Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Vasile Bouaru, Radu Bouaru (Rădăuţi)
În ultima decadă a lui august 2017 am reparcurs traseul care porneşte din oraşul Victoria şi duce pe zona cea mai înaltă din ţară. Una din căile de acces spre oraşul Victoria este gara din satul Ucea iar traseul de aici până în Victoria a fost descris la https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-meridionali/fagarasului/gara-ucea---orasul-victoria---cabana-turnuri---cabana-podragu-august-2014-muntii-fagarasului.
Din oraşul Victoria am ales ca punct de plecare fosta gară. De acolo, de sub o boltă se zăresc în depărtare, spre sud, Munţii Făgărăşului (foto 1). Vom urma traseul marcat cu triunghi roşu. Din gară traversăm liniile de cale ferată şi pe partea opusă gării se află un drum pe care îl urmăm doar câteva sute de metri, mai întâi spre est apoi spre sud, până întâlnim drumul betonat 102G. Exact la intersecţia drumului pe care am pornit din vecinătatea gării cu drumul 102G se află săgeata indicatoare din imaginile 2 și 3. Drumul 102G uneşte oraşul Victoria cu satul Viştişoara şi în continuare duce până la Sâmbăta. Ne abatem pe acest drum în direcţia Viştişoara.
1
2
Munţii Făgăraşului se văd superb în dreapta noastră, în sensul de mers (foto 4). După aproape 5 km pe acest drum ajungem la intersecţia din imaginea 5.
3
4
5
Acolo găsim un panou cu harta zonei (foto 6) şi indicatoare spre diverse trasee (foto 7-9). Harta completă și ghidul masivului, gratuit, se găsesc la https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-meridionali/fagarasului/ghid-muntii-fagarasului-volumul-1.
6
7
8
9
Părăsim drumul 102G şi urmăm din această intersecţie drumul din dreapta în sensul de mers până aici, marcat cu triunghi roşu. La început drumul are parcurs uşor, traversând o vastă porţiune de pădure (foto 10). El urmăreşte îndeaproape Pârâul Viştea Mare pe care îl vom urma până în golul alpin. După 45 minute de la intersecţia din imaginea 5 trecem pe lângă o cascadă formată din multe firişoare de apă care se scurg peste o stâncă (foto 12) apoi drumul urcă domol (foto 13).
10
12
13
14
15
Întâlnim, pe partea stângă cum urcăm, un izvor amenajat (foto 14). Nu mai parcurgem prea mult (foto 15) şi după o oră şi jumătate de la intersecţia din imaginea 5 ajungem la capătul drumului forestier, unde punem cortul (foto 16).
A doua zi, dis de dimineaţă, facem bagajele şi pornim pe poteca care urmează în continuarea drumului. După câteva zeci de metri găsim săgeţi indicatoare (foto 18). Poteca se strecoară prin vegetaţia destul de bogată şi urmăreşte mai departe pârâul (foto 19).
16
18
19
Traseul este bine marcat (foto 20). Şi are adesea porţiuni care urcă destul de mult ca mai apoi să coboare din nou spre albia pârâului. Întâlnim podeţe din bârne pe care le traversăm (foto 21). Unele din aceste podeţe au fost refăcute. Iată traversarea pe celălalt mal, ceva mai sus de podeţul anterior (foto 22).
20
21
22
23
24
Treptat ne apropiem de golul alpin. Zărim chiar primele vârfuri semeţe (foto 23). Mai traversăm un podeţ (foto 24) şi urcăm mai departe, poteca având panta ceva mai mare.
25
26
Ceva mai sus pădurea se mai răreşte şi zărim stâncăriile de pe versanţi (foto 25). Soarele încă nu a ajuns aici deoarece suntem într-o vale îngustă şi adâncă. Trecem pe lângă o arie puternic invadată de muşchi (foto 26) şi zărim unul din vârfurile înalte ale Făgăraşului, Hârtopu Ursului (2461 m) (foto 27).
27
28
Ajungem în zona refugiului din Valea Viştea (foto 28). Este bine întreţinut şi încăpător. În vecinătate se află un izvor. Lângă refugiu găsim săgeţi indicatoare (foto 29). Dacă ne deplasăm câţiva metri în spatele refugiului vom zări o frumoasă cascadă (foto 30).
29
30
Urcăm mai departe şi treptat ieşim în golul alpin (foto 31). Mai traversăm un podeţ (foto 32) şi iată-ne, destul de dimineaţă încă, în vastul gol alpin care precede urcuşul spre creasta principală a Făgăraşului. În faţă se zăreşte un abrupt parcă de netrecut. În stânga în imaginea 33 este Vârful Hârtopu Ursului iar în dreapta al treilea vârf din ţară, Colţul Viştei Mari, înalt de 2527 m. În dreapta noastră, în sensul de urcuş, creasta care ne desparte de Valea Ucişoara este puternic luminată de soare (foto 34).
31
32
33
34
Pârâul dispare brusc şi urcăm pe o vale seacă, plină de pietre (foto 35). Vom fi atenţi la marcaj (foto 36). Ne apropiem de partea mai abruptă (foto 37).
35
36
37
38
39
La un scurt popas privim spre înapoi (foto 38). Mai urcăm puţin şi, deşi nu pare să fie abrupt, totuşi poteca urcă destul de accentuat. Iată, din nou, o fotografie făcută spre înapoi, unde panta pare destul de domoală (foto 39).
Treptat crestele secundare ale Făgărăşului îşi arată măreţia (foto 40). Se vede deja caracteristica acestei creste, ea fiind foarte zimţată (foto 41). Poteca urcă mai abrupt şi găsim câteva flori (foto 42).
40
41
42
Urcuşul abrupt ne obligă la popasuri dar acestea sunt benefice deoarece avem parte de peisaje de vis (foto 43). În sfârşit zărim şi puţin din partea aflată spre sud de creasta care urcă pe Colţul Viştei Mari (foto 44), semn că mai avem puţin până pe creasta principală. Înainte de a ajunge pe creastă mai facem o fotografie spre valea pe care am urcat şi o zărim în toată splendoarea (foto 45).
43
44
45
46
47
Iată şi Portiţa Viştei (foto 46), pe care o traversăm şi în partea cealaltă prima dată ne uităm spre Vârful Moldoveanu, în stânga în imaginea 47. Valea care se deschide spre sud este Valea Rea, unde remarcăm Iezerul Triunghiular (foto 48).
Acoperișul României, vedere dinspre est. Foto, Octavian Păun (București).
48
Fotografiem şi spre locul în care apa din lac se scurge spre Cascadele Văii Rele (foto 49). Iată Portita Viştei fotografiată spre înapoi (foto 50).
49
50
Ne uităm la indicatoarele de aici (foto 51-53) apoi privim spre est, către refugiul din Valea Rea (foto 54).
51
52
53
54 Serviciul De Voluntariat Montan
·
22 septembrie 2024. Refugiul Vistea 2310 m Munții Făgăraș. Interiorul putea fi comparat cu o gară părăsită, mucegăită, plină cu graffiti. Anul trecut când amplasam totemul pe Vf. Viștea am promis că nu ne lăsăm până nu se întrunesc condițiile financiare să îl putem renova. Am avut nevoie de 6000 €. Ne-au fost parteneri in aducerea refugiului la standardele zilelor noastre: Magazinul cu echipament pt munte : https://www.rocknsnow.eu/ro, Mures Runners, Salvamont Gorj prin sprijinul Hidroelectrica si fonduri proprii. Am construit structura de sustinere, am izolat cu un material performant, am aplicat folia anticondens apoi am lambrisat. Am vopsit tot ce se putea ca totul sa arate bine. Prin geam se pierdea multă căldura, l-am schimbat cu plăci plexi groase. Priciurile erau în moarte clinică, acum sunt noi. Am amplasat plăcuțe cu rugamintea de a păstra clădirea nevandalizată și cu îndemnul de a duce mizeria la vale. Mulțumiri echipei tehnice formată din 6 voluntari pt efortul aproape supraomenesc căci ceea ce vedeți s a realizat in 27 ore de muncă efectivă având la dispoziție doar 2 zile fără deplasare. Am folosit 950 kg de materiale.
55
După binemeritatul popas, începem urcuşul spre Colţul Viştei Mari (foto 55). Panta este destul de mare dar nu ridică probleme deosebite. Marcajul se schimbă, este cel de creastă, bandă roşie. Avem şi porţiuni mai domoale (foto 56). În 40 minute de urcuş ajungem pe al treilea vârf din ţară (foto 57).
56
Creasta principală a Munţilor Făgărăsului se vede splendid în lumina şi umbra dată de nori, spre vest (foto 58). Săgeţile cu indicaţii de pe vârf au mai ruginit (foto 59) dar peisajul este impresionant (foto 60).
57
58
59
60
Iată, privită de pe acest vârf, Valea Viştei Mari, prin care am urcat până aici (foto 61). Şi tot de pe acest vârf privim traseul de creastă dinspre est (foto 62). Dar fotografiem şi cei aproape 420 m înspre Vârful Moldoveanu, porţiunea pe care o mai avem de străbătut (foto 63). De pe Colţul Viştei Mari am realizat un scurt film: https://youtu.be/96RFzD3P_bw .
61
62
63
64
65
Ne înscriem pe acestă ultimă creastă (foto 64) şi doar într-un loc întâlnim o porţiune ceva mai expusă, unde sunt lanţuri (foto 65). După o scurtă căţărare pe partea opusă poteca urcă ceva mai domol (foto 66).
Stâncăriile de aici sunt impresionante (foto 67). Atingem vârful (foto 68).
66
67
68
69
70
Facem popas pentru a admira împrejurimile. Spre sud se desprinde o creastă (foto 69) care ne conduce la Nucşoara în 15 ore (foto 70). Aflați detalii despre ea (dar și despre superbul traseu de pe Muntele/ Creasta Țuica, din dreapta ei; de asemenea despre traseele care pleacă pe la Lacurile Galbena) de pe harta și ghidul masivului, descărcabile gratuit de la.
Iată traseul spre Colţul Viştei Mari, în sens invers (foto 71). Privim şi spre Valea Rea (foto 72), spre sud (foto 73, Muntele Scărișoara Mare) şi spre Valea Orzănelelor (foto 74). Şi de aici, de pe cel mai înalt punct din România, am făcut un film: https://youtu.be/5Xp2hLR3eOQ.
71
72
73
74
Acolo sus, pe Moldoveanu, se află un mic panou unde sunt scrise succint faptele de vitejie ale celor care au luptat în aceşti munţi, fapte precizate și la.
După ce admirăm munţii în toate părţile putem opta pentru oricare din traseele care pornesc de aici sau de pe Colţul Viştei Mari, de exemplu cel descris la.
vezi descrierea traseului de iarnă pe Valea Viștea Mare
vezi toate ghidurile, hărțile, articolele, imaginile explicate cu Munții Făgărașului
Page updated
Google Sites
Report abuse