Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Pe creasta principală din Munții Făgăraș, Viștea Mare (2527 m) - Portița Viștei (2310 m) - Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m)

Ică Vasile Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)

Timp de parcurgere: 3-4 ore; iarna, traseu greu, cu probleme.

Coborâm de pe Viștea Mare în aproximativ 30 minute în (Șaua) Portița Viștei (imaginea 1015, volumul 2) (imaginea 1, foto Trestian Găvănescu, Râmnicu Vâlcea/ De pe Vârful Viștea Mare vedem refugiul din Portița Viștei, lângă poteca de pe creasta principală, apoi, mai departe către est sunt potecile care suie pe Hârtopul Ursului, 2461 metri).

Din (Șaua) Portița Viștei către nord se desprinde marcajul triunghi roșu (traseul 37, vezi descrierea lui vara și iarna la, și la ), spre orașul Victoria (6-8 ore). Către sud, alt traseu, tot cu triunghi roșu, pe Valea Rea, către localitatea Slatina (traseul 74).

Din Portița Viștei pornim mai departe către est, pe coastele sudice ale Munților Hârtopu Ursului (2454 m) și Galbenele/ Gălbenele (2436 m). Între Galbenele și Gălășescu Mare este Șaua Viștișoara (imaginea 3083, volumul 3) (imaginea 2, vedere de pe Gălășeșcu Mare, 2470 metri), șa de unde se poate coborî către sud la Lacul Mioarelor de sub Gălășescu (imagini 1026-1029, volumul 2) (imaginea 3, foto Ică Giurgiu, vedere dinstre vest) (Lacul Mioarelor este și în imaginile 4 și 5, realizate împreună cu echipa cu care s-a făcut studiul lacurilor, vezi ) (iată Lacul Mioarelor văzut și dinspre est, de pe Muntele Gălășescu Mare, poza 6, foto Ică Giurgiu).

Din Șaua Viștișoara, către nord (vara), printr-un horn care pleacă abrupt, ajungem la Lacul Viștișoara (imagini 3085, 3086, volumul 3) (imaginea 7, foto Ică Giurgiu, vedere din Șaua Viștișoara).

Apoi, între cele doi Munți Gălășescu, ajungem în Fereastra Răcorele (2297 m; imaginea 3070, volumul 3) (până la Curmătura Răcorele, pe traseul punct albastru, aflat în nord imediat, nu este marcaj) (vezi imaginea 8, luată din apropierea Vârfului Urlea, foto Ică Giurgiu).

Spre est față de Gălășescu Mic sosim în Fereastra Mică a Sâmbetei (refugiu) (2196 m; imagini 3070, 3075, volumul 3), de unde coboară bandă albastră spre cabana Valea Sâmbetei (se face o oră până la Crucea Ciobanului și încă pe atât până la cabana Valea Sâmbetei). Vedem din Fereastra Mică (refugiu) cabana Valea Sâmbetei și, pe malul drept geografic al Pârâului Sâmbăta, mai jos de cabană, stâncile calcaroase de la Piatra Caprei.

Pe creasta principală, către est, după Muntele Slănina/ Budru (2268 m; imaginea 3071, volumul 3), coborâm în Fereastra Mare a Sâmbetei. De aici, către nord, pleacă triunghi roșu spre cabana Valea Sâmbetei. Coborâm pe el aproximativ 1 oră, până la o confluență de poteci, la Crucea Ciobanului: din stânga vine marcajul dinspre Fereastra Mică a Sâmbetei, din dreapta sosește punctul roșu. Mai avem de aici 1 oră până la cabana Valea Sâmbetei. Din Fereastra Mare a Sâmbetei, către sud, ne putem lăsa în Valea Izvorul Bândei.

Din Fereastra Mare a Sâmbetei, spre sud, găsim apă la 5 minute.