Peşteri sub Vârful Scara, Munţii Bucegi, în Căldarea Ciubotea

text, fotografii: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) 

Prospectarea unor areale din partea nordica a masivului, doar de catre autorul acestor randuri sau de echipe conduse de el, a permis Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti identificarea si explorarea a 11 cavitati - formate in conglomerat sau calcar - care totalizeaza 1019,5 metri dezvoltare si au 163,7 metri denivelare cumulata. Aceste pesteri sunt situate intre 1725-2408 m altitudine. Cercetarile de teren au fost realizate in anii 1979-2000. Fiecare dintre pesterile descoperite ne-a aratat cat de putin sunt inca studiati muntii nostri cei mai strabatuti. 

Venind dinspre Varful Omu catre Muntele Scara (vezi harta 1, extras din planul masivului publicat la ) trecem mai intai pe deasupra Vaii Malaiesti (imaginea 2), aflata la vest de Muntele Bucsoiu (in care se afla pestera cu cascadele situate la cea mai mare altitudine in Romania ).

                               1

2   Valea Malaiesti, intre Muntele Bucsoiu (dreapta) si Padina Crucii (stanga). Foto: Ică Giurgiu.




Trecem pe langa arcada din Muntele Scara (imaginea 3; descopera unde este situata la ) si, in loc sa ne lasam pe poteca printre Turnurile Tiganesti (imaginea 4) mergem sa ne delectam intai cu spectaculoasele forme pe calcar si conglomerat de la nord-vest de Vf. Scara (imagini 5-7). 



3   Arcada din Muntele Gaura, chiar langa poteca marcata. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.

                                                                               4   Turnurile Tiganesti, dezvoltate pe conglomerate. Foto: Ică Giurgiu, Eliza Anghel.



5   Forme pe calcare si conglomerate in nord-vestul Varfului Scara. Foto: Ică Giurgiu.
















6   Turn si lapiezuri pe calcar in nord-vestul Varfului Scara. Foto: Ică Giurgiu, Raluca Mocanu, Marius Peculea.























7   Lapiezuri pe calcar in nord-vestul Varfului Scara. Foto: Ică Giurgiu, Dan Pleşa.





Apoi vom pierde din altitudine urmand marcajul care se lasa in Valea glaciara Ciubotea (imagini 8-10).




8   Vaile glaciare din nordul Bucegilor. Foto: Ică Giurgiu.









9   Valea Ciubotea; se vede peretele la baza căruia sunt peşterile. Foto: Pensiunea Katharina Bran; Facebook, imaginea 10409148_10206298897779931_2362645146783725937_n.

9a  Valea Ciubotea, partea ei amonte. Foto: Ică Giurgiu, Emilia Marinescu (imagine din Poiana Zănoaga, sub cabana Curmătura, Munţii Piatra Craiului).

10   Coborand de pe Muntele Scara pe versantul vestic al Vaii Ciubotea. 

Chiar la baza peretelui care inchide Valea Ciubotea in amonte sunt doua pesteri (imagini 11-15).

11  Valea Ciubotea, peretele la baza caruia sunt cele doua pesteri.  Foto: Ică Giurgiu.

11a  Valea Ciubotea, peretele la baza caruia sunt cele doua pesteri. Imagine de la https://www.facebook.com/photo.php?fbid=619122904912917&set=a.100504960108050.877.100004456380962&type=3&theater&notif_t=like_tagged&notif_id=1461838957810137, din Bran. Foto: Mihai Pop.


12   Pestera 1 din Valea Ciubotea. Foto: Ică Giurgiu, Raluca Mocanu.



13   Pestera 1 din Valea Ciubotea.

 





14   Pestera 2 din Valea Ciubotea.











 

15   Valea Ciubotea; in fundalul ei, peretele la baza caruia sunt deschiderile celor doua pesteri. Foto: Ică Giurgiu, Marius Peculea.

Peşterile 1 şi 2 din Ciubotea

De la Vf. Scara, pe traseul turistic care coboara in Valea Ciubotea, mergem spre Poarta Bran (cartier al localitatii Bran). Cand ajungem in caldarea superioara a Ciubotei, traseul face o curba de 90 grade spre stanga, continuand sa piarda usor din altitudine. Din acest punct ne orientam catre dreapta, la peretii de la obarsia vaii. O deschidere spatioasa, inalta de 10 m (imagini 11, 12, 13, 15) ne atrage atentia; este intrarea in Pestera 1 din Ciubotea, situata la 2100 metri altitudine.

In drum spre acest portal mai trecem pe langa o deschidere de cavitate (3 metri inaltime, 1,5 metri latime) (imagini 14, 15), aflata tot la 2100 m altitudine, in acelasi perete cu Pestera 1 din Ciubotea, putin mai la stanga geografic: Pestera 2 din Ciubotea.

Pestri descoperite de Ica Giurgiu, in septembrie 2000, intr-o tura la care au luat parte Raluca Mocanu si Marius Peculea.

Pestera 1 are 43 metri dezvoltare si +13 metri denivelare. Latimea podelei ajunge pana la 8 metri, tavanul urca pana la 14 metri. Pe talpa galeriei, in panta mare, este mult material rezultat din dezagregarea rocii.

Pestera 2 din Ciubotea are 14 metri lungime si +6 metri denivelare. Ambele cavitati sunt dezvoltate in conglomerat. 

Bibliografie

Ică Giurgiu - Pseudocarst in Romania - Cercetari Speologice, 1, 1992, paginile 85-88, Bucuresti, Clubul National de Turism pentru Tineret

Castelul Bran, Valea Ciubotea şi peretele cu peşteri. Foto: Tiberiu Matache. Imagine de la https://www.facebook.com/photo.php?fbid=201826220202778&set=gm.952992194797022&type=3&theater.

Donează