Hitler Was Not Controlled Opposition (Part 1)

http://www.renegadetribune.com/hitler-was-not-controlled-opposition-part-1/

Note- “Hitler was not controlled opposition” are series of blog posts that debunk the claims (lies) by International Jewry and their many proxies that Hitler was controlled opposition. These posts will be dropped weekly for a period of approximately 6 weeks. Due to the urgency of getting the message out, the content comes from many un-named & un-referenced sources and some additional insight by Noble. Feedback in the Comment Section from serious researched & enlightened readers would certainly be appreciated.

International Jewry will do everything in its power to discredit Hitler and destroy any knowledge of the economic & social miracle that National Socialist in Germany created. It is for this very reason that Hitler today is type-casted as the personification of evil.”

If Hitler was really just a Rothschild-Jewish agent, there would be no need lie about him, to increasingly vilify his name, throw Holocaust revisionists in prison, spend billions on Hollywood “Nazi” movies, “Nazi” documentaries and books on the “Nazis”. There would also be no need to shut down small YouTube accounts that praise his work.

Hitler was the real deal! He had a 99 percent approval rating. The Germans were possibly the most intelligent people on the planet at that time. You simply cannot fool all those people; and it also wasn’t just the German people, so many other nationalities joined Germany and the National Socialists in their struggles against International Jewry.

Germans never turned on the Hitler, with the exception, for the most part, of some traitors in the aristocracy. Even when the war was going very badly, and the German people were suffering immensely, their loyalty was still there.

Warning: By somewhat controlling the field of “Conspiracy Theory” and the “New Age”, International Jewry can steer the narrative regarding World War 2 and the Holohoax. It has worked to a degree, but now the tide is turning and “disclosure” is happening through documentaries like “Hellstorm”, “The Greatest Story Never Told” and countless pro-White & pro-National Socialist blogs, videos, memes, etc. Great attempts to stop “Free Speech” are now taking place to prevent further leaks in the Jewish “matrix”.

Watch out for “popular” gatekeepers; conspiracy theorists & researchers who speak clever half-truths, people such as Alex Jones, Jim Condit Jr., Jim Mars, Eustace Mullins, Jordan Maxwell, James Corbett, David Icke, Jordan Peterson, Antony C. Sutton, Christopher Jon Bjerknes, etc. Some of them might call out “the Jews”, others will call out the “Rothschilds”, “Globalists”, “Zionists”, “Illuminati”, “Khazars”, “Sabbateans”, “Jesuits”, etc., but what they “all” have in common is their willingness to spread dis-info on Hitler & National Socialist Germany, telling their audiences that Hitler was controlled opposition, owned by the global banking powers.

Meanwhile, the big elephant in the room, that the gatekeepers will “not” comment on, is the fact that the NSDAP eliminated the need for usury, conducted international trade without the need of money, went around the global central banking system and arrested & publically exposed the Rothschilds & Freemasons. This was not a “Conspiracy Theory”! It is omitted fact!

Hitler was the tip of the spear, but it was the German people, in the form of the National Socialist state, and the European Folk “awakening” that truly scared International Jewry. They (Jewry) created the demonized image of “Hitler” as their straw man and let loose a “Hellstorm”, a German Holocaust on the innocent people of the Third Reich. Do not let the gatekeepers string you along. Get passed the half-truths and research things for yourself.

Making Adolf Hitler into a Jewish-controlled agent is quiet a brilliant plot by International Jewry to divert newcomers away from learning the true history and background of National Socialism.

One simple accusation, like ‘Hitler was Jewish’ or ‘Hitler was a Rothschild agent of the Illuminati’ can easily chase truth-seekers away, and divert them back into the Jewish ‘matrix’, into the realm of Jewish-controlled ‘Conspiracy’ & ‘New Age’ theories on the Internet.”

International Jewry, through the power of the media and their hold over academic institutions of higher learning, have created the illusion that they are invincible, and battle to preserve Western Civilization is fruitless. Portraying Hitler as evil & controlled opposition, combined with the Holohoax, is their main front; holding up the whole house of cards.

If International Jewry were so powerful, the West would fully be in chains and locked down by now; no Free Speech would exist and all of our guns would have been confiscated by now. The United States is still standing strong at the moment and a European Folk Awakening is happening. The emperor is wearing no clothes. The battle is on!

If Hitler was a Jewish-controlled puppet, why did he go to so much trouble to lift the ancestral German spirit? Why did he stop the practice of usury in Germany? International Jewry could of installed a Nationalist puppet instead, who would of happily utilized the services of the Rothschild Central Bank in Germany.

Why did Hitler & the NSDAP give many speeches and produced films & booklets that educated the German people and the world on the dangers of Freemasonry, the central banking system, the threat of communism(globalism) and exposed the “evolutionary group strategy” of the Jews?

Why re-build the German Reich, when it was certainly on its deathbed and Marxist terrorists & agitators were everywhere creating mayhem, working on behalf of the (Jewish) Communist International, which could of certainly, on behalf of the Zionists, came up with alternatives (false flags), other than WW2, to chase all of the Jews into the country of Palestine?

The answer is that Hitler was a true patriot of Germany and authentic National Socialist leader.

Don’t be fooled; International Jewry, representing less than 0.2% of the world population, cannot easily create a “New World Order” with the European Folk Soul awakened. At the end of World War 1 they had their opportunity. The Soviet Union was under their control, France, the U.S. and especially England, were comprised, and the German nation was completely ruined with anarchy in the streets. The European Folk Soul was dormant. International Jewry, however, lost its momentum; Hitler and the NSDAP interrupted their plans and poked the sleeping giant, which is the German Folk Soul.

The “end game” of International Jewry is “Power”; money & “end-time prophecies” are just a tool for them. It is true that wars do make a lot of money for International Jewry; however, instigating World War 2 was unnecessary after World War 1. Power was theirs for the taking, it was only a matter of time; yet their attempted German Communist revolution was surprisingly crushed by the anti-Marxist Freikorps and the NSDAP was birthed to steer workers away from Bolshevik agitation.

Note: This whole “Hitler was a Rothschild agent” accusation gets even more ridiculous, when thinking that such a powerful Globalist cabal would have banked on a single agent, some kind of James Bond, who would control the entirety of Germany all by himself. This sounds like the “story” was written by a Jewish Hollywood script writer, and if Hitler was an agent then he was the greatest actor the world has ever seen.

Alert: The victors write the history and no book on Hitler or the NSDAP post-1945 canbe trusted. International Jewry has an unlimited supply of money to pay authors to tell the victors side of the story; and they are not ashamed to lie about it and reference others who lie about it.

Below are some rebuttals that will refute common anti-Hitler propaganda…

-In such and such a book, Professor so and so, from such and such, this and that University… revealed that Hitler blah… blah… blah…

To the easily-impressed, junk historians citing the un-sourced (Jewish) garbage & hearsay of other junk “authoritative” historians may sound like a statement of credibility; but it is not. Fools quoting fools in an endless circle proves nothing. Cherry-picking data points to fulfill their own objectives will only convince lazy people who don’t do their own research.

At some point, one needs to produce real empirical evidence, like “original source documentation”, “validated testimonies”, “multiple credible witnesses”, and “physical artifacts”, in order to support an accusation. We do not see any of that when critics demonize Hitler and the NSDAP.

Look for documentary evidence, empirical evidence, physical artifacts, validated testimonies, facsimiles of documents, etc. Especially use caution when looking over “facts” from Jewish sources; they have a vested interest in protecting their tribes’ “evolutionary group strategy”, and will resort to “lies” if necessary.

Note: Many traitors within the German aristocracy, along with people who were internally opposed to Hitler, like Otto Strasser, and former German officers who were tortured and families threatened, were willing to tell “lies” about Hitler and the NSDAP. This unreliable testimony is sold as “proof” today.

-Hitler was complicit in aiding the Jews by releasing Baron Louis Rothschild in 1939.

Keep in mind that Hitler shut down the German, French and Austrian branches of the House of Rothschild and confiscated their money. In addition, he allowed the release of the major motion picture, “Die Rothschilds Aktien Auf Waterloo”, which exposed the family’s treachery & banking schemes in Europe.

In regards to Baron Rothschild, the National Socialist Germans received a payment of $21,000,000 for releasing him. This amount believed to have been the largest ransom payment in history for any individual.

Hitler wanted peace, in order to build National Socialist Germany to its fullest capacity; he did not want to provoke a war with International Jewry that would lead to a 3-front war with Britain, France and Russia, and possibly bring in the Americans. Baron Rothschild was a bargaining chip.

-Hitler’s early rise was financed (set up) by London & NYC-based Big Bankers, like Schroder Bank, spymasters & deep state operatives, like the Allen Dulles Brothers (OSS), as well as Big Business in Germany. Hitler was obviously controlled opposition.

There are no receipts to attest to that. Receipts do show that Hitler’s money came from German businessmen fearful of Communist takeover, Russian emigres, Royalists who fled the Bolsheviks, regular Party members, disgruntled veterans and NSDAP supporters. Even if a few bucks from Jewish sources did find its way into NSDAP coffers, you can be sure it was minimal and surely intended as a way to hedge bets, as International Jewry always does, funding both sides of any conflict. As it stands, some Jewish funding might have been given to Hitler’s opposition (Strasser) within the NSDAP party.

If was true, which evidence so far proves it’s not, that Hitler received personal finances from the Jews, history has shown that he certainly “out-jewed the Jew”, and used those funds to advance a pro-White National Socialist political movement that will continue to grow, despite all attempts to squash it.

If National Socialist Germany received loans as claimed, these Big Banks certainly did “not” control Germany policies as evident by the well documented actions the NSDAP took to elevate the German people out of financial & social ruin.

All this (Hitler’s ‘Big Banking’ financing claims) sounds like a Holocaust (hoax) story… A lot of, “They did this and that secretly, but we know they did it.”, with nothing consistent to credit the allegations told.” -Anonymous blog commenter

A historian, Henry Ashby Turner, he wrote a book in 1985, called “German Big Business and the Rise of Hitler. In his book he shows how little big business had to do with the rise of the NSDAP, and Turner proves, with receipts, that the largest portion of the National Socialist party fundraising was memberships, and the sales of “Mein Kampf” provided Hitler a steady source of income.

Note: Sales of “Mein Kampf” would later make Hitler a millionaire.

Note: Henry Ford did not provide funding to the NSDAP, contrary to popular myth.

Note: There were extensive financial investigations of Hitler every year by Germany’s version of the IRS, and thanks to all the attempts to destroy him back then, we know now that Hitler’s income & transactions were clean.

Note: Franz von Papen, the German statesman & diplomat who played a leading role in helping Hitler to become German chancellor in 1933, was very concerned that the Communists would take over Germany and ruin big business.

The most cited source for the story that Jewish bankers paved the way for Hitler is “Hitler’s Secret Backers”, supposedly written by a Jewish banker, pen-named “Sidney Warburg”.

There was no Sidney Warburg! But those who actually read the spurious (fake) book will find that the unknown author says himself, in contrast to what people think, that the Jewish bankers didn’t finance Hitler. Instead, the book claims some naughty non-Jewish bankers did. But even that isn’t true.

Another accurate assessment, by James Pool in “Who Financed Hitler”, absolutely refutes the legend that big banking or industrial interests played a substantial role funding Hitler. Pool research indicates, again, that most of the National Socialist party’s money came from small contributions and sales of literature.

“The Pool’s book is actually very truthful and totally dispels the very inaccurate rumors of Hitler being financed by International Bankers. I watched a video on Antony Sutton and could only watch a little bit. He doesn’t even know Third Reich history. He just believed whatever he was told in high school.” -Anonymous blog commenter

No Rothschilds backed Hitler. That’s a myth! One banker, a practicing Christian of one-quarter Jewish descent, was said by one source, passing on a rumor, to have donated money to Hitler. And that’s it. The one Jewish banker known to have given money to any National Socialist gave it to elements in the NSDAP, the Strasser brothers, who were trying to stop Hitler.

Many think that Antony Sutton “proved” in “Wall Street and the Rise of Hitler” that Rockefeller-controlled Standard Oil funded Hitler. However, in his book, Sutton says flatly, “Standard Oil apparently did not finance Hitler’s accession to power.”

Note: The Germans bought the patent & license from Standard Oil to manufacture tetra 4 fuel, they were not receiving shipments from Rockefeller in New Jersey.

Some cite Sutton’s book as evidence the Bush family, with the Harriman banking interests, funded Hitler. In fact, Sutton says only that the Harrimans, like many American financial groups, had connections to corporate interests in Germany. And he concludes that this “does not suggest that the Harrimans directly financed Hitler.” He never mentions the Bush family at all.

Sutton could not substantiate the Jewish “conspiracy theory” and claim that Hitler’s rise was personally funded by International Jewry. He was obviously biased in his deceptive attempts to write an “authoritative” anti-Hitler book. Sutton believed that democracy was the best type of government, and to do this he needed to discredit the National Socialist economic and social miracle that was accomplished by the NSDAP.

Another problem with Anthony’s “research”, and many other critics like him, is that he barely understands what National Socialism is, and he confuses it with other forms of political ideologies that include the term “socialism” within them.

German “big business” were alleged to have played a key role in the establishment of the Third Reich. This allegation rests on the authenticity of the memoirs of certain key individuals who either participated in, or witnessed, Hitler’s rise to power from close proximity. Perhaps the two most important were Ruhr industrialist, Fritz Thyssen, and Hitler’s press secretary, Otto Dietrich.

Thyssen, whose contempt for the Weimar Republic led him to support Hitler’s NSDAP as early as the fall of 1923, was long considered to be one of its most important sources of funds. His memoirs, which were ghostwritten, have been used by historians to substantiate the close connection between big business and the National Socialist movement from its earliest days. Questions arise, however, concerning the memoirs’ authenticity. Otto Dietrich’s 1934 memoirs of the “Kampfzeit” are likewise, more propagandistic than substantial.

I can therefore say neither that foreign policy nor economic policy is of primary significance. Of course, a people needs the business world in order to live. But business is but one of the functions of this body-politic whereby its existence is assured. But primarily the essential thing is the starting-point and that is the people itself.” -Hitler

Hitler’s approach to big business during his early rise, was, in reality, an attempt to neutralize them, and to not prevent its leaders, who he distrusted, from actively getting behind the NSDAP or to exploit its financial resources for his party.

German big business had little to do with the NSDAP early success. In Republican Germany, the big business community was a loosely organized, politically ineffective interest group, that was held together primarily by its opposition to the growing menace of the modern welfare state. Its political dealings were mainly with the so-called bourgeois parties of the center and right, the DVP (Deutsche Volkspartei), the DDP (Deutsche Demokratische Partei) and the DNVP (Deutschnationale Volkspartei). However, the general disdain big business had for the republican form of government, which had jeopardized the privileged position it once held under the defunct Imperial order (monarchy), precluded any serious attempt to use the system to its advantage, a system where “votes, not money” were the determining factor in political success.

In this milieu, the NSDAP was only one of many political parties big business considered funding. However, because of the NSDAP’s anti-capitalist economic policies, evident since the proclamation of the 25-point program of February 1920, the big business community was never able to reconcile itself to lending more than half-hearted support, and this was invariably of a tactical, rather than an ideological, nature. This distrust of a party that seemed more often than not ready to side with the radical left on important social & economic issues, became so pervasive that not even the NSDAP’s strident anti-Marxism, and its desire to inculcate support for national values, could overcome it.

It may be true that contributions of various sorts came from big businessmen and the coal industry, like Fritz Thyssen, the Berlin manufacturer, Ernst von Borsig, and the retired coal executive, Emil Kirdorf, but despite statements to the contrary, they were never a critical source of funding.

Most of the NSDAP funds were derived from the party itself; membership dues, insurance premiums, interest-free loans, and the gate receipts from the many mass rallies the party held.

After the parliamentary breakthrough in September 1930, sales from “Mein Kampf” skyrocketed, providing Hitler himself with a steady source of income. And during the depression the volunteer labor given by party activists helped ease the effects of the increasingly austere economic conditions.

The NSDAP was a prototypical “grass-roots” political organization able to expand and prosper during a period when most of the bourgeois parties suffered a serious loss of support. Only the Communist Party could compare in this regard, and it never attracted the mass following the NSDAP did.

Even the Rothschild agent, Hjalmar Schacht, admitted at Nuremberg that Hitler’s rise to power was grassroots. Schacht didn’t invoke Jewish money secretly bringing Hitler to power. He talked about the injustices of the Versailles Treaty infuriating most Germans of that time, the very bad economic situation of the German citizens & German state, getting even worse after the 1929 economic crash, the very efficient National Socialist propaganda, the incapability of all preceding governments to settle the daily problems of average Germans and the too harsh policy of the foreign countries toward Germany at that time. All that brought many votes to the National Socialist party and turned Hitler’s party into an inevitable political force in Germany at the time.

Thus, in those conditions, “a Hitler” necessarily had to emerge in Germany sooner than later. Nothing surprising! There is no need to invent “plotters acting behind the scenes” in order to explain that. Less desperate situations have made similar regimes and parties emerge in other places of Europe too.

Note: Hitler’s goal was to increasingly inhibit, and thereby financially squeeze, the foreign banks until they were unable to exist any longer, and had to relocate outside Germany; the same policy he employed to encourage Jewish emigration and business closures.

Note: The NSDAP did not receive as much industrial or banker funding, before 1933, as the Strasser brothers, the Social Democrats (SPD) or even Hugenberg’s Nationalist Party. The reason why Hitler and the NSDAP never received the same level of financial or moral support early on was three-fold: (a) the industrialists and many Junkers did not trust Hitler given his socialist stance on many issues; (b) most industrialists and Junkers were not financially threatened enough to back a revolutionary party like Hitler’s, since they were still satisfied with the status quo; and (c) they were leery of Hitler’s anti-Jewish stance.

Note: To recap; the alleged 1931 “miracle financing” was no miracle at all; it came from German coal companies, not Sidney Warburg, and most of the NSDAP’s money came from the party itself; insurance premiums, dues, speaking fees, etc. It was Bruning, not Hitler, who was backed by IG Farben. Chancellor Schleicher, backed by Paul Silverberg and other industrial bigwigs’ money, conspired with Ernst Rohm on a plan to incorporate the SA into the German Army and thereby betray Hitler.

Note: Be sure to check out the free 1,100 page E-book, “The Battle to preserve Western Civilization (European Folk Soul vs. Jewish Supremacy), presented by The Noble Protagonist. http://www.battleforthewest.com/

Hitler nu a fost opus controlat (partea 1)

Notă - „Hitler nu a fost controlată de opoziție” sunt o serie de postări pe blog care au eliminat afirmațiile (minciunile) ale evreilor internaționali și a numeroaselor lor reprezentanțe conform cărora Hitler a fost controlat de opoziție. Aceste posturi vor fi abandonate săptămânal pentru o perioadă de aproximativ 6 săptămâni . Datorită urgenței de a primi mesajul, conținutul provine din multe surse nesemnate și nereferențiate și câteva informații suplimentare de la Noble. Cu siguranță, vor fi apreciate feedback-ul în secțiunea de comentarii de la cititori serioși cercetători și ilustrați.

Evreia internațională va face tot ce îi stă în puteri pentru a-l discredita pe Hitler și a distruge orice cunoștință despre miracolul economic și social pe care l-a creat Național-Socialistul din Germania. Tocmai din acest motiv, Hitler astăzi este tipat ca personificarea răului. ”

Dacă Hitler ar fi într-adevăr doar un agent evreiesc Rothschild, nu ar mai fi nevoie de minciuni despre el, pentru a-și răsfrânge din ce în ce mai mult numele, pentru a-i arunca pe revisioniștii Holocaustului în închisoare, pentru a cheltui miliarde în filme „naziste” de la Hollywood, documentare „naziste” și cărți pe „ naziști“. De asemenea, nu va fi nevoie să închideți mici conturi YouTube care să laude munca sa.

Hitler era adevărata afacere! El avea un rating de aprobare de 99 la sută. Germanii erau, probabil, cei mai inteligenți oameni de pe planetă la acea vreme. Pur și simplu nu poți păcăli toți acei oameni; și, de asemenea, nu a fost doar poporul german, atât de multe alte naționalități s-au alăturat Germaniei și național-socialiștilor în lupta lor împotriva evreiei internaționale.

Germanii nu au pornit niciodată pe Hitler, cu excepția, în cea mai mare parte, a unor trădători din aristocrație. Chiar și când războiul mergea foarte prost, iar poporul german suferea imens, loialitatea lor era încă acolo.

Avertisment: controlând oarecum domeniul „Teoriei conspirației” și „Noua epocă”, evreia internațională poate conduce povestirea cu privire la cel de-al doilea război mondial și Holohoax. A funcționat într-un anumit grad, dar acum valul se transformă și „dezvăluirea” se întâmplă prin documentare precum „Hellstorm”, „The Greatest Story Never Told” și nenumărate bloguri pro-White și pro-național-socialiste, videoclipuri, memorii etc. Multe încercări de a opri „vorbirea liberă” au loc acum pentru a preveni alte scurgeri în „matricea” evreiască.

Ferește-te de portarii „populari”; teoreticieni și cercetători ai conspirației care vorbesc despre adevăruri inteligente, jumătate precum Alex Jones, Jim Condit Jr., Jim Mars, Eustace Mullins, Jordan Maxwell, James Corbett, David Icke, Jordan Peterson, Antony C. Sutton, Christopher Jon Bjerknes, etc. Unii dintre ei ar putea striga „evreii”, alții îi vor striga pe „Rothschilds”, „globaliști”, „sioniști”, „Illuminati”, „Khazars”, „sabați”, „iezuiți”, etc. ei „toți” au în comun este dorința lor de a răspândi informații pe Hitler și Germania socialistă națională, spunându-le publicului lor că Hitler era opoziția controlată, deținută de puterile bancare globale.

Între timp, marele elefant din cameră, pe care gardienii nu-l vor „comenta”, este faptul că NSDAP a eliminat nevoia de uzură, a efectuat comerț internațional fără a avea nevoie de bani, a ocolit sistemul bancar central global și a arestat și expuse public Rothschilds & francmasonii. Aceasta nu a fost o „Teorie a conspirației”! Este omis fapt!

Hitler a fost vârful suliței, dar a fost poporul german, sub forma statului național-socialist, și „trezirea” populară europeană care a speriat cu adevărat evreia internațională. Aceștia (evrei) au creat imaginea demonizată a „Hitler” ca om al lor din paie și au lăsat să elibereze un „Furtun al iadului”, un Holocaust german pe oamenii nevinovați din Al treilea Reich. Nu lăsați portierii să vă strângă. Treci pe jumătatea adevărurilor și cercetează lucrurile pentru tine.

A face ca Adolf Hitler să devină un agent controlat de evrei este liniștit un complot strălucit al evreiei internaționale pentru a-i îndepărta pe noii veniți departe de a învăța adevărata istorie și fundalul național-socialismului.

O singură acuzație, precum „Hitler a fost evreu” sau „Hitler a fost un agent Rothschild al Iluminatilor” poate alunga cu ușurință căutătorii de adevăr și să-i redirecționeze în „matricea” evreiască, pe tărâmul „conspirației” controlat de evrei. Și teoriile „New Age” pe internet. ”

Evreia internațională, prin puterea mass-media și prin stăpânirea lor asupra instituțiilor academice de învățare superioară, a creat iluzia că sunt invincibile, iar lupta pentru păstrarea civilizației occidentale este fără rod. Portretizarea lui Hitler ca opoziție malefică și controlată, combinată cu Holohoaxul este principalul lor front; ținând toată casa de cărți.

Dacă evreia internațională ar fi atât de puternică, Occidentul ar fi pe deplin în lanțuri și închis până acum; nu ar exista discurs gratuit și toate armele noastre ar fi fost confiscate până acum. Statele Unite sunt încă în acest moment puternic și se întâmplă o trezire populară europeană. Împăratul nu poartă haine. Bătălia este în continuare!

Dacă Hitler era un marionet controlat de evrei, de ce a trecut la atâtea probleme pentru a ridica spiritul strămoș german? De ce a oprit practica uzurii în Germania? Evreia internațională ar putea instala un marionet naționalist în schimb, care ar folosi cu fericire serviciile Băncii Centrale Rothschild din Germania.

De ce Hitler și NSDAP au susținut multe discursuri și au produs filme și broșuri care au educat poporul german și lumea asupra pericolelor francmasoneriei, ale sistemului bancar central, a amenințării comunismului (globalism) și au expus „strategia de grup evolutivă” a evrei?

De ce să reconstruiești Reich-ul german, când era cu siguranță pe patul său de moarte și teroriștii și agitatorii marxisti creau peste tot creșteri, care lucrau în numele Internației (evreiești) comuniste, care cu siguranță, în numele sioniștilor, au venit cu alternative (steaguri false) , altele decât cel de-al doilea război mondial, pentru alungarea tuturor evreilor în țara Palestinei?

Răspunsul este că Hitler a fost un adevărat patriot al Germaniei și un lider autentic național-socialist.

Nu te lăsa păcălit; Evreia internațională, reprezentând mai puțin de 0,2% din populația lumii, nu poate crea cu ușurință o „Nouă Ordine Mondială” odată cu trezirea Sufletului popular european. La sfârșitul Primului Război Mondial, au avut ocazia lor. Uniunea Sovietică era sub controlul lor, Franța, SUA și în special Anglia, erau alcătuite, iar națiunea germană a fost complet ruină cu anarhia pe străzi. Sufletul popular european era latent. Evreia internațională și-a pierdut totuși avântul; Hitler și NSDAP și-au întrerupt planurile și l-au împușcat pe uriașul adormit, care este Sufletul popular german.

„Jocul final” al evreiei internaționale este „Puterea”; banii și „profețiile timpului final” sunt doar un instrument pentru ei. Este adevărat că războaiele câștigă foarte mulți bani pentru evreia internațională; cu toate acestea, instigarea celui de-al Doilea Război Mondial a fost inutilă după primul război mondial. Puterea a fost a lor pentru a lua, a fost doar o chestiune de timp; cu toate acestea, încercarea lor de revoluție comunistă germană a fost zdrobită surprinzător de Freikorps-ul anti-marxist, iar NSDAP a fost născut pentru a îndepărta lucrătorii de agitația bolșevică.

Notă: toată această acuzație „Hitler a fost un agent Rothschild” devine și mai ridicolă, când se gândește că un astfel de cabal globalist atât de puternic ar fi depus un singur agent, un fel de James Bond, care ar controla întreaga Germanie singur. Aceasta se pare că „povestea” a fost scrisă de un scenarist evreiesc de la Hollywood, oare dacă Hitler era agent, atunci el a fost cel mai mare actor pe care l-a văzut vreodată în lume.

Alertă: Învingătorii scriu istoria și nicio carte despre Hitler sau NSDAP după 1945 nu poate avea încredere. Evreia internațională are o ofertă nelimitată de bani pentru a plăti autorilor pentru a spune partea învingătorilor din poveste; și nu le este rușine să mintă despre asta și să facă referire la alții care mint despre asta.

Mai jos sunt câteva respingeri care vor respinge propaganda comună anti-Hitler ...

-În așa și o astfel de carte, profesorul așa și așa, din așa ceva, Universitatea asta și aceea ... a dezvăluit că Hitler bla ... bla ... bla ...

Pentru istoricii ușor de impresionați, care menționează gunoiul nereușit (evreiesc) și auzul altor istorici „autoritari”, pot părea o declarație de credibilitate; dar nu este. Nebunii care citează proști într-un cerc nesfârșit nu dovedește nimic. Punctele de colectare a datelor de cireș pentru a-și îndeplini propriile obiective nu vor convinge decât persoanele leneșe care nu fac propriile lor cercetări.

La un moment dat, trebuie să se producă dovezi empirice reale, cum ar fi „documentația sursă originală”, „mărturii validate”, „martori multipli credibili” și „artefacte fizice”, pentru a susține o acuzație. Nu vedem nimic atunci când criticii demonizează Hitler și NSDAP.

Căutați dovezi documentare, dovezi empirice, artefacte fizice, mărturii validate, facsimile ale documentelor, etc. Folosește cu atenție atunci când privești „fapte” din surse evreiești; ei au un interes de a proteja „strategia de grup evolutivă” a triburilor lor și vor recurge la „minciuni”, dacă este necesar.

Notă: Mulți trădători din aristocrația germană, alături de oameni care s-au opus intern lui Hitler, precum Otto Strasser, și foști ofițeri germani care au fost tortuți și familii amenințați, au fost dispuși să spună „minciuni” despre Hitler și NSDAP. Această mărturie nesigură este vândută ca „dovadă” astăzi.

-Hitler a fost complice în ajutorarea evreilor prin eliberarea baronului Louis Rothschild în 1939.

Rețineți că Hitler a închis sucursalele germane, franceze și austriece ale Casei Rothschild și le-a confiscat banii. În plus, el a permis lansarea filmului principal, „Die Rothschilds Aktien Auf Waterloo”, care a expus trădarea familiei și schemele bancare din Europa.

În ceea ce privește baronul Rothschild, național-socialiștii germani au primit o plată de 21.000.000 USD pentru eliberarea lui. Această sumă a fost cea mai mare plată de răscumpărare din istorie pentru orice persoană.

Hitler dorea pace, pentru a construi Germania Național-Socialistă la cea mai mare capacitate; el nu a vrut să provoace un război cu evreii internaționali care să conducă la un război cu 3 fronturi cu Marea Britanie, Franța și Rusia și, eventual, să aducă americanii. Baronul Rothschild era un cip de negociere.

-Creșterea timpurie a lui Hlerler a fost finanțată (înființată) de către Big Bankers cu sediul în Londra și NYC, precum Schroder Bank, spionieri și operatori de stat profund, precum Allen Dulles Brothers (OSS), precum și Big Business din Germania. Hitler era în mod evident opoziție controlată.

Nu există chitanțe care să ateste acest lucru. Încasările arată că banii lui Hitler proveneau de la oameni de afaceri germani, temători de preluarea comunistă, emigrări ruse, regaliști care au fugit din bolșevici, membri obișnuiți ai Partidului, veterani nemulțumiți și susținători ai NSDAP. Chiar dacă câțiva dolari din surse evreiești și-au găsit calea în cofrele NSDAP, puteți fi sigur că a fost minimal și destinat cu siguranță ca o modalitate de a acoperi pariurile, așa cum face întotdeauna evreia internațională, finanțând ambele părți ale oricărui conflict. Așa cum se spune, s-ar fi putut acorda o anumită finanțare evreiască opoziției lui Hitler (Strasser) în cadrul partidului NSDAP.

Dacă a fost adevărat, ceea ce până acum dovedește că nu este, că Hitler a primit finanțe personale de la evrei, istoria a arătat că, cu siguranță, „i-a evadat pe evreu” și a folosit aceste fonduri pentru a promova o mișcare politică socialistă națională pro-albă care va continua să crească, în ciuda tuturor încercărilor de a-l stropi.

Dacă Germania Național-Socialistă a primit împrumuturi așa cum au fost solicitate, aceste Bănci Mari nu au „controlat” cu siguranță politicile Germaniei, așa cum este evident prin acțiunile bine documentate pe care NSDAP a întreprins-o pentru a scoate poporul german din ruina financiară și socială.

Toate acestea (pretențiile de finanțare ale „Băncii Mari” a lui Hitler) sună ca o poveste despre holocaust (fașă)… O mulțime de „Au făcut asta și asta în secret, dar știm că au făcut-o” . ”-Comentator anonim pe blog

Un istoric, Henry Ashby Turner, a scris o carte în 1985, numită „Afaceri mari germane și ascensiunea lui Hitler. În cartea sa arată cât de puține afaceri au avut legătura cu ascensiunea NSDAP, iar Turner dovedește, cu chitanțe, că cea mai mare parte a strângerii de fonduri a partidului național-socialist au fost apartenențele, iar vânzările „Mein Kampf” i-au asigurat lui Hitler un sursă constantă de venit.

Notă: Vânzările „Mein Kampf” ar face ulterior pe Hitler un milionar.

Notă: Henry Ford nu a furnizat fonduri NSDAP, contrar mitului popular.

Notă: Au fost investigații financiare ample despre Hitler în fiecare an prin versiunea germană a IRS și, mulțumită tuturor încercărilor de a-l distruge în acel moment, știm acum că veniturile și tranzacțiile lui Hitler erau curate.

Notă: Franz von Papen, omul de stat și diplomatul german care au jucat un rol principal în ajutorarea lui Hitler să devină cancelar german în 1933, era foarte îngrijorat de faptul că comuniștii vor prelua Germania și ar strica marile afaceri.

Cea mai citată sursă pentru povestea pe care bancherii evrei i-au deschis calea pentru Hitler este „The Backers Secret Hitler”, scrisă presupus de un bancher evreu, numit stilou „Sidney Warburg”.

Nu a existat Sidney Warburg! Dar cei care au citit de fapt cartea falsă (falsă) vor afla că autorul necunoscut se spune, în contrast cu ceea ce cred oamenii, că bancherii evrei nu l-au finanțat pe Hitler. În schimb, cartea susține că au făcut-o niște bancheri obraznici neevrei. Dar chiar și asta nu este adevărat.

O altă evaluare exactă, făcută de James Pool în „Cine a finanțat Hitler”, respinge absolut legenda că marile interese bancare sau industriale au jucat un rol substanțial în finanțarea lui Hitler. Cercetările în comun indică, din nou, că majoritatea banilor partidului național-socialist provin din contribuții mici și vânzări de literatură.

„Cartea lui Pool este de fapt foarte veridică și risipeste cu totul zvonurile inexacte despre Hitler, finanțate de bancherii internaționali. Am vizionat un videoclip pe Antony Sutton și am putut viziona doar un pic. Nici măcar nu cunoaște istoria celui de-al treilea Reich . Doar a crezut orice i s-a spus în liceu. ”- Comentator anonim pe blog

Niciun Rothschild nu l-a sprijinit pe Hitler. Acesta este un mit! Un singur bancher, un creștin practicant de un sfert de origine evreiască, s-a spus de o sursă, care transmite un zvon, că a donat bani lui Hitler. Si asta e. Unul bancher evreu cunoscut că a dat bani oricărui național-socialist i-a dat unor elemente din NSDAP, frații Strasser, care încercau să-l oprească pe Hitler.

Mulți cred că Antony Sutton „a dovedit” în „Wall Street and Rise of Hitler” că Petrolul Standard controlat de Rockefeller l-a finanțat pe Hitler. Cu toate acestea, în cartea sa, Sutton spune pe deplin, „Standard Oil aparent nu a finanțat aderarea lui Hitler la putere.”

Notă: germanii au cumpărat brevetul și licența de la Standard Oil pentru fabricarea combustibilului tetra 4, nu primeau expedieri de la Rockefeller în New Jersey.

Unii citează cartea lui Sutton ca dovadă că familia Bush, cu interesele bancare harrimane, l-a finanțat pe Hitler. De fapt, Sutton spune doar că Harrimans, ca multe grupuri financiare americane, au avut legături cu interesele corporative din Germania. Și el concluzionează că acest lucru „nu sugerează că harrimenii l-au finanțat direct pe Hitler”. Nu menționează deloc familia Bush.

Sutton nu a putut susține „teoria conspirației” evreiască și a susținut că ascensiunea lui Hitler a fost finanțată personal de evreia internațională. În mod evident, a fost părtinitor în încercările sale înșelătoare de a scrie o carte „autoritară” anti-Hitler. Sutton credea că democrația este cel mai bun tip de guvernare și, pentru a face acest lucru, trebuia să discrediteze miracolul economic și social național-socialist realizat de NSDAP.

O altă problemă cu „cercetarea” lui Anthony, și mulți alți critici ca el, este că abia înțelege ce este național-socialismul și îl confundă cu alte forme de ideologii politice care includ termenul de „socialism” în interiorul lor.

Se presupune că „marile afaceri” germane au jucat un rol cheie în instituirea celui de-al treilea Reich. Această afirmație se bazează pe autenticitatea memoriilor anumitor persoane cheie care au participat sau au asistat la ascensiunea lui Hitler de la putere din apropiere. Poate că cei doi importanți au fost industriașul Ruhr, Fritz Thyssen, și secretarul de presă al lui Hitler, Otto Dietrich.

Thyssen, al cărui dispreț față de Republica de la Weimar l-a determinat să sprijine NSDAP-ul lui Hitler încă din toamna anului 1923, a fost considerat mult timp una dintre cele mai importante surse de fonduri. Memoriile sale, care au fost scrise de fantome, au fost folosite de istorici pentru a demonstra legătura strânsă dintre afacerile mari și mișcarea național-socialistă încă din primele sale zile. Cu toate acestea, apar întrebări cu privire la autenticitatea memoriilor. Memoriile „Kampfzeit” ale lui Otto Dietrich din 1934 sunt, de asemenea, mai propagandistice decât substanțiale.

Prin urmare, nu pot spune nici că politica externă și nici cea economică nu au o importanță primară . Desigur, un popor are nevoie de lumea afacerilor pentru a trăi. Dar afacerile nu sunt decât una dintre funcțiile acestui corp-politic prin care existența sa este asigurată. Dar, în primul rând, lucrul esențial este punctul de plecare și acela este poporul în sine. ” -Hitler

Abordarea lui Hitler asupra afacerilor mari în timpul creșterii sale timpurii a fost, în realitate, o încercare de a le neutraliza și de a nu-i împiedica pe liderii săi, pe care-i neîncredea, să ajungă în spatele NSDAP sau să-și exploateze resursele financiare pentru partidul său .

Întreprinderile mari germane nu aveau prea multe legături cu succesul NSDAP timpuriu. În Germania republicană, marea comunitate de afaceri era un grup de interese organizat, ineficient din punct de vedere politic, care a fost ținut împreună în principal de opoziția sa față de amenințarea în creștere a statului modern de bunăstare. Relațiile sale politice au fost în principal cu așa-numitele partide burgheze de centru și dreapta, DVP (Deutsche Volkspartei), DDP (Deutsche Demokratische Partei) și DNVP (Deutschnationale Volkspartei). Cu toate acestea, marea depreciere generală a avut pentru forma republicană de guvernare, care a pus în pericol poziția privilegiată pe care o deținea cândva sub defuncta ordine imperială (monarhie),a împiedicat orice încercare serioasă de a folosi sistemul în avantajul său, un sistem în care „voturile, nu banii” au fost factorul determinant al succesului politic.

În acest cadru, NSDAP a fost doar unul dintre numeroasele partide politice care au avut mari afaceri considerate finanțare. Cu toate acestea, din cauza politicilor economice anticapitaliste ale NSDAP, evidentă de la proclamarea programului din 25 de puncte din februarie 1920, marea comunitate de afaceri nu a fost niciodată în măsură să se împace pentru a acorda mai mult de jumătate de sprijin, iar acest lucru a fost invariabil de o natură tactică, mai degrabă decât ideologică. Această neîncredere față de un partid care părea mai des decât nu este pregătit să se alăture stângii radicale în probleme sociale și economice importante, a devenit atât de omniprezentă, încât nici măcar stridentul anti-marxism al NSDAP și dorința sa de a inculca sprijin pentru valorile naționale nu au putut depăși. aceasta.

S-ar putea să fie adevărat că contribuțiile de diferite tipuri au venit din partea oamenilor de afaceri mari și a industriei cărbunelui, cum ar fi Fritz Thyssen, producătorul din Berlin, Ernst von Borsig și executivul de cărbuni pensionat, Emil Kirdorf, dar, în ciuda declarațiilor dimpotrivă, nu au fost niciodată un sursă critică de finanțare.

Cea mai mare parte din fondurile NSDAP au fost obținute din partidul în sine; Taxe de membru, prime de asigurare, împrumuturi fără dobândă și încasările de la poartă din numeroasele mitinguri de masă pe care le-a organizat partidul.

După progresul parlamentar din septembrie 1930, vânzările de la „Mein Kampf” s-au ridicat brusc, oferindu-i lui Hitler o sursă constantă de venit. Și în timpul depresiei, munca voluntară oferită de activiști ai partidului a ajutat la ușurarea efectelor condițiilor economice din ce în ce mai austere.

NSDAP a fost o organizație politică „rădăcină” prototipică, capabilă să se extindă și să prospere într-o perioadă în care majoritatea partidelor burgheze au suferit o pierdere serioasă de sprijin. Numai Partidul Comunist putea compara în această privință și nu a atras niciodată masa în urma NSDAP.

Chiar și agentul Rothschild, Hjalmar Schacht, a recunoscut la Nuremberg că ascensiunea lui Hitler la putere a fost de bază. Schacht nu a invocat bani evrei în secret, aducându-l pe Hitler la putere. El a vorbit despre nedreptățile tratatului de la Versailles care au infuriat majoritatea germanilor din acea vreme, situația economică foarte proastă a cetățenilor germani și a statului german, agravându-se și după accidentul economic din 1929, foarte eficientă propagandă național-socialistă, incapacitatea tuturor precedenților. guvernele să rezolve problemele zilnice ale germanilor de rând și politica prea aspră a țărilor străine față de Germania la acea vreme. Tot ceea ce a adus multe voturi pentru partidul național-socialist și a transformat partidul lui Hitler într-o forță politică inevitabilă în Germania la acea vreme.

Astfel, în aceste condiții, „un Hitler” a trebuit să apară în Germania mai devreme decât mai târziu. Nimic surprinzător! Nu este nevoie să inventați „comploturi care acționează în culise” pentru a explica acest lucru. Situații mai puțin disperate au făcut ca regimuri similare să apară și în alte locuri ale Europei.

Notă: Obiectivul lui Hitler a fost de a inhiba din ce în ce mai mult și, prin urmare, de a strânge financiar băncile străine până când nu au mai putut exista și au trebuit să se mute în afara Germaniei; aceeași politică pe care a folosit-o pentru încurajarea emigrării evreilor și închiderea afacerilor.

Notă: NSDAP nu a primit la fel de multă finanțare industrială sau bancară, înainte de 1933, ca frații Strasser, social-democrații (SPD) sau chiar Partidul Naționalist al lui Hugenberg. Motivul pentru care Hitler și NSDAP nu au primit niciodată același nivel de sprijin financiar sau moral la început a fost de trei ori: (a) industriașii și mulți junkeri nu au avut încredere că Hitler și-a dat poziția socialistă în multe probleme; (b) cei mai mulți industriali și Junkers nu au fost suficient de amenințați din punct de vedere financiar pentru a sprijini un partid revoluționar ca cel al lui Hitler, întrucât erau încă mulțumiți de status quo; și (c) erau siguri de poziția anti-evreiască a lui Hitler.

Notă: A recapitulare; presupusa „finanțare-minune” din 1931 nu a fost deloc o minune; provenea de la companii de cărbune germane, nu de la Sidney Warburg, iar majoritatea banilor NSDAP proveneau de la partidul în sine; primele de asigurare, taxele, taxele de vorbire etc. A fost Bruning, nu Hitler, care a fost susținut de IG Farben. Cancelarul Schleicher, susținut de Paul Silverberg și banii altor păpuși industriali, a conspirat cu Ernst Rohm cu privire la un plan de încorporare a SA în armata germană și, astfel, trădarea lui Hitler.

Notă: Asigurați-vă că consultați cartea electronică gratuită de 1.100 de pagini, „Bătălia pentru a păstra civilizația occidentală (Sufletul popular european împotriva suveranității evreiești), prezentată de The Noble Protagonist. http://www.battleforthewest.com/