Recorduri, performanţe, descoperiri de excepţie - Ică Giurgiu

1973 Cartarile incepute in 1972 au facut ca Pestera Ponorici - Cioclovina cu Apa (M. Sebes) sa devina a treia ca dezvoltare din tara (7916 m Lungime, 174 m Denivelare).

1974 Descoperit in 1973, Avenul de la Dosul Lacsorului (M. Sebes) a devenit cel mai adanc din Romania (-268 m D, 796 m L) si a ocupat pozitia a doua in clasamentul denivelarilor.

1974 A fost cartat Avenul din Clinul Vanturisului (M. Bucegi) (31 L, -17 D), cavitatea in conglomerat situata la cea mai mare altitudine din tara (1800 m).

1975 S-a descoperit Avenul de la Frasin, cel mai adanc si lung gol in gresii: -60 D, 88 L. Record de altitudine pentru pesterile in gresie (600 m). Aceasta a fost prima cavitate inventariata in M. Obcina Mare.

1975 In Pestera din Valea Cotilor (M. Fagarasului, 1600 m alt.) se descopera ceramica.

1975 In Pestera lui Cezar Manea (M. Mehedinti) se descopera un fragment de arma din perioada formarii statului dac.

1976 A fost descoperita Pestera de la Lacul Budislavu (M. Fagarasului) (17,5 L/ 2,5 D), cavitatea in calcare situata la cea mai mare altitudine din tara: 2075 m.

1977 Avenul din Grind (M. Piatra Craiului), cea mai adanca si lunga retea in conglomerat din tara, a fost continuat de la -98,5 m pana la cota -122 m D (220 m L). La sfarsitul lui 1980 cavitatea era situata in statistica mondiala (si europeana) pe locul 8.

1977 S-a descoperit prima cavitate din M. Grohotis: Pestera lui Moraru din Paltinetu (43 m L, -6 m D). Record de altitudine (1310 m) si record de ramificare (2,4) pentru pesterile dezvoltate in gresie.

1978 A fost descoperita Pestera de la cetatea Ciceului (Dealurile Ciceului), cea mai lunga cavitate in roci vulcanice din Romania: 273 m L, 39 (-37, +2) m D.

1978 A fost descoperita Pestera Mare din Paltinetu (M. Grohotis), 240 metri L si -21 metri D, record national pentru pesterile in gresie. La sfarsitul lui 1980 pestera se afla situata pe locul 10 in Europa si 19 in lume in lista celor mai dezvoltate cavitati in gresie.

1978 A fost descoperita Pestera din Varful Paltinetu (M. Grohotis) (84 m L, -16 m D), formata in gresie. Record de altitudine (1318 m) pentru acest tip de cavitati.

1978 Au fost descoperite succesiv, in Podisul Somesan, cele mai mari cascade subterane din Romania: 45 m in Avenul Taberei (49 L, -48 D) si 52 m in Pestera din gavanul de la Gura Cerului de pe Dealul Cozlei (176 L/ -67,5 D).

1978 S-a descoperit Pestera de sub Negoiu (M. Fagarasului) (17 L/ 5,5 D). Record de altitudine (2240 m) la pesterile in sisturi. Cavitatea cu gheata situata la cea mai mare inaltime din tara.

1978 A fost descoperita Pestera 2 din Custura Saratii (2185 m alt., M. Fagarasului) (25 L/ 6,2 D), cavitatea cea mai denivelata si ramificata (2,52) situata in sisturi.

1978 A fost descoperita cea mai lunga si adanca cavitate in sare din tara, a doua din lume ca denivelare, a treia de pe glob ca lungime: Pestera cu trei intrari de la Sareni (Subcarpatii Vrancei) (300 L, -44 D).

1979 Recordul national de pestera situata la cea mai mare altitudine si de cavitate in conglomerat situata la cea mai mare altitudine a fost doborat de cate doua ori. S-au descoperit succesiv Pestera din Muntele Obarsia (M. Bucegi) (17 L, -5 D) (2359 m altitudine) si Pestera din capul Vaii Obarsia (M. Bucegi) (22 L, +6 D) (2375 m altitudine)

1979 Explorarile incepute in 1976 au ridicat dezvoltarea Grotei Zanelor (M. Rodnei) la 4262 metri. Avand numai 267 metri extensie pestera a devenit cea mai ramificata din tara (indice 15,98).

1979 Incheierea cartarii Pestera cu trei intrari de la Sareni (Subcarpatii Vrancei) a stabilit cel mai mare indice de ramificare (2,4) pentru pesterile in sare.

1979 Incheierea cartarii pentru Pestera Mare din Paltinetu (M. Grohotis) a stabilit cel mai mare indice de ramificare (5,38) pentru pesterile in gresie.

1979 Se descopera continuarea principala in Pestera Jgheabul lui Zalion (M. Rodnei), considerata drept una dintre cele mai greu accesibile pesteri din Romania.

1980 Pe Muntele Ciortea (M. Fagarasului) au fost descoperite succesiv Pestera 2 (2360 m alt.) (29 L/ 5,4 D), Pestera 3 (2417 m alt.) (16 L/ 3 D) si Pestera Mare (2424 m alt.) (37 L/ 4,7 D), formate in sisturi cristaline. Recorduri nationale de altitudine pentru pesterile din Romania si pentru cavitatile dezvoltate in sisturi. Pestera 2 din Ciortea devenea cavitatea cea mai ramificata (3,53) situata in sisturi.

1980 A fost stabilit primul record al speologiei romane. Pestera 6S de la Manzalesti (Subcarpatii Vrancei), descoperita si explorata in acest an, a devenit cu cei 1257 m lungime si -32 m denivelare cea mai lunga cavitate din lume dezvoltata in sare si a treia de pe glob ca denivelare. Record national de ramificare pentru pesteri in sare (4,5). S-a facut aici si o descoperire paleontologica.

1982 A fost descoperita Pestera 1 din Bucsoiu (M. Bucegi) 316 L, 58 (-2/ +56) D), cavitate unde s-au stabilit trei recorduri nationale: pestera cu galerii active situate la cea mai mare altitudine, cea mai lunga retea in conglomerat, cavitatea in conglomerat situata la cea mai mare altitudine (2408 metri).

1982 A fost descoperita Pestera de pe Piciorul Babelor (M. Bucegi) (91 L, 15 D). Record de altitudine (2030 m) pentru cavitatile formate in gresie.

1984 Noi descoperiri in Avenul de sub Babele (M. Bucegi) (340 L, -40 D) stabilesc un record national de lungime in conglomerat.

1984 In Gaura de pe malul drept al Ohabei se descopera un brazdar de plug si o secera (sec. I i.e.n. - sec. I e.n.) iar in Avenul de langa Gaura Frantoanei (ambele cavitati sunt in M. Sebes) o pusca artizanala din perioada feudala (sec. XVI-XVII) (piesele sunt incluse in colectia Muzeului de Istorie a Romaniei).

1984 A fost descoperita Pestera de la sud-est de Vf. Serbota (2209 m alt., M. Fagarasului) (35 L, 12,5 D), cavitatea cu cea mai mare denivelare pentru sisturi.

1985 In Pestera din Valea Cotilor (M. Fagarasului) s-a recoltat ceramica din perioada feudala (sec. XV). Este depozitul de acest tip situat la cea mai mare altitudine din tara: 1600 m (inclus in colectia Muzeului de Istorie a Romaniei).

1985 Cea mai lunga cavitate in conglomerat, Avenul de sub Babele (M. Bucegi), ajunge la 388 m dezvoltare. Record de ramificare pentru pesterile in conglomerat (5,5).

1986 Pestera 6S de la Manzalesti (Subcarpatii Vrancei) devine pentru a doua oara record mondial de lungime la pesteri in sare (3160 L / 42 (-40; +2) D).

1986 Noi descoperiri in Pestera 1 din Bucsoiu (M. Bucegi) stabilesc dimensiunile la 373 L, 59 (-3, +56) D. Masuratorile de temperatura arata ca este cea mai rece cavitate fara gheata din Romania: 0 grade Celsius in luna iulie.

1987 La 2517 m altitudine (M. Fagarasului) se descopera Pestera 3 de pe Vf. Lespezi (10 L, -2 D), formata in sisturi, cavitatea situata la cea mai mare inaltime din tara.

1987 La 2506 m altitudine (M. Fagarasului) a fost descoperita cavitatea cu gheata situata la cea mai mare altitudine din Romania: Pestera 4 de pe Vf. Lespezi (32 L, 6 D).

1987 Se descopera Pestera 5 de pe Vf. Lespezi (2513 m altitudine, M. Fagarasului) care cu 104 m dezvoltare devine cea mai lunga si ramificata (3,76) cavitate in sisturi din tara.

1987 In Pestera 6S de la Manzalesti (Subcarpatii Vrancei) (3198 L) se stabileste un nou record de ramificare pentru cavitatile in sare: 11,26. Dintre probele recoltate pentru analize chimice foarte multe au continut oxid de mangan, component semnalat pentru prima data in lume in acest tip de pesteri.

1987 In Muntii Fagarasului se descopera un nou tip de pestera pe teritoriul tarii, cavitatile de morena: Pestera din circul superior al Vaii Doamnele (2127 m alt./ 14 L/ 3,2 D) si Pesterile 5 si 6 din Caldarea de la sud-est de Vf. Serbota (2035 m alt/ 36 L/ 6 D/ 2,6 coeficient de ramificare) (2028 m alt/ 13,5 L/ 2,7 D). Ele se dezvolta in stratul de blocuri din sisturi cristaline transportate, modelate si fixate de activitatea glaciara.

1988 Pestera 5 de pe Vf. Lespezi (M. Fagarasului), cea mai mare cavitate dezvoltata in sisturi, este prelungita la 135 m.

1989 Intr-una din pesterile de la Gradistea de Munte (M. Sebes) se descopera fragmente ceramice de factura dacica (sec. I i.e.n. - sec. I e.n.), resturi osteologice si pigmenti de carbune, primele dovezi de acest fel din mediul subteran situat in zona centrala a statului dac.

1989 Intr-una din pesterile de pe Valea Munceilor (M. Sebes) se descopera vetre de foc, ustensile si ceramica. Materialul este in studiu si se afla la Muzeul de Istorie a Romaniei.

1989 A fost descoperita la 2441 m altitudine Pestera M3-R2 din Museteica (M. Fagarasului), cavitatea in calcare situata cel mai sus in Romania.

1990 Din Pestera M3-R2 din Museteica (M. Fagarasului) a fost recoltata fauna perfect adaptata la mediul subteran, descoperire ce urca cu o mie de metri altitudine cota celei anterioare. In Pestera M3-R2 din Museteica (2100 m alt.) s-a atins cota -69, cea mai importanta denivelare din masiv.

1991 In Masivul Parang, in Muntele Slivei, au fost descoperite doua cavitati cu gheata, situate la 2375 si 2400 m altitudine.

1993 In Avenul M4 din Museteica (M. Fagarasului, 2417 m alt.) au fost descoperite oase de lynx. Din Pestera M3-R2 din Museteica (2441 m alt.) au fost recoltate piese de microrozatoare si chiroptere. In Pestera R1 din Valea Raiosu (M. Fagarasului/ 2265 m alt.) s-a confirmat existenta gropilor de gestatie ale ursilor si s-au recoltat diverse resturi osteologice.

1995 O recoltare paleontologica din Pestera in sare 6S de la Manzalesti (Subcarpatii Vrancei).

2004 A fost identificata Pestera cu sarcofage, din perimetrul localitatii Olteni (Dobrogea de sud).