Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

natura, Creasta principală din Munții Făgăraș, Fereastra Mare a Sâmbetei (2188 m) - Curmătura Mogoșului (2344 m) - Curmătura Zârnei (1923 m)

Ică Vasile Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București)

Timp de parcurgere: 3-4 ore; traseu dificil iarna.

După 30-45 minute de la pornirea din Fereastra Mare a Sâmbetei (vezi harta zonei la ), de la sud de Vf. Cheia Bândei pleacă spre nord marcajul punct roșu (1-1½ ore până la Crucea Ciobanului, apoi încă 1 oră până la cabana Valea Sâmbetei).

După Vf. Cheia Bândei pleacă spre nord, către localitatea Lisa, marcajul punct albastru (5 ore, vezi).

Mai mergem încă 30-45 minute pe creastă și sosim în Curmătura Mogoșului (situată la vest de Vf. Urlea) de unde, spre est, peste Vf. Urlea (imagini 1211, 1212, volumul 2; 3050, 3051, volumul 3) (imaginea 1; Căldarea Urlea acoperită de ceață face ca Vf. Iezer să semene cu marginea unui vulcan activ. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Mihalce) (imaginea 2; Din apropiere de Vf. Fundul Bândei vedem căldarea glaciară unde se află și Lacul Urlea. Foto: Ică Giurgiu), se desprinde triunghi albastru către fosta cabana Urlea (2-3 ore; traseu 43; imagini 3052, 3053, volumul 3) (imaginea 3; „cabana” Urlea, la poalele Piciorului Moșului. Foto: Ionuț Drăgoi (Pitești)).

2 Iulie 2021. În refugiul Urlea ploua aproape la fel ca afară.

Creasta principală din Munții Făgărașului, vedere de la vest către est. Pe ea, ascuțit, Vârful Iezer, 2429 metri. Foto, Andrei Dan (București).

Ceva mai departe de aici, din Curmătura Urlei (Portița Lacului, 2336 metri) se lasă către Lacul Urlea (imagini 1240, 3051, volumele 2 și 3), care pare foarte jos față de noi, marcaj punct albastru (30-40 minute).

Apoi, pe creastă, până la Vârful Fundu Bândei, dacă vremea este senină, avem panorame largi și profunde. La sud-est de Vf. Fundu Bândei se deschide larg Căldarea Hârtoapele Leaotei (imagini 1280, 1290, volumul 2) (imaginea 4, Lacurile din Căldarea/ Hârtopul Leaotei) (imaginea 5, Lacurile din Căldarea Hârtopul Leaotei, foto Ică Giurgiu), unde se află numeroase și pitorești lacuri: aici am descoperit oglinda cerului situată la cea mai mare altitudine în Carpați (2335 metri; imaginea 1300, volumul 2) (imaginea 6, Lacul de Sus din Căldarea Hârtoapele Leaotei, foto Ică Giurgiu, Roxana Dumitrașcu) și încă patru dintre primele opt lacuri situate la cele mai mari înălțimi din România.

La est de Vârful Fundu Bândei părăsim succesiunea de relief stâncos, alpin; zona de creastă a masivului îmbracă de aici forme mai liniștite, abrupturile regăsindu-se doar pe munții care se desprind către sud și nord. Din Curmătura Zârnei (refugiu) se duce un marcaj spre nord (punct roșu, 3-4 ore; traseu 44), către fosta cabană Urlea.