În București, fragii cresc spontan, palmierii nu

Ică Vasile Giurgiu


În cartierul Berceni, din capitală, în spatele unor blocuri apropiate intersecției bulevardul Obregia cu strada Măgurele, în vecinătatea aleii Stupilor, un perimetru umbros de aproximativ 1500 metri pătrați își etalează producția anuală de bobițe roșii de fragi, dese. Arealul lor a luat naștere în mod natural, datorită microclimatului favorabil, așa că tufele pitice cu frunzulițe zimțate fac flori și fructe (mari) din primăvară până toamna târziu, la vremea înghețului. Oamenii (copiii, locatarii, trecătorii) nu culeg fragii aflați la îndemână, toți se bucură de peisajul revigorant. Pisicile parcă respectă ineditul, nu distrug, solul relativ umed făcându-le să calce cu precauție, ca să nu se murdărească prea mult pe lăbuțe. Cele vreo șapte specii de avifaună de aici (vrăbii, porumbei, stăncuțe, grauri, ciori etc.) se pare că nu diminuează semnificativ producția de boabe roșii. Semințele se coc și cad printre tufe, asigurând perenitatea.

La nu mare distanță de acest loc municipalitatea a adus palmieri, care poate or fi frumoși dar nu dau la fel de bine în peisaj ca brazii și fragii.

Perimetrul fragilor a reușit să reziste în ciuda atacurilor civilizației: scoaterea și punerea a numeroase feluri de garduri metalice, conducte sau cabluri, asfaltarea aleilor, campanii de săpături și însămânțare cu iarbă.

Poate ar trebui declarat rezervație și protejat oficial!