Cel mai scurt traseu din Câmpulung Moldovenesc pe Vârful Rarău, pe Bâtca Bodea

Cel mai scurt urcuș în masiv nu este pe Izvorul Alb, pe drumul asfaltat (imaginea 1), nici pe Valea Seacă (marcată cu triunghi albastru). Trebuie să suim pe Bâtca Bodea, pe triunghi galben. Trebuie 4 ore de timp frumos, 


Bâtca Bodea 


Valeriu Catargiu (Botoșani) 

Din gara Câmpulung centru trecem printre case până în artera principală. Iar de aici ne îndreptăm spre sud-est, către cartierul Valea Seacă (descoperă harta masivului și descrierea unor trasee la https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/rarau-harta-marcaje-pesteri). În centru vedem statuia unde Dragoș Vodă și cățelușa Molda înfruntă zimbrul. Dacă tot veni vorba de istorie, treceți să vizitați Muzeul Lemnului, aflat aproape de centru; la două străzi mai la vest de muzeu se află casa familiei Țapu, unde puteți admira, chiar și de afară, o bogată colecție de linguri. 

Pentru a continua pe traseul propus mergem pe strada Valea Seacă. După 2,5 km de la intrarea pe vale aceasta primește din stânga noastră un mic afluent, Bodea. Aici, lângă un izvor, este indicator pentru direcția care ne interesează.

Începem un urcuș pieptiș prin pădure, iar în partea lui finală trecem prin pajiști. În șaua de sub Vf. Bodea (1073 m) continuăm în direcția sud, pe curbă de nivel. Peste tot dăm de garduri și sălașe. Spre vest admirăm Obcina Flocoasă.

Atingem cota 1000, de unde se deschid priveliști încântătoare. Spre sud (în față) sunt Vârful Rarău și impresionantul lui abrupt nordic; spre dreapta, Munceii Rarăului; la nord-est, Obcinele Bucovinei. De aici mai departe trecem prin zonă împădurită, coborând spre Poiana lui Mândrilă (900 m), la obârșia Văii Seci. Curând vom reîntâlni triunghiul albastru de pe Valea Seacă. Aici, vara, atenție la câinii ciobanilor.

Ținem partea dreaptă a Poienii lui Mândrilă și începem un urcuș lejer printr-o pădure falnică de amestec (fag, brad, molid). După 15 minute sosim în Poiana Sihăstriei. Este îngrădită și în mijloc se află schitul. Neinspirat, poteca ocolește dificil prin partea dreaptă; noi alegem varianta din stânga, până la șoseaua spre hotelul Rarău. În curtea schitului descoperim un izvor cu debit impresionant; dacă primim găzduire, fetele și băieții vor dormi neapărat separat.

De la schit continuăm drumeția pe șosea, în urcuș ușor, sau pe scurtăturile ei. Vom merge numai prin pădure. În partea dreaptă a sensului de urcare observăm pereți, turnuri, țancuri sălbatice; sunt Colții Tihăraiei. Apoi vom zări în față impunătoarea Piatră a Șoimului, minunat loc de belvedere; pe pereții ei sudici se practică alpinismul.

Când Imperiul Austro-Ungar a ocupat Bucovina s-a ordonat închiderea multor lăcașuri de cult. Preoții și credincioșii din Câmpulung au luat din fosta biserică a schitului Sihăstria icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și au dus-o pe versantul sudic al Rarăului, care nu aparține de Bucovina. Acolo au construit un schit care dăinuie și azi.

După o ultimă scurtătură ajungem în șaua dintre Munceii Rarăului și Vf. Rarău, la o bifurcație de drumuri și poteci marcate. În față admirăm stâncăriile Pietrei Șoimului, în sfârșit ajunși la baza ei, după oarecare efort.

De la intersecție mergem pe drum spre stânga iar după vreo 10 minute suntem la o nouă bifurcație; de aici, spre stânga, pleacă traseul spre Vf. Rarău, Popii Rarăului, Plaiul Todirescu, codrul secular Slătioara; tot de aici, în 5 minute spre dreapta ajungem la hotel (1520 m) și putem admira splendoarea Pietrelor Doamnei. Dacă nu ne cazăm la hotel încercăm la cabana pastorală, aflată la 20 minute de hotel, pe drumul spre Vf. Rarău.

Dacă avem cort putem campa doar lângă terenul de sport (asfaltat, împrejmuit cu plasă) sau în curtea cabanei pastorale; de cele mai multe ori trebuie să plătim taxă de cort. În zona înaltă a masivului mai putem practica: alpinism (Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului, Piatra Cotețului, Piatra Zimbrului); schi (pe pantele vestice ale Vf. Rarău, unde cândva a existat teleschi; coborâre pe șoseaua alpină); mountainbike (se poate parcurge creasta masivului, din Curmătura Prislop până în Șaua Fundu Colbului); speologie (Peștera Liliecilor  https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-rasariteni/rarau/pestera-liliecilor-harta-descriere-muntii-rarau etc.).

*

Din cauza numărului tot mai redus ce drumeți sau poate a ignoranței noastre, câteva trasee foarte frumoase încep să dispară, contopindu-se cu natura.

Traseul care pleacă din Câmpulung Moldovenesc Est, pe Valea Caselor, apoi prin Cheile Moara Dracului (podite din păcate din 1996) urcă pe piciorul Popii Rarăului până în poteca de creastă. În zona de pădure de sub Popii Rarăului poteca este tot mai tare sugrumată de lăstăriș și doborâturi.

Aceeași soartă o are și traseul din partea de vest a Câmpulungului. El este marcat cu bandă albastră și urcă pe Valea Mesteacăn, apoi pe Obcina Flocoasă, Munceii Înșirați, Vf. Muncelu, până în poteca de creastă care vine din Giumalău.

Cu toate că traseele de mai sus sunt cele mai lungi căi de acces dinspre Câmpulung, ele sunt cele mai frumoase, dezvăluind imagini inedite asupra abruptului nordic al Vf. Rarău și spre Giumalău și Obcinile Bucovinei. (articol redactat în anul 2001)

 

1


Pietrele Doamnei. Foto: Petrică Bălan (Curtici). 


Piatra Zimbrului. Foto: Petrică Bălan (Curtici).