Kalinka-Malinka, călinul, Viburnum opulus

Marelena şi Radu Puşcarciuc (Oneşti)

                             

1 Munții Nemira, Dealul Dosul Mascatului



Este un arbust stufos, nu mai înalt de 4 metri, cu inflorescente mari, albe (corimbe) (foto 2), care apar în iunie - iulie, cu fructele tomnatice (septembrie), roșii (bace) (foto 1, 3); toamna și frunzele devin roșii. Face parte, împreună cu bozul, socul etc., din familia Adoxaceae.

Florile mai mari de la periferia inflorescențelor sunt sterile. O cunoscută varietate cultivată, cu inflorescențele globulare, este numită „bulgăre de zăpadă”.

Fructele sunt comestibile, deși nu au un gust tocmai plăcut, fiind foarte acide; consumul lor poate provoca însă vomismente și diaree. Ele reprezintă materia primă pentru un gustos gem.

În scopuri medicinale se folosesc fructele și frunzele, dar mai ales scoarța, planta fiind hipotensivă, astringentă, antispasmotică, antiinflamatoare etc.

Este unul dintre simbolurile naționale ucrainiene (Cervona kalina), fiind prezent în poezii, cântece, arte picturale, broderii.

                                 

2 Munții Ciuc, Muntele Carunta




Titlul cunoscutului cântec rusesc Kalinka-Malinka provine de la numele slav, kalina, al plantei. Una dintre capodoperele cinematografiei rusești (1973, în regia lui Vasili Suksin) i-a împrumutat, de asemenea, numele: Călina roșie.

A nu se confunda cu mălinul (Prunus padus), un arbore cu inflorescențe albe, plăcut mirositoare, din familia Rosaceae (a prunului, mărului etc.).




                                                                                     

3   Munții Nemira, Dealul Dosul Mascatului
















Și acum imagini (25 septembrie 2018) din Subcarpații Vrancei, aproape de marea Peșteră 6S de la Mânzălești, realizate de Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București) și Dan Petrescu (București):