Cetatea Lita/ Liteni, în Muntele Mare

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

În judeţul Cluj, lângă satul Liteni (vezi hartă detaliată la https://sites.google.com/site/romanianatura62/home/carpatii-apuseni/harta-turistica-cu-muntii-gilau-si-muntele-mare ), aflat la 29 km sud-vest de oraşul reşedinţă de judeţ, se află una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale, azi în ruină, cetatea Liteni. I se mai spune cetatea Geczy sau cetatea Lita. A fost atestată documentar de prin 1324.


                      
0

Pentru a ajunge la Liteni ne abatem din drumul E60 din dreptul localităţii Luna de Sus, aflată la 11 km de Cluj, pe drumul 107M pe care parcurgem 18 km. Din centrul satului Liteni ne abatem pe un drum pe lângă un magazin aflat pe partea dreaptă dacă venim dinspre Luna de Sus, cel din imaginea 0, marcat cu triunghi roşu. În imaginea 0, în ultimul plan, se zăresc pe vârful unui deal câteva antene ale unui releu de telecomunicaţii. Spre acel deal ne vom îndrepta şi îl vom ocoli prin stânga sa, în urcuş.

Imediat mai jos ne abatem spre stânga apoi iar spre dreapta, printre două case (foto 1). Este vizibil şi marcajul. Acest drum ne scoate la fel de repede în câmp, la poalele dealului pe care se află antenele amintite (foto 2). Urcuşul este domol şi ceva mai sus găsim un stâlp din lemn pe care se află marcajul (foto 3).


                       1
                         2
                      
3




De acolo privim spre sud, către Munţii Trascăului (foto 4)  dar şi spre înapoi, către pitorescul sat Liteni (foto 5). Foarte puţin mai sus de stâlpul indicator ajungem la o bifurcaţie (foto 6). Ne abatem pe drumul din stânga. Pe cel din dreapta ne vom întoarce.

                      4
                         5
                       
6

Panta este la fel de lină şi vom traversa câteva zeci de metri de pădure (foto 7). Solul are culoare roşiatică (foto 8). Imediat cum ieşim din pâlcul de pădure admirăm o creastă stâncoasă spre stânga noastră în sensul de urcuş (foto 9).


                                                                                                                                                                                                                      7
                       8
                       
9




Drumeagul nostru se abate spre dreapta, mai urcăm câteva zeci de metri şi în partea opusă dealului zărim pe un pinten stâncos, la altitudinea de 780 m, cetatea la care dorim să ajungem (foto 10). Înainte de a coborî pe partea opusă dealului pe care am urcat, zărim departe spre est, prin ceţuri, Cheile Turzii (foto 11), descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura46/home/carpatii-apuseni/trascau/cheile-turzii-harta-descriere-muntii-trascau .

                          10
                    
11



Peisaj superb chiar dacă suntem la începutul primăverii şi culoarea predominantă nu este verde. Spre sud se zăresc câteva zone de abrupt (foto 12) iar spre nord un vârf stâncos, vecin cu vârful pe care se află antenele pe care le-am luat drept reper (foto 13).


                         12
                        
13



Coborâm spre cetate urmărind câţiva stâlpi pentru transportul energiei electrice (foto 14) pe care este aplicat marcajul (foto 15). În dreapta noastră, în coborâre, zărim alte porţiuni de abrupt stâncos (foto 16). 


                        14
                    
15

                                                                                                                                  16

Ne apropiem de cetate (foto 17) şi urcăm pe o potecă destul de abruptă spre primele ziduri rămase în picioare (foto 18). Iată ruinele (foto 19).


                         17
                        18
                                                                                                                                       19

De pe marginea lor privim spre vest, unde zărim frumoasa vale a Râului Iara şi câteva case din satul Moara de Pădure (foto 20). Partea dealului dinspre această direcţie este foarte abruptă.


                       20

Ceva mai sus zărim fostul turn al cetăţii (foto 21). Privim spre înapoi (foto 22) apoi ne apropiem de zidul marelui turn (foto 23).

                           21
                         22
                       
23







Zărim mai bine cum a fost construită cetatea şi cât de bine este apărată natural (foto 24). În continuare vedem alte urme de ziduri, camerele de odinioară (foto 25, 26).

                         24
                         25
                                                                                                                                                     26

Iată urma unui zid dinspre sud, construit chiar pe marginea abruptului stâncos (foto 27). Ne putem apropia de marginea stâncilor pe care a fost construită cetatea, dar cu mare atenţie.

                         
27

Privim spre înapoi (foto 29), apoi spre Munţii Gilău ale căror creste sunt acoperite cu zăpadă (foto 30).


                                                                                                                                                                                                                                      29
                       
30


Ajungem spre partea sudică a cetăţii, de asemenea abruptă, care continuă spre vale cu o creastă stâncoasă (foto 31). De acolo trecem printre ruinele care s-au păstrat cel mai bine (foto 32) înapoi spre locul pe unde am intrat în cetate. Ne gândim la istoria zbuciumată a acestor locuri (foto 33). Prin februarie 1562, magazia în care se ţinea praful de puşcă a explodat producând mari avarii cetăţii. Cetatea a fost refăcută 7 ani mai târziu.


                       31
                         32
                      

33





Coborâm spre zidurile estice (foto 34) şi le vom ocoli prin exterior (foto 35). În exteriorul cetăţii găsim cochilii de melci (foto 36).


                        34
                          35
                                                                                                                                                       36

Zărim vârful pe lângă care vom trece după ce părăsim cetatea, când ne vom intoarce la Liteni (foto 37), acelaşi vârf ca cel din imaginea 13. Iată partea sudică a zidurilor cetăţii, pe sub care ne strecurăm, le depăşim şi ajungem din nou în cetate (foto 38). Urcăm înapoi şi, dintre ruine, am făcut un mic film https://youtu.be/SI7P4yH19As .

                          37
                                                                                                                                                               38

Părăsim aceste locuri pitoreşti şi încărcate de istorie. Coborâm pe poteca pe care am urcat spre cetate şi urcăm o mica pantă înapoi spre drumeagul pe care am ajuns aici. Ajungem pe un mic platou (foto 39) şi ne îndreptăm spre pădurea din faţa noastră de unde ne vom abate spre stânga, pe drumeagul ce merge pe curbă de nivel (foto 40).

                           39
                                                                                                                                                      40

Acel drumeag se termină ceva mai încolo dar urmează o potecă care merge tot pe curbă de nivel. Aceasta ne scoate în 250 m într-o zonă golaşă de unde privim spre vest Valea Iara (foto 41), spre nord o zonă cu câteva alunecări de teren bine conturate din cauza solului de culoare mai închisă, precum şi vârful din imaginile 13 şi 37 (foto 42).

                           41
                            
42


Urmează un urcuş ceva mai accentuat, dar scurt, spre creasta dealului iar odată ajunşi acolo întâlnim un drumeag pe care îl vom urma spre vale, spre dreapta faţă de sensul de mers pâna aici, către satul Liteni. În dreapta noastră se găsesc antenele pe care le-am zărit la începutul excursiei prin aceste locuri (foto 43). Mai jos ajungem la o intersecţie, drumul din stânga imaginii este mai umblat iar cel din dreapta, după cum se vede şi în imaginea 44, este mai puţin circulat. Putem merge pe oricare din cele două ramuri; cea din dreapta nu mai este atât de circulată din cauza unor mici alunecări de teren.


                           43
                           
44


Trecem de câteva izvoare amenajate sau captate şi, de undeva de mai jos, zărim satul Liteni (foto 45). Încă puţin şi am ocolit vârful pe care se află antenele de telecomunicaţii. Ajungem la drumul pe care am suit spre cetate (foto 46), la intersecţia din imaginea 6, unde închidem circuitul.


                            45
                       
46