Scrisoare deschisă adresată conducerii Academiei Române, în legătură cu lucrarea Cave and karst systems of Romania
Scrisoare deschisă adresată conducerii Academiei Române,
prin intermediul Serviciului Cancelarie
În lucrarea Cave and karst systems of Romania, editura Springer, anul 2018 (la care Institutul de Speologie „Emil Racoviță” este menționat la pagina V sub numele celui de al doilea autor), apar omisiuni ciudate sau citări necorespunzătoare. O privire amănunțită asupra unor articole din această carte se află la.
La prezentarea zonei și Peșterii 6S de la Mânzălești (de două ori pe prima poziție pentru cele mai lungi cavități în sare din lume) importante titluri bibliografice sunt voit omise (vezi), inclusiv o apariție sub egida Academiei Române (vezi).
Necondordanțele repetate cu adevărul și bibliografia (expuse la) sunt în articolul care începe la pagina 79, semnat și de trei angajați ai Institutului de Speologie. Autorii nu citează corect nici măcar propria lucrare anterioară (și ea plină de grave greșeli și omisiuni)! Astfel, Peștera M3-R2, descoperită, explorată și descrisă/ publicată de subsemnatul și colegii are caracteristici importante pentru România (și nu numai) - pe care autorii nu le semnalează - specificate în bibliografie, unele fiind stabilite chiar în parteneriat cu Institutul de Speologie. Colembolele descoperite în peșteră de subsemnatul au fost determinate de Magdalena Gruia, cercetător la Institutul de Speologie, dovedindu-se prezența faunei subterane permanente la cea mai mare altitudine din România, cu 1000 de metri mai sus față de confirmările anterioare. Depozitul bogat de resturi paleontologice aflat la gura superioară a peșterii, descoperit de subsemnatul și colegii de club, a fost lăsat intenționat intact până când, cu fonduri de la Ministerul Tineretului și Sportului, a avut loc o recoltare realizată de clubul nostru și doi salariați ai Institutului de Speologie. Autorii sunt atât de rău intenționați încât dau titlul de „the highest cave” (vezi) peșterii aflată pe locul șapte în lista cavităților de la mare altitudine (vezi)!
Urmare a articolelor mele despre acest areal și peșterile sale și a trimiterilor de pe Facebook la bibliografia existentă, Silviu Constantin, șef de compartiment la Institutul de Speologie și șef a doi dintre autorii la care am făcut referire mai sus reacționează grosolan, suburban (vezi, vezi).
În 1976, în catalogul peșterilor din România, autorii (Marcian Bleahu, Ioan Povară - actual director al Institutului de Speologie) pronosticau că numărul peșterilor din România ar putea ajunge la 2.000, poate 2.500. Speologii din cluburi au adăugat 10.000 (printe ele, peșteri senzaționale, cu teme de cercetare spectaculoase), urcând țara noastră pe primul loc de pe planetă privind diversitatea rocilor în care au fost explorate peșteri!
Speologii din cluburi/ ONG-uri nu au timpul și resursele financiare necesare pentru a încerca repararea acestor situații prin intermediul justiției. Frenezia mistificărilor și deformărilor folosite de tot mai multe persoane din mediile universitar, academic și conexe lor cu profil geografic - geologic (în publicații tradiționale de specialitate sau în proiecte realizate cu fonduri europene) nu este însă de natură să dezvolte o comunitate științifică și informațională sănătoasă.
Ică Vasile Giurgiu
Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București
autor a sute de articole despre peșteri din România, coautor la sinteze pe plan mondial
27 mai 2019
