Ciuperci, album Dorian Dima
Domnul Dorian Dima se alătură cu această selecţie tematică (imagini cu ciuperci/ bureţi) autorilor de pe site. Îi urăm bun venit!
1 Autorul, in iulie 2010, pe langa Zaplaz, in Muntii Piatra Craiului, alaturi de un buchet de garofite albe.
2 Am gasit sub Zaplaz acest burete, al carui nume nu-l cunosc.
(Inclinam spre Higrocybe coccinea (ar putea fi şi H. punicea), considerata comestibila, dar fara valoare culinara; de calitate mai buna este H. punicea. Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
3 Hrib (manatarca), la Angheleşti, langa Adjud.
(Este un burete (denumire prezervata, in general, pentru ciupercile a caror parte inferioara a palariei prezinta tuburi si nu lamele), numit popular mitarca, manatarca, pitarca, care face parte din genul Leccinum; aceasta pare a fi specia L. carpini. Toate ciupercile acestui gen sunt comestibile, calitatea culinara variind de la o specie la alta; in general, carnea li se alterează foarte repede si, pe langa aceasta, daca li se taie/rupe piciorul sau palaria, carnea se innegreşte (cea ce sperie pe multi, in privinţa comestibilitatii). Acest din urma aspect este insa un indice al recunoasterii genului, alaturi de scamele de pe picior (verzulii, brune, negricioase, oranj, functie de specie). Ceea ce este interesant in legatura cu ciupercile Leccinum este micorizarea lor (simbioza cu radacinile unor arbori), strict specifica: fiecare specie prefera o anume specie de arbore. Ca un adaos anecdotic (dar cu acoperire in realitate) sa spunem ca, pentru a le gasi, nu trebuie privit pe jos, ci pe sus, in cautarea plopilor, mestecenilor si carpenilor! Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
4 Burete despre care nu stiam ca este comestibil - Urechea babei. Creste pe putregaiuri si il gasesti pe unde nici nu te astepti. Am consumat personal, sunt excelenti. Trebuie insa foarte bine curatati fiindca sunt prinsi destul de bine de locul pe care cresc.
(Atentie! Noi afirmam ca este o specie otravitoare (Marelena si Radu Puscarciuc). Va recomandam insistent ca daca nu aveti dovezi extrem de solide ca o ciuperca nu este otravitoare, sa nu o atingeti şi mai ales sa nu o consumati.)
(Asa cum am mai spus, vezi imaginea de mai jos, consideram aceasta ciuperca (Scarcoscypha coccinea, urechea-babei) in continuare necomestibila, chiar daca multi altii o considera altfel. E adevarat, nu doar la noi, se mananca; dar niciodata cruda! – desi unii o recomanda ca ingredient (estetic) pentru salate de cruditati. Sintetizand informatiile legate de acest aspect, sa spunem ca nu exista rezultate certificate de analize de laborator sau macar de statistici concludente, privind comestibilitatea sau necomestibilitatea speciei. Sigur, pe aiurea se mananca (in Muntii Jura impreună cu paine si unt), dar au fost raportate si cazuri de intoxicatii (posibil doar tulburari digestive). E locul sa mentionam ca nu orice organism metabolizeaza cu aceeasi rata de succes „carnea” ciupercilor, care e considerata una dintre cele mai indigeste, organismul uman consumand o mare cantitate de energie pentru a distruge peretii celulelor ciupercilor, deoarece acestia contin chitina (aceeasi care intra in compozitia carapacelor carabusilor, de exemplu!). Cat priveste ciuperca in cauza, ea are o carne fara nici un gust anume, dar este suficient de elastica pentru a impune fierberea si taierea ei in bucatele cat mai mici, in caz ca cineva chiar doreste sa-i verifice gradul de comestibilitate.
Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
5 Burete pe care nu am reuşit sa il identific. Mirosea foarte frumos; in momentul cand l-am rupt a inceput sa curga un lapte albicios, iar cineva din zona (Anghelesti, langa Adjud) mi-a zis ca nu ar fi comestibil.
(Imaginea si precizarea privind mirosul si secretia de lapte la rupere par a indica un burete-dulce (Lactarius volemus), care este comestibil; seamana insa si cu o alta specie de Lactarius, anume L. rufus, necomestibila datorita sucului acru. Comestibilitatea speciilor de Lactarius (din care fac parte excelentii rascovi) se stabileste gustand sucul secretat de ele, care e dulce pentru cele bune de mancat (o tehnica relativa daca tinem seama ca buretii-iuti, Lactarius piperatus, cu un suc foarte acru si iute, la noi se mananca pe scara larga!) Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
6 Zbarciog; extraordinar ca aspect şi gust.
(Gradul de “extraordinar”, atribuit comestibilitatii zbarciogilor este relativ, depinzand de specie; cea din imagine, Morchella esculenta, il merita insa pe deplin! Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
(Asemanarea acestei ciuperci, numita zbarciog-gras, ciuciulete (Gyromitra esculenta) cu zbarcogii o face extrem de periculoasa pentru ca este foarte toxica. Este important, in primul rand, sa stim sa o deosebim de zbarciogii buni, la care alveolele palariei se apropie ca forma de cea a unui fagure, pe cand la zbarciogul-gras palaria aduce, mai degraba, cu o bucata de hartie mototolita. Pentru a intelege mai bine riscurile la care se poate ajunge consumand ciuperci fara discernamant, neglijand o buna cunoastere a lor, vom insista putin asupra toxicitatii zbarciogului-gras. Consumul acestuia provoaca o intoxicatie, numită de specialisti de tip „gyromitrian” (!) sau „helvetic”, avand o perioada lunga de incubatie, cu simptome care debuteaza la 6-48 de ore de la consum, concretizate prin greturi, varsaturi, colici, diaree, dureri musculare, febra. Este o prima faza, numita „gastro-intestinala”, care dureaza 2-6 zile, urmata de o a doua („hepatorenala”), manifestata prin tulburari renale, suprimarea diurezei, dureri musculare generalizate, icter, anemie, somnolenta, convulsii, delir, coma. Dupa acest al doilea stadiu poate urma vindecarea sau decesul consumatorului! Adaugam si aici un episod anecdotic, dar trist, care putea deveni insa... tragic: intr-una din verile trecute se vindeau, cu forme legale, zbarciogi-grasi în piata Onestiului! Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
5 Burete pe care nu am reuşit sa il identific. Mirosea foarte frumos; in momentul cand l-am rupt a inceput sa curga un lapte albicios, iar cineva din zona (Anghelesti, langa Adjud) mi-a zis ca nu ar fi comestibil.
8 Burete care aduce pe undeva cu Urechea babei, dar difera prin colorit.
(Pare a fi specie inrudita cu urechea-babei, Peziza succosa, necomestibila. Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
9 Tot in zona Anghelesti, langa Adjud, am gasit şi aceşti bureti, care se numesc Trambita piticilor sau rambita mortilor; sunt comestibili.
(Trambita-mortilor (Craterellus cornucopioides), in ciuda denumirii, este o ciuperca cu gust excelent, spun specialistii, fiind rude apropiate cu mai intalnitii/ cunoscutii galbiori, la fel buni, spunem noi!) Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti)
10 Painisoară rosie. Burete frecvent intalnit in zone de deal si munte. Comestibil; apare in cantitati mari in anii cu umiditate crescuta.
(Imaginea e a unei painisoare (genul Russulla), fiind insa greu de stabilit specia fara a-i vedea piciorul sau lamelele. Nu toate russulele (cele rosii, foarte uşor de confundat intre ele) sunt comestibile, unele sunt chiar toxice. La multe dintre cele toxice lamelele (albe-curat) sunt elastice si nu se rup cand se plimba, apasandu-le usor, un deget peste ele; de regula, lamelele celor comestibile sunt foarte fragede (si mai galbui), rupandu-se cu usurinta. Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
11 Painisoara verde.
(Este tot o russula, virescens, apreciata ca foarte buna. Marelena si Radu Puscarciuc (Onesti))
12 Nu cunosc acest burete si nu stiu daca este comestibil.
(E dificil de spus despre ce ciuperca este vorba. Ar putea fi o Pseudohydnum gelatinosum – zice-se comestibila – sau, mai degraba, Creolophus cirrhatus (creste pe trunchiuri de arbori), de asemenea comestibila, insa de valoare medie. Marelena si Radu Pușcarciuc (Onești))