Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Peştera Belona din Pasul Vulcan (sursa textului este la, poziţia 36)
(traducere făcută de Christian Megulete din București)
La o jumătate de oră spre vest de clădirile vămii și serviciului de taxe Vâlcan ale Imperiului Austro-Ungar, din pădurea de pe Muntele Straja izvorăște un pârâu care confluează cu Jiul valah pe malul drept al acestuia, ȋn zona satului Paroșeni. Imediat deasupra acestui punct de confluență, defileul prin care curge pârâul devine ȋmpădurit și sălbatic, iar deasupra se ajunge la un grup spectaculos de stânci din calcar cu vinișoare roșii (calcar cretacic) de pe care, ȋntre pereți abrupți, curge o cascadă de circa 8 m ȋnălțime. Deasupra cascadei, pe malul stâng al pârâului ȋmpădurit, se urcă la peștera care poartă numele de Belona*). Ȋnainte de a ajunge la intrarea cea puțin spectaculoasă, trebuie urcată o pantă lină, ȋnierbată. Intrarea este comodă, dar ȋn continuare peștera devine ba ȋnaltă și largă, ba ȋngustă și joasă. Pe podea se află un strat subțire și proaspăt de argilă care arată că prin galerie mai curge ȋncă apă (ȋn special la ploi mari sau primăvara la topirea zăpezii). Ȋn zona intrării, tavanul este acoperit cu calcar alb (așa-zisul montmilch) gros de doi până la trei centimetri; dar ȋn ramificațiile mai adânci peștera conține și frumoase stalactite și stalagmite, iar sub unele dintre ele se pot vedea și tuburi subțiri și străvezii având consistența unor pene de scris.
Datorită concrețiunilor și a montmilchului peștera din pasul Vulcan era cunoscută de mult timp fiind descrisă deja din 1767 de către J. Fridvaldszky*), iar ȋn 1780 de către J. E. vod Fichtel**).
*) Minerologia m. p. Transilvaniae etc., pagina 181
**) Contribuții la istoria minerală a Transilvaniei, tabelul centralizator, pagina 150
Să fie identică această peșteră cu Peștera Dracului de la Paroșeni?