România, speologie, valori internaţionale
Cu ocazia celui de al 10-lea Congres Internațional (Budapesta, 1989), Comisia pentru Mari Cavități din cadrul Uniunii Internaționale de Speologie a pregătit și publicat o broșură intitulată Marile cavități mondiale în roci necalcaroase. Astfel se vede că România este țara cu cea mai mare diversitate de roci în care au fosr explorate peșteri.
Inventarele realizate cu informații din 50 de țări se referă la cavități formate în: argilă și pământ; gheață; granit și gnais; gresii și cuarțite; gips; roci vulcanice și magmatice; loess; minereu de fier; șist; micașist și șist calcaros; sare; tuf calcaros. Împărțirea pe tipurile de roci enumerate ar putea fi desigur și alta dar ceea ce ne interesează - pentru că lucrarea de care vorbim a fost publicată - este poziția României în această stivă de informații.
Datele selectionate în forma finală a lucrării sunt enumerate pe 25 de pagini format A4, dintre care 1,5 pagini (6 %) revin României. Din punct de vedere al spațiului acordat în forma finală a lucrării, doar Italia și SUA ocupă câte 3 pagini, în vreme ce Spania beneficiază de același spațiu tipografic ca și România. Să precizăm că Italia, SUA și Spania au suprafețe cu roci necalcaroase mult mai mari decât ale țării noastre, ca de altfel și țările care ne succed în această enumerare; după România urmează Franța, URSS și Elvetia, în timp ce alte țări cu importantă activitate speologică și potențial sunt absente: Austria, Marea Britanie, Iugoslavia. Iată deci o notă foarte bună pentru cluburile românești de speologie, care cercetează extensiv și intensiv; rezultă din datele de mai sus și o particularitate geologică dar și o promisiune permanentă de potențial speologic a teritoriului românesc.
Referindu-ne la tipurile de roci grupate sub denumirea de necalcaroase în care se semnalează peșteri în fiecare țară, situația ar fi următoarea: România - 9 tipuri, Italia și SUA - câte 7, Franța 6, Spania - 5, Venezuela și Brazilia - câte 4, Australia și Argentina - câte 3 etc.
Mai jos, vom analiza pe scurt listele celor mai mari astfel de peșteri și mai ales prezența cavităților din România în topurile mondiale ale diverselor tipuri de roci.
argilă şi pământ
La data întocmirii sintezei se cunoșteau cinci asemenea cavități.
1 Grotte a Las Bardenas (Spania) 50 m L
2 Peștera Mare (Râpa Roșie/ Podișul Secașelor/ România) 25 m L; 4,5 m D
3 Peștera Bursucilor (Râpa Roșie/ Podisul Secașelor/ România) 21 m L; 2 m D
4 Peștera nr. 4 ( Râpa Roșie/ Podișul Secașelor/ România) 11 m L; 4 m D
5 Perte du Bois de la Grange (Franța) 11 m L
gheaţă
Numai trei cavități apar în liste, câte una în SUA, Islanda și Franta. Dimensiunile fiecăreia sunt în permanentă schimbare. Cele mai mari valori sunt 16.093 metri dezvoltare (L) (Paradice Ice cave/ SUA) și -525 metri denivelare (D) (Kverkfjöll/ Islanda).
granit şi gnais
Sunt prezente în liste, cu multe peșteri lungi și/sau denivelate, SUA, Suedia, Australia, Brazilia, Italia, Norvegia.
Față de 3.977 metri la dezvoltări (TSOD cave/ SUA) și de -152 metri la denivelări (Greenhorn cave/ SUA) pe plan mondial, Peștera S0 (Munții Șureanu) - explorată de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, cu dimensiunile de 13,9 metri lungime totală și 2,5 metri denivelare - se situează pe o poziție foarte modestă.
gresii şi cuarţite
Multe cavități lungi și/sau denivelate există în Venezuela, Africa de Sud, Brazilia, Franța, Spania.
Cele mai mari dezvoltări în gresie de la noi, Ponorul Jitelor (Muntii Țibles), 1020 metri lungime totală (explorat de CS Silex Brașov) și Peștera de la cetatea Ciceului (Dealurile Ciceului), 273 metri lungime totală (explorată de CS „Emil Racoviță” București), ocupă în topul mondial pozițiile 10 și respectiv 59.
La denivelări, Avenul de la Frasin (M. Obcina Mare) și Avenul Demacușa (Obcina Feredeului) sunt situate pe pozițiile 22 respectiv 28 dar în realitate clasarea lor este undeva mai jos deoarece topul publicat al Venezuelei se oprește la cota -107 metri. Avenul de la Frasin a fost explorat până la cota -60 metri de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București, iar apoi CS Bucovina Suceava a mărit denivelarea la -73 metri. Avenul Demacușa a fost cartat de GEIS Iași.
Primele poziții mondiale sunt deținute de Grotte de Pezenas (Franța) cu 5.850 metri și respectiv de către Sima Aonda (Venezuela) cu -362 metri.
Notă, extras de la. Din păcate, încadrarea dată de noi pentru Peștera de la Cetatea Ciceului a fost parțial greșită. Am urcat o singură dată la ea, pe 10 februarie 1978, zi cu ceață destul de multă. Tarquinius Vădeanu, colegul nostru care mai fusese la peșteră, ne-a dus sfoară până acolo. Am început cartarea, aceasta a durat din cauza complexității golului subteran și am ieșit după ce s-a întunecat, fapt care nu a mai permis să facem alte măsurători asupra localizării cavității. Nu studiasem harta geologică a zonei și am apreciat că roca în care se dezvoltă peștera este gresie. Acum câțiva ani am constatat că aprecierea noastră nu a fost corectă și că Dealul Măgura este constituit din roci vulcanice. În această situație, Peștera de la Cetatea Ciceului a fost și a rămas de la data cartării cea mai lungă cavitate în acest tip de roci din România!
gips
Peșteri foarte lungi sunt descoperite în URSS, SUA, Italia și foarte adânci în Anglia, Spania și Italia.
Față de recordurile mondiale de 178 kilometri la dezvoltare și -212 metri la denivelare, topul intern nu înregistrează până acum decât 30 metri la dezvoltări (Peștera cu zgârieturi/ M. Trotușului/ CS Montana Onești) și -10,5 metri la denivelări (Avenul de la Sarea Roșie/ Subcarpații Vrancei/ CS Hades Ploiești).
roci magmatice
Cele mai lungi peșteri sunt în Kenia, SUA, Coreea și Spania. Cele mai adânci în Spania, Kenia, SUA.
Cu numai 86 metri la dezvoltări (Gaura Vulpii din Blidireasa/ M. Gurghiu/ CS Silex Brașov) și -23 metri la denivelari (Avenul diaclazei din Dealul Somos/ M. Gutâi/ Montana Baia Sprie) topul intern este la distanță mare de 12.400 metri dezvoltare totală și -400 metri denivelare (Leviathiani cave, Kenia), valorile cele mai importante până în prezent.
Notă, extras de la. Din păcate, încadrarea dată de noi pentru Peștera de la Cetatea Ciceului a fost parțial greșită. Am urcat o singură dată la ea, pe 10 februarie 1978, zi cu ceață destul de multă. Tarquinius Vădeanu, colegul nostru care mai fusese la peșteră, ne-a dus sfoară până acolo. Am început cartarea, aceasta a durat din cauza complexității golului subteran și am ieșit după ce s-a întunecat, fapt care nu a mai permis să facem alte măsurători asupra localizării cavității. Nu studiasem harta geologică a zonei și am apreciat că roca în care se dezvoltă peștera este gresie. Acum câțiva ani am constatat că aprecierea noastră nu a fost corectă și că Dealul Măgura este constituit din roci vulcanice. În această situație, Peștera de la Cetatea Ciceului a fost și a rămas de la data cartării cea mai lungă cavitate în acest tip de roci din România!
loess
Există numai două cavități semnalate pe glob, ambele în România, în Dobrogea: Peștera din Valea lui Moș Stoian (102 L, -13 D) și Peștera 5 de la Casian (18 L, -3 D). Prima a fost descoperită de CS Hades Ploiești, cealaltă de CS „Emil Racoviță” București.
Și cum Dobrogea este încă departe de a fi bine cunoscută din punct de vedere speologic iar la nivel republican loessul ocupă o suprafață de opt ori mai mare decât cea cu calcare, dolomite și calcare cristaline luate la un loc iată încă un posibil teren pentru explorări cu rezultate imediate pe plan mondial.
minereu de fier
Cavități semnalate numai în Brazilia și Venezuela. Pe primele locuri se înregistrează 190 metri la dezvoltări și -20 metri la denivelări.
şist
Recordurile mondiale sunt deținute cu 180 metri la dezvoltare și -90 metri la denivelare.
Peșterile noastre ocupă în aceste clasamente multe poziții fruntașe: la dezvoltări locurile 2, 4, 6-11, 13-16, 18-30, iar la denivelări 3-6 și 8.
Recordurile naționale sunt deținute de explorările Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București: Peștera 5 de pe Vf. Lespezi (M. Făgărașului), 135 metri și Avenul 1 de la Streji (M. Rodnei), -17 metri.
micaşist
Cea mai importantă cavitate din lume (Grutta dos Ecos, Brazilia) măsoară 1.380 metri dezvoltare și -125 metri denivelare.
În clasamentul lungimilor România ocupă poziția a 4-a, cu Peștera de la Releu (M. Dognecea), cercetată de CS Exploratorii Reșița.
şisturi calcaroase
În acest tip de rocă sunt descoperite cavități numai în Italia. Recordul de lungime și adâncime este deținut de Voragine del Cervo Volante, cu 515 m L și -148 m D.
sare
Numai cinci țări de pe glob au înregistrate până în prezent peșteri în acest tip de rocă: URSS, România, Israel, Spania, Algeria.
La dezvoltări, pe primul loc este o peșteră din Israel, cu 5.477 m (dar harta/ planul ei nu a fost publicat!!!) iar pe locul 2 se află Peştera 6S de la Mânzăleşti (Subcarpații Vrancei), cu 3.198 metri. În clasamentul lungimilor totale peșterile nostre mai ocupă pozițiile 14 și 16-19.
La denivelări, aceeași peșteră din Israel, Mearak Malham, ocupă prima poziție, cu -135 m. Cavităților noastre le revin pozițiile 10, 11 și 14, recordul național înregistrându-se în Peştera cu trei intrări de la Săreni (-44 m/ Subcarpații Vrancei). Ambele recorduri naționale au fost stabilite de Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București.
tuf calcaros
Doar trei cavităti repertoriate la nivel mondial, câte una în SUA, Italia și India. Recordul de dezvoltare este deținut cu 180 m de Clay cave, din California (SUA).
locuri ocupate în topurile mondiale de cavităţile în roci necalcaroase din România
L; D
loess 1, 2; 1, 2
şist 2, 4, 6-11, 13-16, 18-30; 3-6, 8
argilă 2-4; 1-3
sare 2, 14, 16-19; 10, 11, 14
micaşist 4;
gresie 10, 59; 22, 28
În concluzie, putem spune că pentru peșteri în loess, argilă și sare România este foarte bine reprezentată în listele mondiale; la micașist și gresie peșterile noastre ocupă poziții onorabile. Pentru rocile vulcanice și magmatice, șist și loess sunt speranțe pentru înregistrarea unor dezvoltări sau denivelări mai importante decât cele consemnate până acum deoarece terenurile propice lor nu au fost încă corespunzător explorate.
Drept consecință a celor prezentate mai sus, faptul că știm situațiile la nivel mondial ne permite să reconsiderăm interesul potențial al unor zone cu roci necalcaroase și să extindem prospecțiunile noastre și în alte regiuni care aparent nu oferă șanse de cavernament accesibil omului.
Bibliografie
Claude Chabert - Les grandes cavités mondiales en roche noncalcaires - Xe Congres International de Spéléologie, Budapest, 1989, Commission des grandes cavités, Uniunea Internationala de Speologie
Ică Giurgiu - Pseudocarst în România - Buletin CS Montana Oneşti, 3, 1988, Oneşti, paginile III-X
Valer Trufaş, Vasile Sencu - Tipuri litologice de carst în România - Analele Universităţii Bucureşti, seria Ştiinţele Naturii, Geologie-Geografie, anul XVI, nr. 1, 1967, paginile 115-121