Cetatea dacică Moşna, Podişul Bârladului

Vasile Bouaru (Rădăuţi), Oana Hapciuc (Marginea), Ciprian Chelariu (Rădăuţi) 

Satul Moşna se afla in judeţul Iaşi, la 48 km sud-est de oraşul Iaşi (vezi harta, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989). Pentru a ajunge în acest sat ne deplasăm 44 km pe DN 28 din oraşul Iaşi înspre Vama Albiţa, până în satul Bohotin de unde ne abatem pe drumul DJ244F încă 4 km până în centrul satului Moşna.



La nord-vest de sat se observă un deal dominant pe care se află locul numit Cetăţuia (foto 1). Acolo a fost una dintre celebrele cetăţi dacice de pe aceste meleaguri, denumită după satul din apropiere, Moşna. Din sat până pe vârful dealului sunt aproape 1,5 km dacă am urma calea cea mai scurtă.

                                                                         1

Am preferat să ne abatem din centrul satului pe un drum lateral care duce mai întâi spre nord şi traversează localitatea. Până la marginea satului este asfaltat însă de cum iese în câmp are aspect de drumeag. După ceva mai bine de 1 km parcurs pe acest drumeag ne abatem spre stânga faţă de sensul de mers, către nord. În faţă se zăreşte culmea dealului pe care vom urca (foto 2).

                                                                            2

După încă câteva sute de metri parcurşi zărim în dreapta noastră o porţiune dintr-un drum care vine tot din sat şi care atrage atenţia prin faptul că este pietruit pe o anumită distanţă (foto 3, în dreapta imaginii). Ne abatem spre acea porţiune de drum, pe care o atingem în câteva minute. Atracţia acelei înălţimi pe care se află cetatea dacică este foarte mare (foto 4). Drumul pietruit se termină relativ repede şi ia din nou aspectul unui drumeag care conduce spre pădurea de la poalele dealului (foto 5).


                                                            3
                                                                   4
                                                                    5

Pădurea de foioase arată splendid la sfârşit de aprilie 2015. Pe alocuri întâlnim mulţi copaci înfloriţi. Privim şi spre înapoi înainte de a intra în pădure şi surprindem, printre copaci, o parte din satul Moşna (foto 6). Intrăm în pădure şi urmăm poteca largă. Este marcată cu punct albastru neîncercuit cu alb (foto 7).

                                                              6
                                                                                  7

 În câteva sute de metri intrăm într-o mică poiană (foto 8) şi de acolo ne abatem spre stânga în sensul de urcuş urmând acelaşi punct albastru (foto 9).

                                                                             8
                                                                             9

E foarte cald, florile de primăvară se întâlnesc peste tot (foto 10). Cel mai des întâlnim leurda (foto 11). Iată şi alte flori albe frumoase (foto 12). 

                                                                     10
                                                                             11
                                                                                  12

Poteca începe să urce pantele dealului prin pădurea frumos luminată de soare (foto 13).  Nu suim foarte mult şi ajungem pe creasta dealului. Poteca merge mai departe printre copaci destul de înalţi. Vegetaţia este destul de bogată (foto 14).


                                                                                      13
                                                                  14

Ajungem la un prim semn că pe aici au trăit oameni acum două milenii, un val de pământ uriaş (foto 15). Se întinde pe o distanţă destul de mare. La baza lui este apă, rămasă în urma precipitaţiilor din ultima vreme. Trecem de acest val de pământ şi ajungem pe un vast platou (foto 16). Suntem foarte aproape de vârful dealului unde se află şi fortificaţia dacică. Aspectul este acelaşi, vegetaţie bogată şi pădure foarte frumoasă (foto 17). 

                                                                                  15
                                                                                             16
                                                                     17

Urmăm poteca dar ne mai abatem din când în când de la ea pentru a cerceta mai bine împrejurimile. Găsim câteva ciuperci otrăvitoare, rămase de anul trecut (foto 18). Copacii de aici cresc în mănunchiuri (foto 19).

                                                                      18
                                                                                           19

Pe o creangă, o mierlă (foto 20). Printre copaci apare acea formă specifică cetaţilor dacice, de trunchi de con (foto 21). 

                                                                                       20
                                                                     21

Poziţia acestei ridicături nu este întâmplătoare. Acest loc este un minunat punct de observaţie. Dacă pădurea ar fi fost absentă era vizibilitate până foarte departe. Urcăm acel val de pământ şi constatăm că in interior este un crater (foto 22). Am aflat că adâncitura din mijloc a fost făcută de oameni în căutarea de comori. Cercetările arheologice au scos la iveală multe urme de aşezări, de locuinţe şi s-au găsit fragmente de ceramică specifice.

                                                                               22

Într-un loc pare să fi fost o intrare în această cetate deoarece valul de pământ este întrerupt (foto 23). Am coborât în interiorul fostei întărituri de pământ (foto 24, 25). Linişte în pădure, jocuri de lumini ale soarelui printre frunzele abia ieşite ale copacilor.

                                                                            23
                                                                            24
                                                                               25

Dăm un ocol acestei ridicături. Găsim câteva şanţuri săpate relativ recent. Peste tot vegetaţie bogată. Într-un trunchi de copac tăiat găsim frumoasa insectă vaca domnului (Pyrrhocoris apterus) care atrage atenţia prin colorit (foto 26).

                                                                            26

Apoi ne îndreptăm spre sat pe acelaşi drum pe care am venit. 


vezi şi alte cetăţi din România