Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Marelena şi Radu Puşcarciuc (Oneşti)
In lumea plantelor care cresc pe teritoriul Romaniei, denumirea populara rostogol se refera la cel putin 7 specii. Pentru unele specii, explicarea numelui e simpla, fiind, de pilda, atat de plastic sugerata de geologul, paleontologul, geograful si naturalistul Ioan Simionescu (1873-1944) - vezi imagini aici. Pentru altele insa, e ceva mai absconsa.
In articolul din link-ul de mai sus este prezentata in fotografii si in prima jumatate a textului specia Salsola kali (rostogol, burcum, ciulin, ciulinul-Mariei, ciurlan, curai, fugaci, iarba-porcului, iarba-sarata, parpalac, pochitnic, salcicorn, salsola, saricica, sarigea, soda, tartan, tarfalog, tavalug, tartan, valatuc, vatalan).
Aducem cateva completari la cele scrise in articol si precizam ca numele stiintific folosit de Ion Simionescu, Salsola ruthenica, este un sinonim al numelui Salsola kali si desemneaza, de fapt, o subspecie, cu flori rosietice, a acesteia din urma; alte subspecii au flori verzui sau alburii.
In Romania cresc si speciile Salsola collina, deosebita de Salsola kali doar prin dispozitia florilor si numita, de asemenea, rostogol, si Salsola soda, numita saricica (caruta-dracului, ciurlan, iarba-sarata), asemanatoare rostogolului, dar al carei aspect general nu este tufos-globulos; vantul n-o mai rostogoleste, ci o poarta ca pe o caruta... a dracului. Legat de aspectul... literar, nu putem sa nu amintim si descrierea pe care o face Panait Istrati ciulinilor Baraganului (rostogolului) in romanul... Ciulinii Baraganului!
Denumirea genului - salsola - se refera la gustul sarat al plantei; epitetele specifice, kali (de la arabul al qali care inseamna soda, dar care sta si la baza formarii cuvantului alcalin) si soda, ale numelor stiintifice, lamuresc si de unde provine acest gust, si anume de la prezenta intr-o proportie semnificativa (5%) a carbonatului de sodiu in planta, si pana la 30% in cenusa acesteia. De altfel, pana spre sec. XX, cenusa acestor plante era materie prima in Europa pentru obtinerea carbonatului de sodiu (necesar in industria sticlei si in cea a sapunului, de exemplu).
Rostogolul are si insemnate proprietati medicinale, sucul plantei verzi fiind un excelent diuretic. Prezenta unui alcaloid, numit salsolina, in planta explica utilizarea acesteia, de catre medicina populara, in controlul presiunii arteriale, efectul salsolinei fiind asemanator cu cel al papaverinei. Mai mult de atat, tulpinile si frunzele tinere se mananca, atat crude, in salate, cat si gatite; la fel si semintele, in supe, in aluatul de paine, pentru condimentarea carnii (o planta produce circa un milion de seminte!). Frunzele si semintele contin insa mult acid oxalic ceea ce impune un consum moderat de catre cei cu reumatism, artrita sau calculoza renala!
Genul Salsola face parte din familia Chenopodiaceae (a lobodei).
In partea a doua a articolului citat este descrisa specia Eringium campestre - vezi aici foto 1, numita si ea tot rostogol (pentru acelasi motiv ca si Salsola kali), dar si scaiul-dracului, amarea, buruiana-muceda, caruta-dracului, ghimpe, ghimpe-tafalog, iarba-magarului, indracita, morcov-de-deal, scai, scai-de-camp, scai-magaresc, scai-mneriu, scai-muced, scai-voinicesc, scaiul-vantului, scaieti, scaius, schin, schin-otravitor, sperioasa, spin, spin-alb, spin-de-muceda, spinele-dracului, spinul-dracului, spinul-Sfintei Marii, spinul-vantului, spinta-dracului, sporiul-casei, taflog, tavalici, umbrela-spinoasa.
1 Eryngium campestre (Dealul Perchiu - Subcarpatii Tazlaului)
2 Eryngium planum (Dealul Perchiu)
Despre aceasta planta, mai putem spune ca mugurii i se consuma pentru aroma asemanatoare sparanghelului, la fel si radacina, fiarta si glasata cu zahar.
Vechii greci urmareau forma radacinii pe care o asociau cu cea a unui barbat sau a unei femei, considerand ca mancand apoi radacina, se puteau face iubiti de parteneri de acelasi sex (cu imaginea radacinii!).
Planta micorizeaza cu Pleurotus eryngii (pastravul-scailor) o delicioasa ciuperca, ce e considerata, printre ciuperci, cel mai redutabil adversar al cancerului.
Numele stiintific al plantei indica, pe de o parte, locul predilect de crestere al ei (camp), pe de alta parte analogia spinilor, cu care sunt inzestrate si celelalte plante ale genului, cu tepii ariciului (in greaca, erungion); o alta ipoteza asupra originii termenului eryngium face legatura cu ceea ce spunea grecul Dioscoride, intemeietorul stiintei botanicii, despre aceasta planta: “Ea elimina toate gazele!” (tot in greaca, eringion = a ragai).
Foarte asemanatoare cu Eryngium campestre este Eryngium planum - vezi aici foto 2, numita si ea rostogol, precum si scai-vanat, buruiana-zmeului, buruiana-de-cartite, maracine, maracini, samca, scai-albastru, scai-vanat, spin-albastru, spin-de-muceda, spinul-vantului, spin-vanat, sapul-vantului, sipul-vantului. Este larg comercializata ca planta decorativa, datorita frumoaselor culori pe care le afiseaza: diverse nuante de albastru si de mov.
Eryngium este un gen al familei Apiaceae (a telinei, chimenului etc.).
Tot rostogol este si numele speciilor Echinops sphaerocephalus (arici, buruiana-dracului, capatanoasa, maciuca-ciobanului, scai, scaiete, scai-gogonet, scai-rotund, scai-rotunjor, scaiete) - vezi aici foto 3, si Echinops exaltatus (armurar, armurarie, capatanoasa, maciuca-ciobanului, rostofol, scaiete, tatarnica) - vezi aici foto 4, care fac parte din familia Asteraceae (a margaretei).
3 Echinops sphaerocephalus (Dealul Perchiu)
4 Echinops exaltatus (Cheile Carasului)
Daca pentru ultimele doua specii se mai justifica denumirea rostogol (legata, probabil, de forma inflorescentei, usor de rostogolit de vant), pentru specia Carex caryophyllea, numita si ea rostogol (sau rogojel) - din familia Cyperaceae (a rogozurilor) - e mai greu de explicat de ce si rostogol. E adevarat ca formeaza colonii sub forma smocurilor de iarba (ceea ce si este) asemanatoare unor coafuri gen Beatles; de altfel, Beatles/ Beatmania sunt si numele date de horticultori acestei specii decorative.
Mentionam ca amanuntele privind proprietatile culinare si terapeutice ale acestor plante au doar rol informativ, nicidecum nu sunt recomandari.
Page updated
Google Sites
Report abuse