România, cele mai înalte 13 vârfuri

Cote oscilante la altitudine

 

Domnul Farcas Dan Horia, din Arad, remarca, la fel ca si noi, ca in enumerarea facuta de Ilie Fratu (Poteci si cabane in Muntii Fagarasului, Editura Sport-Turism, 1986) apare mentionat (pagina 14) Varful Capul Morarului (2501 m), din Muntii Bucegi. Acelasi autor renunta la Capul Morarului in lucrarea Pe custurile fagarasene (publicata in 1991), in lista de la paginile 9-10. Noi am consultat foaia L-35-87-D-b, intocmita in 1982, a hartii topografice la 1:25.000 si am gasit ca, la 500 metri est de Vf. Omu, se afla doua piscuri de 2480 m.

 

Sa vedem acum ce putem spune despre Vf. Moldoveanu, din Munţii Făgăraşului. De pe harta topografica 1:50.000, foaia L-35-86-A, realizata in 1958, aflam ca altitudinea celui mai inalt varf al tarii este de 2543,4 m. Foaia L-35-86-A-b, la 1:25.000, din 1981 spune ca inaltimea este 2544,0 m. Tot 2544 m zice si Geografia Romaniei, volumul 1, Editura Academiei, 1983. Alexandru Rosu, in Geografia fizica a Romaniei, Editura didactica si pedagogica, 1980, spune 2543 (pagina 291).


Varful Moldoveanu (Muntii Fagarasului), in fundal, 2544 metri, cel mai inalt pisc din Romania, aici fotografiat de pe Varful Vistea Mare, 2527 metri. Asupra cotei lui nu prea sunt dispute. Sa fie din cauza ca dintotdeauna a lipsit un drum comod pana acolo? Foto: Trestian Gavanescu (Ramnicu Valcea) 

 

Pe harta topografica 1:50.000, foaia L-35-86-A, din 1958, Vf. Negoiu, din Muntii Fagarasului, are 2535,4 m; iar pe foaia L-35-86-A-b, la 1:25.000, din 1981, doar 2535,1 m.

 

Tot in Muntii Fagarasului, Vf. Vistea Mare apare cu 2527,4 m pe foaia L-35-86-A, din 1958, in timp ce pe foaia L-35-86-A-b, la 1:25.000, din 1981, deci cu mai mult spatiu, cota sa nu este trecuta si, din cauza elementelor grafice, nici nu poate fi exact dedusa.

 

Jocul cotelor pentru piscurile cele mai inalte din Muntii Fagarasului continua si pentru Vanatoarea lui Buteanu: 2505,7 pe foaia L-35-86-A, din 1958, si 2506,9 m pe foaia L-35-86-A-b, din 1981. De aici si inconstanta cotei sub care gasim mentionat respectivul varf in tot felul de lucrari.

 

Nu sunt adeptul lozincii “vizitati doar Carpatii”; dar, va spun, dupa multi ani de umblat prin bibliografie si pe munte, ca aveti la indemana un urias teren de investigatii si explorari. Stiu ca unii dintre Dvs. deja cunosc asta; am constatat ca doar o infima parte dintre cei care stiu au si intreprins explorari; iar la o mare parte dintre cei care s-au intors cu rezultate le este frica sa le publice. De ce? Un posibil motiv: s-ar supara seful de catedra, conducatorul de doctorat sau altcineva care nici n-a calcat prin anumite locuri dar stie “precis”, din birou, totul despre ele.

 

Ce putem afla de pe hartile topografice despre Vf. Lespezi (Muntii Fagarasului)? Pe plansa L-35-86-A, 1:50.000, din 1958, este trecut la sud-est de Negoiu un varf, fara nume, de 2522 m, cel mai inalt din portiunea respectiva. Pe harta L-35-86-A-c, 1:25.000, din 1981, cota cea mai inalta din zona respectiva, tot fara nume, este acum de doar 2517 m. In Muntii Fagarasului, din 1975, de Balaceanu, Cicotti, Cristea, gasim toponimul Vf. Lespezi - Caltun si cota 2522 m. Ilie Fratu, Andrei Beleaua si Octavian Fratu, in 1991, in lucrarea Pe custurile fagarasene, zic Vf. Lespezi, 2517 m si trec Cornul Caltunului, 2505 m, la vest de Lespezi (pagina 252); asta dupa ce Ilie Fratu, in 1986, in Poteci si cabane in Muntii Fagarasului, spunea (pagina 14) 2522 m pentru Lespezi si 2510 m pentru Cornul Caltunului.


In fundalul imaginii, deasupra Lacului Caltun (Muntii Fagarasului), sunt Varfurile Lespezi (stanga, 2517 m) si Caltun (dreapta, 2505 metri). Bibliografia arunca si asupra acestor cote unele semne de intrebare. Ică Giurgiu şi Gabriel Silvăşanu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) au descoperit ca Piscul Lespezi este strabatut de pesteri interesante, unele dintre ele cu gheata permanenta. Foto: Trestian Gavanescu (Ramnicu Valcea) 

 




In revista Muntii Carpati, nr. 8, 1998 am publicat, impreuna cu Gabriel Silvasanu, Pesterile din Lespezi si Caltun, incepand de la pagina 41, articol bogat in materiale grafice si fotografii sugestive. Puteti folosi de asemenea ghidul si hartile Muntii Fagarasului, 7 volume ale revistei Natura Romaniei. Concluzia referitoare la cota Vf. Lespezi? Ar trebui sa alegem Lespezi - 2517 m, Caltun - 2505 m.

 

 

Alte investigaţii

 

Pana acum, cu cele expuse mai sus, am stabilit: Moldoveanu (Muntii Fagarasului), 2544 m; Negoiu (Muntii Fagarasului), 2535; Vistea Mare (Muntii Fagarasului), 2527; Lespezi (Muntii Fagarasului), 2517; Omu (Muntii Bucegi), 2514 m; Vanatoarea lui Buteanu (Muntii Fagarasului), 2507; Caltun (Muntii Fagarasului), 2505 m.

 

Sa mergem mai departe cu cautarile

 

1. In extremitatea estica a crestei fagarasene apare pe harta topografica L-35-86-B-a, la scara 1:25.000, din 1983, Varful Dara, de 2499,6 m; asupra acestuia se pare ca toata bibliografia recenta este de acord sa il considere ca avand cota 2500 m.

 

2. La sud de Vf. Dara, trei lucrari (Fratu, 1986; Fratu, Beleaua, Fratu, 1991; Beleaua, 1998) avanseaza existenta unui varf de 2506 m, Hartopu; ne-am bucura sa aflam cum au determinat autorii cota.  (Sa fi folosit drept sursa de inspiratie Harta turistica (color) Negoiul, la scara 1:50.000, aparuta acum cativa zeci de ani la Institutul Cartografic Unirea Brasov? Pe ea nu este mentionat Vf. Dara insa la sud de locul actual al acestuia apare Vf. Musetescului, de 2506 m.) Iniatial, referitor la altitudinea Varfului Hartopu am adoptat, ca mai sus, drept referinta hartile topografice recente (bune, mai putin sau deloc bune pe alocuri) si nu am inclus acest pisc in grupul cu altitudini de peste 2500 m. Dupa cele publicate pe 12 decembrie 2013 la https://sites.google.com/site/romanianatura43/home/carpatii-meridionali/fagarasului/hartopu-fagarasului-mai-inalt-decat-dara-ascensiune-pe-valea-bandea vom considera (pana la alte probe si mai bune) altitudinea Varfului Hartopu de 2506 metri.

 

3. Sa vedem ce se spune despre cele mai inalte varfuri ale Retezatului (vezi aici ghidul actual al masivului). Pe Harta turistica (color) a Masivelor Godeanu - Retezat - Tarcu, autori Haret si Protopopescu, editata de Touring Clubul Romaniei acum vreo 60 de ani (aspectul si locul tiparirii, Institutul Cartografic Unirea Brasov, ne determina sa credem ca “sora” ei tocmai a fost mentionata intr-un paragraf anterior), apar Peleaga cu 2511 m si Papusa cu 2502 m.

Nae Popescu, in Muntii Retezat, Editura Stadion, 1973, spune Peleaga 2509 m, Papusa Mare 2500. Acelasi autor, in Retezat, colectia Muntii Nostri, 1982, da pentru Peleaga 2509 m si pentru Papusa 2508. Danut Calin, pe harta din revista Muntii Carpati, nr. 25, scrie Peleaga 2508 m, Papusa Mare 2504. Iar eu nu am vazut ce este pe hartile topografice din zona pentru ca, desi doresc enorm sa aflu cat mai mult despre muntii din Romania, nu am resursele financiare si de timp necesare pentru a ajunge sa studiez toate hartile care ma intereseaza.

Sa nu omitem ca in lucrarea Pe custurile fagarasene (Fratu, Beleaua, Fratu, 1991) gasim mentiunile Papusa I, 2507 m si Papusa II, 2504 m. Apoi, Valeria Velcea si Alexandru Savu, in Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor romanesti (Editura didactica si pedagogica, 1982) anunta 2509 m pentru Peleaga, in timp ce Alexandru Rosu, in Geografia fizica a Romaniei (Editura didactica si pedagogica, 1980) ne spune 2511 m pentru Peleaga si 2502 m pentru Papusa.


 Cele doua varfuri mari din imagine (Muntii Retezat) sunt Papusa (stanga) si Peleaga (dreapta). Cotele lor „joaca” in diverse lucrari tiparite. Se pare ca valorile cele mai apropiate de realitate ar fi 2508 pentru Peleaga si 2504 metri pentru Papusa. Foto: Ică Giurgiu (Bucureşti) 

 

Cate Retezaturi exista? Cate harti topografice sunt folosite drept baza pentru informatii? Daca vi se par exagerate intrebarile anterioare atunci sa citez din Geografia Republicii Populare Romane, 1962, Editura de stat didactica si pedagogica, manual pentru clasa a VII-a, pagina 39: “Muntii care formeaza masivul Retezat, inmanunchiati in Muntele Godeanu (varful Gugu 2290 m), pornesc de aici in toate directiile. Spre Jiu se indreapta Muntii Valcanului, iar spre nord de acestia - Muntii Retezatului, ale caror creste inalte amintesc de infatisarea mareata a muntilor Fagarasului.” In 1980, din Geografia pentru clasa a XII-a, pagina 22, am putea intelege ca varful cel mai inalt din Retezat se numeste Retezat si are 2509 m. Tara ne vrea prosti?

 

4. Pentru Parangul Mare, cifra cea mai des anuntata este 2519 m; apare, mai rar, cota 2518; exista si autori care folosesc ambele valori. Din nou, nu va pot spune altitudinea inscrisa pe hartile topografice.

 

5. Mai gasim, pe harta L-35-87-D-b, la scara 1:25.000, Vf. Bucura (Ocolit), de 2503 m.

 

Concluzia


Dupa toate elementele prezentate pana aici, putem intocmi urmatorul clasament:


1. Moldoveanu (Munţii Făgăraşului), 2544 m;  2. Negoiu (M. Făgăraşului), 2535;  3. Viştea Mare (M. Făgăraşului), 2527;  4. Parângul Mare (M. Parâng), 2519 (?); 5. Lespezi (M. Făgăraşului), 2517; 6. Omu (M. Bucegi), 2514; 7. Peleaga (M. Retezat), 2508 (?); 8. Vânătoarea lui Buteanu (M. Făgăraşului), 2507; 9. Păpuşa Mare (M. Retezat), 2504 (?); 10. Călţun (M. Făgăraşului), 2505; 11. Hârtopu (M. Făgăraşului) 2506; 12. Bucura (M. Bucegi), 2503; 13. Dara (M. Făgăraşului), 2500 m.


Succes la umblat pe munte, la citit despre munte si la explorarea Carpaţilor din Romania.

 

Avem astazi acces - prin televiziune, presa, carte si internet - la multe locuri din lume, dar rareori la diversitatea peisagistica a teritoriului Romaniei: pentru ca aducerea in prim plan a datelor la zi - cu harti si imagini - necesita multa minutiozitate.

Nu omitem ce este important in spatiul geografic romanesc, oferim ilustratie bogata, multa in premiera absoluta, in premiera detaliat explicata si facem trimiteri la bibliografie.

Oferim ample spatii de publicare celor care nu-si pot permite cheltuielile impuse de editarea si difuzarea unor lucrari despre regiunile "neinteresante" geografic, turistic, istoric.

Va oferim articole si ghiduri, enciclopedia geografica a Romaniei: cu informatii in premiera, care coincid cu ceea ce gasiti pe teren. Aveti la dispozitie singura reprezentare fotografica explicata a tarii. Teritoriul romanesc montan si peisagistic este atat de putin cunoscut incat aproape oricare dintre prezentarile noastre este premiera informationala, fotografica, geografica.

Descoperiti diversitatea si insemnatatea reliefului romanesc!