https://alethonews.wordpress.com/2018/05/20/on-accountability-in-the-light-of-israeli-brutality/On Accountability in the Light of Israeli Brutality
By Gilad Atzmon | May 20, 2018
For the last few weeks Israel has displayed a new level of institutional criminality. Fearing that Palestinian protestors attempting to return to their land would cross the Gaza border fence, Israel deployed hundreds of snipers, scores of tanks and drones across the Gaza Strip border. The government ordered forces to shoot at anyone who managed to reach the border. (although it is clear that Israeli forces also shot well inside the border.) This was a premeditated massacre: a cold blooded governmental decision to shoot at protestors. The outcome of this disastrous decision is known and it reveals the murderous nature of the Jewish State.
The world reacted in disgust. The UN voted two days ago to send an international war crimes probe to Gaza. Israel has already refused to cooperate with this fact finding mission.
These events in Gaza proved that the nature of Israeli barbarism has no precedent in human history. Israel is not a tyrannical dictatorship deploying death squads against protestors, nor were the killings the result of an outburst by a lone commander on the battlefield. Instead, Israel’s actions resulted from a non-ethical continuum that stretched from the Israeli PM to the last IDF sniper on the Gaza dunes. The Jewish state is a democracy. Its army is a popular army. The events in Gaza were the direct outcome of a policy that remained unchanged for 6 weeks despite the high level of civilian casualties on the Palestinian side. We are talking about an murderous system that is institutionalised at all levels of the state that repeatedly defines itself as ‘The Jewish State.’
This has exposed a complete absence of moral awareness. Israel has acted with impunity to kill on a mass scale as if ethics had never made it to Israel. However John Adlington from Treflach seems to be really upset that I insist that Jews must look into themselves so that they can understand what is it about their culture and politics that evoke so much fury. John Adlington from Treflach wrote to his local paper, Oswestry Advertiser, complaining about a local music venue inviting me to perform and run Jazz workshops. In Adlington’s eyes I am ‘anti-Semitic’ for insisting that Jews, like everyone else, must reflect on their actions to understand once and for all why their history has been a chain of total disasters and how they bring misfortune on themselves.
I remain firmly behind those words that upset Mr. Adlington “… maybe the time is ripe for Jewish and Zionist organisations to draw the real and most important lesson from the Holocaust. Instead of constantly blaming the Goyim for inflicting pain on Jews, it is time for Jews to look in the mirror and try to identify what it is in Jews and their culture that evokes so much fury. It may even be possible that some Jews would take this opportunity to apologise to the Gentiles around them for evoking all this anger.”
I insist that it is well past the time for the Jewish State and Jewish institutions to figure out why the entire world has been disgusted by the actions of the IDF in Gaza. It is time for the Jewish State and Jewish organisations to grasp that Israeli criminality paints Jews in a disastrous light. It is time for Israelis and Jews alike to accept that as long as Israel defines itself as the ‘Jewish State,’ the ethnic cleansing of the Palestinians doesn’t reflect well on Jews. The ongoing Gaza siege doesn’t present the Jewish State as a humanist adventure either. I would advise Mr. Adlington that in this imaginary ‘racist contest’ he is well ahead of me. Expecting Jews not to self reflect and to understand their role in their own misfortune is actually a surrender to Jewish racial exceptionalism.
If the Jewish State and its many satellite lobbies and advocacy bodies around the world were taking responsibility for their actions, the Gaza massacre wouldn’t have happened because the Palestinians would, by now, be living back on their land and peace would have prevailed. However, if promoting Jewish accountability and peace is ‘anti-Semitism’ one may wonder, what is a real bigot?
În ultimele săptămâni, Israelul a prezentat un nou nivel de criminalitate instituțională. Temându-se că protestatarii palestinieni care încearcă să se întoarcă în țara lor ar trece peste gardul de frontieră din Gaza, Israel a trimis sute de lunetiști, scoruri de tancuri și droni de-a lungul frontierei Fâșiei Gaza. Guvernul a ordonat forțelor să tragă pe cineva care a reușit să ajungă la graniță. (deși este clar că forțele israeliene au împușcat bine și în interiorul frontierei.) Acesta a fost un masacru premeditat: o decizie guvernamentală cu sânge rece pentru a trage la protestatari. Rezultatul acestei decizii dezastruoase este cunoscut și dezvăluie natura criminală a statului evreiesc.
Lumea a reacționat cu dezgust. ONU a votat acum două zile pentru a trimite o anchetă internațională privind crime de război în Gaza . Israelul a refuzat deja să coopereze cu această misiune de constatare a faptelor.
Aceste evenimente din Gaza au demonstrat că natura barbariei israeliene nu are precedent în istoria omenirii. Israelul nu este o dictatură tiranică care desfășoară echipe de moarte împotriva protestatarilor și nici asasinatele nu au fost rezultatul unui izbucnire de către un comandant singuratic pe câmpul de luptă. În schimb, acțiunile lui Israel au rezultat dintr-un continuum non-etic care se întindea de la premierul israelian până la ultimul lunetist IDF de pe dunele din Gaza. Statul evreiesc este o democrație. Armata sa este o armată populară. Evenimentele din Gaza au fost rezultatul direct al unei politici care a rămas neschimbată timp de 6 săptămâni, în ciuda nivelului ridicat de accidente civile din partea palestiniană. Vorbim despre un sistem ucigaș instituționalizat la toate nivelurile statului care se definește în mod repetat ca fiind "statul evreu".
Acest lucru a scos la iveală o lipsă totală de conștientizare morală. Israelul a acționat cu impunitate să omoare pe scară largă ca și cum etica nu ar fi făcut-o niciodată Israelului. Cu toate acestea, John Adlington de la Treflach pare a fi foarte supărat că insist că evreii trebuie să se uite în ei înșiși pentru ca ei să poată înțelege ce înseamnă cultura și politica lor care evocă atât de multă furie. John Adlington de la Treflach a scris la ziarul său local, Oswestry Advertiser, plângându-se despre un loc de muzică local, invitându-mă să interpretez și să conduc ateliere de lucru Jazz. În ochii lui Adlington, eu sunt "antisemit", insistând că evreii, ca toți ceilalți, trebuie să reflecteze asupra acțiunilor lor de a înțelege o dată pentru totdeauna de ce istoria lor a fost un lanț al dezastrelor totale și cum ele dau nenorocire asupra lor.
Eu rămân cu fermitate în spatele acelor cuvinte care l-au deranjat pe domnul Adlington "... poate că este momentul potrivit pentru organizațiile evreiești și sioniste să deseneze lecția reală și cea mai importantă de la Holocaust. În loc să-i învinuiască pe Goyim în mod constant că îi provoacă durerea pe evrei, este timpul ca evreii să se uite în oglindă și să încerce să identifice ceea ce este în evrei și în cultura lor care evocă atât de multă furie. Ar fi chiar posibil ca unii evrei să profite de această ocazie pentru a-și cere scuze neamurilor din jurul lor pentru a evoca toată această furie ".
Insist asupra faptului că a trecut mult timp ca statul evreu și instituțiile evreiești să-și dea seama de ce întreaga lume a fost dezgustată de acțiunile IDF din Gaza. Este timpul ca statul evreu și organizațiile evreiești să înțeleagă că criminalitatea israeliană îi vopsește pe evrei într-o lumină dezastruoasă. Este timpul ca israeliții și evreii să accepte că atâta vreme cât Israelul se definește drept "statul evreu", purificarea etnică a palestinienilor nu reflectă bine evreii. Asediul în curs de desfășurare din Gaza nu prezintă nici statul evreiesc ca o aventură umanistă. Aș sfătui domnul Adlington că, în acest "concurs rasist" imaginar, este cu mult înainte de mine. Se așteaptă ca evreii să nu reflecte și să-și înțeleagă rolul în nenorocirea lor este de fapt o predare a excepționalității rasiale evreiești.
Dacă statul evreu și numeroasele sale instituții de lobby și organisme de advocacy din întreaga lume își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor, masacrul din Gaza nu s-ar fi întâmplat, deoarece palestinienii ar reveni acum pe teritoriul lor și pacea ar fi predominat. Cu toate acestea, dacă promovarea răspunderii și păcii evreiești este "antisemitismul" se poate întreba cine este un adevărat bigot?