Constituția Democratică Art. 40 Dreptul de asociere
Copie conforma cu originalul, adica cu Constitutia Romaniei (2003).
DREPTUL DE ASOCIERE
ARTICOLUL 40
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
Copie conforma cu originalul
Art. 40 – Dreptul de asociere
(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii şi alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
ARTICOLUL 40. DREPTUL DE ASOCIERE
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
(4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Considerații admin
Din momentul în care orice diferend se poate disputa pe cale formală, oficială, juridică (iar "momentul" ăsta s-a născut în 1948, odată cu proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale), din acel moment timpul asocierilor informale, ne-oficiale, ne-juridice, a apus.
Din moment ce iti stau la dispoziție instrumente juridice pentru ați rezolva "amiabil" (cum se spune in circulația rutiera) orice diferend, pentru ce sa apelezi la mijloace non-formale sau informale?
Timpul rezolvărilor nodurilor gordiene, in maniera lui Alexandru Macedon, a trecut..
Problemele de logica, de raționament se rezolva doar cu logica, doar cu raționamentul, și nu cu sabia.
Mintea omului este cea mai puternica arma, și dacă și-o știe folosi, face sa se îndoaie bratul oricărui purtător de altfel de arma decât mintea.
..........................
Sunt valide asocierile ne-juridice (așa cum a fost perfect validă Revoluția Româna) atunci când ești împiedicat sa formezi asocieri juridice, precum cele expuse in Constituție la Art 40 - Dreptul de asociere,
Dar cata vreme nu ești împiedicat de nimic sa te asociezi juridic, nu ai justificare sa folosești, ca mijloc de "legitima apărare", strada.
Pentru ca "legitima apărare" este ultimul instrument la care sa apelezi, dupa ce mai întâi ai epuizat de folosit toate instrumentele posibile.
Prin sintagma "alte forme de asociere", articolul 4 (Asociațiile cu caracter secret sunt interzise) e logic ca se face referire la "altele forme legitimate juridic, de asociere". Cine nu joaca cu cărțile pe masă, cine nu își declara juridic scopul, intenția asocierii, are gând care nu e curat, nu este în favoarea binelui majorității cetățenilor, ci împotriva acestui bine. Spațiul public mare, este aidoma spatiului public mic (cel din "blocul de locuințe" este cel mai exemplificativ).
Nu e normal sa ocupi vreo porțiune din spațiul public, pentru nici un motiv. Ca în circulația rutieră, spațiul public este destinat circulației, opririi, dar nu staționării.
Nimeni nu are mai mult drept decât altul (dar nici mai putin) asupra vreunui centimetru din ceea ce înseamnă "spațiu public". Iar arbitrul care veghează asupra ne-încălcărilor, este acest arbitru pe care îl conformam chiar noi, cu voturile noastre, și se numește "stat de Drept".