Creasta Oslea şi Peştera de/ cu Gheaţă, Munţii Vâlcan

extras din Nae Popescu - Munții Vâlcan - Editura Sport-Turism, București, 1979 (descărcați de mai jos această hartă, în format mare)

Creasta Oslea este situată în nordul Munților Vâlcan și seamănă cu creasta Pietrei Craiului (la scară redusă). Perspectivele care se deschid de aici spre munții înconjurători sunt deosebit de atractive. De menționat că atunci când privim spre sud și peisajul pare că s-a aplatizat, acolo încep chei în diverse roci, care de care mai spectaculoase, dificile sau... multe încă neparcurse.

Marelena și Radu Puşcarciuc (Oneşti) ne oferă o selecție de 67 de cadre (imagini și hărți, descărcați formatul .pdf din baza acestei pagini), suită tocmai bună care să ne familiarizeze cu o parte din relieful și peisajele zonei. Nu în ultimul rând, Peștera cu Gheață, aflată și ea în nordul Munților Vâlcan poate genera apetit pentru unul dintre masivele cu cele mai multe peșteri din România. (Gigi-Paul Dragomir  Peștera-cu-Gheață-de-la-Valea-de-Pești, dezvoltată în calcare cristaline (marmure) Paleozoice, similare cu calcarele cristaline din Oslea sau de la Cartianu. Deși situată doar la 940 m altitudine absolută găzduiește gheață perenă (de unde și numele). Vizitând peștera pe 16 august 2018 am găsit gheață  în cantitate mică, un bloc de vreo 0,004 metri cubi.)

        extras din Nae Popescu, Christel Berbec - 25 de trasee în Munții Vâlcan - anul 2000 (descărcați de mai jos această hartă, în format mare)

                     localizarea Peșterii de/ cu Gheață; extras din Nae Popescu - Munții Vâlcan - Editura Sport-Turism, București, 1979

trei imagini și text de la


Peștera cu Gheață din Valea de Pești (2111/1)

Pe 20-aug-2020 am revizitat peștera cu Gheață de la Valea de Pești. Drumul până acolo, de la intersecția cu drumul de Runcu, Cheile Sohodolului în Gorj este complet și iremediabil distrus de ploile și viitura din 26-iunie-2020, ploi și viitura care se întalnesc poate odată la o sută de ani.

Peștera este dezvoltată în calcarele cristaline ale seriei de Tulișa aparținând Domeniului Danubian, calcare care se mai întâlnesc în cuprinsul Munților Vâlcan atat în muntele Oslea cât și la Cartianu. Datorită inversiunii termice peștera este deosebit de friguroasa, probabil avand 2-3 grade Celsius în interior, dar spre deosebire de vizita din 16 -aug-2018 când am mai gasit un mic bloc de gheața acum, la această dată, nu mai era nici un fir de gheața. Pe o galerie laterală, din zona intrarii, imediat dupa povarniș, spre stânga cum se coboară am gasit formațiuni unice în Romania, constituite din diaclazele de calcit din masa calcarelor cristaline, care fiind mai puțin solubile au ramas în relief, dând un aspect straniu galeriei, amintind de galeriile fantastice dintr-o “Călătorie spre Centrul Pănântului”.