura70/carpatii-rasariteni/obcina-mare/raul-solonet-parcurgere-integrala/acces-la-izvoarele-raului-solonet-in-muntii-obcina-mare ) sau a fotografiei 19 de pe calea de acces 2. (foto 2).


1
2

Foarte puţin mai jos deja râul are albie destul de bine conturată (foto 3). Primăvara întâlnim plante specifice zonei (foto 4). Micul pârâu încă urmează o vale care se va adânci treptat (foto 5).








3













4

5



De-a lungul ei râul primeşte câţiva mici afluenţi care contribuie la sporirea debitului (foto 6). Vom merge de-a lungul albiei (foto 7) pentru a vedea exact cursul râului.





6


7







Mai la vale albia se adânceşte din nou, versanţii laterali fiind destul de abrupţi (foto 8). Dupa 30 minute de la plecarea de la izvor întâlnim o potecă în dreapta în sensul de coborâre, marcată cu cruce albastră (foto 9). E continuarea traseului prin care am ajuns la izvor prin punctul de acces 2, din Poiana Micului. De la intersecţia cu acest marcaj, la 100 m mai spre vale ajungem la capătului unui drum forestier care ne va conduce în satul Soloneţ (foto 10).



8
9

10







Marcajul cruce albastră urmează acest drum forestier (foto 11). Chiar în locul deschis de la capătul din amonte al acestui drum forestier întâlnim loc de popas şi un izvor (foto 12).



11






12







Coborâm mai departe pe drum (foto 13) şi din loc în loc observăm aceleaşi maluri abrupte în care apa a săpat cu putere (foto 14) iar în unele locuri a provocat chiar mici alunecări de teren (foto 15).


13





14










15

Pădurea pe care o traversează râul este în general din conifere iar solul acoperit cu o frumoasă pătură de muşchi (foto 16). Pe alocuri râul sare peste mici trepte (foto 17) iar drumul forestier începe să aibă porţiuni rectilinii mai lungi (foto 18).







16









17


18









Traversăm un pod de pe care privim spre aval (foto 19) şi ajungem în capătul din amonte al unui mic sat, Maidan (foto 20).



19

20


Imediat după ce am intrat în sat privim spre înapoi (foto 21). Am ajuns aici dinspre partea stângă a imaginii 21. Prin partea dreaptă, Râul Soloneţ primeşte un afluent numit după sat, Maidan. Vom urma cale de 1,5 km doar drumul prin sat (foto 22).



21












22

Marcajul apare destul de des şi urmează acelaşi drum principal prin sat (foto 23). Mai la vale râul este îndiguit pe porţiuni destul de întinse (foto 24).


23












24

După cei 1,5 km parcurşi prin satul Maidan, când intrăm în următorul sat, Soloneţul Nou, la o curbă părăsim drumul şi urmăm mai departe albia râului (25). Pârâul este ceva mai poluat din cauza activităţii umane şi se poate înainta mai greu pe malurile sale din cauza vegetaţiei (foto 26). Într-un loc, ceva mai la vale, râul a săpat în mal şi a scos la iveală câteva pietre pe care le-a erodat  (foto 27).







25











26
27



Această porţiune de râu am parcurs-o primăvara, când copacii de abia înfloreau (foto 28). Înaintând de-a lungul râului suntem nevoiţi la un moment dat să urcăm pe abruptul mal drept geografic de unde surprindem râul dar şi o parte din frumosul sat Soloneţul Nou (foto 29). Încă puţin şi ajungem în centrul satului, la un pod.




28
29



Iată cum arată valea pe care am ajuns aici văzută de la ieşirea din satul Soloneţul Nou înspre satul Poieni - Solca (foto 29 a).


                   29a