Spre Vârful Leaota, marcajele
De la Runcu pe Vârful Românescu
Cezar Partheniu (cezarpart@yahoo.com; www.cezarpart.blogspot.com)
Colegi de tura: Diana, Ana, Alex (D), Alex (A), Florin, Alin, Cezar
8 februarie 2011. Pornim cu doua masini (7 colegi de munte), din Bucuresti, la ora 7 (statia de metrou Lujerului), spre Targoviste. Am iesit prin Chitila, pe drumul de Targoviste (o miniautostrada), unde ajungem intr-o ora si jumatate.
Acolo, la primul giratoriu facem stanga pe "centura"/ varianta. Alex (A) ne scoate cu indemanare spre Pucioasa si mai apoi spre Fieni. Soarele orbitor ne incetineste cateodata si apoi ne lasa sa ne apropiem de munti. In Fieni recunosc dumul spre Runcu, dupa o pizzerie. Facem stanga si tinem drumul pana in Runcu si apoi mai sus spre manastirea Adormirii Maicii Domnului. Maicutele de aici ne-au cam certat cand am urcat prin curtea manastirii spre poteca marcata cu banda albastra. Acum vom alege sa lasam masinile in parcarea manastirii si urcam pe jos. La 10 soseam in parcare si ne echipam pentru traseu (parazapezi, bete, frontale, mancare).
1 Parcarea manastirii.
Coboram din parcare in Valea Gavanele si incepem sa urcam pe luciul de gheata facut pe forestier. Pe dreapta vad o cruce veche din piatra. La 10,40 ajungem la punctul unde pleaca “noul” traseu marcat cu banda albastra spre cabana Leaota. Pana la cabana (vezi harta, extras din lucrarea autorilor Nicolae C. Popescu, Danut Calin - Leaota - Editura pentru Turism, Bucuresti, 1991) vom gasi doar patru semne antice!
harta întreagă este la
Alex (A) propune sa urcam pe banda albastra desi eu stiam si varianta pe cruce albastra, prin Valea Gavane, ca fiind ceva mai usor. Alex si Ana isi luasera rucsaci mari, primus, saci de dormit etc., ca sa doarma la cabana, asa ca alegem sa urcam pe traseul mai inclinat si mai scurt. Drumul forestier (acum mult mai slab definit decat cel de pe vale) urca in serpentine stranse prin padurea de fag secata de frunze, acoperita cu praf de zapada. Ni se pare extrem de putina zapada pentru inceput de ianuarie. Urcam fara probleme pana ce se mai linisteste un pic panta. Alex si Ana raman mai in spate cu rucsacii mari; o luam inainte.
2 Drumul forestier spre cabana.
La ora 12 facem ultimii pasi in urcare spre cabana acum parasita. Stam la bancuta din fata cabanei pentru o gura de ceai; apoi inspectam cabana. Camera mare de sus se incalzeste prea greu si soba scoate mult fum. Le arat camera de dus si descoperim o alta camera mai mica, la parter, unde soba pare sa fie buna. Mai este o camaruta mai mica in anexa unde stateau cabanierii.
3 Cabana Leaota.
Peste 10 minute ajung si colegii nostri; aleg sa urce cu noi pana in creasta cu un singur rucsac. La 12,35 pornim in sus spre creasta, pe zapada putina. In 15 minute de coborat pe un drum miniforestier ajungem la punctul unde pleaca marcajul cruce albastra in jos spre cabana (pe partea cealalta) si Valea Gavanele.
De aici mai urcam cateva minute si intalnim vechea si solida stana de deasupra cabanei Leaota. Are pereti din piatra cimentata si doua corpuri unite prin acoperis. Sunt doua camere cu priciuri din lemn, o camera cu vatra de foc, alta unde ciobanii mai strang animalele in caz de vreme rea. Curtea mare e locul de strans oile in timpul noptii. Curtea interioara este mare si despartita de curtea exterioara printr-un gard improvizat.
4 Stana Leaota.
5 Curtea interioara a stanei.
Pe la 13,25 pornim spre piciorul de munte care ne va duce spre creasta. Dezamagirea/ nemultumirea data de lipsa zapezii nu ne da pace si speram sa trecem cat mai repede de zona asta cu iarba uscata.
6 Spre varf.
Pe la ora 13,50 suntem la liziera padurii. Privirile ne sunt "smulse" de albul care acopera partea sudica a platoului bucegean care apare la orizont in dreapta noastra. Panta inierbata se termina cu un varfulet pe care este un stalp indicator. De aici avem parte de putina zapada pe panta care coboara in saua ce ne desparte de linia principala a crestei.
7 Pe partie.
Din șa vedem Varful Romanescu, care va fi punct final al ascensiunii noastre pentru ziua care incepe sa se retraga spre partea cealalta a globului. E 14,10 si mai avem doar cateva ore de lumina. Incet, incepem sa urcam spre varf. Fac serpentine scurte prin zapada intrepatrunsa cu smocuri de iarba si cu ceva jnepeni ascunsi. Creasta mi se ridica treptat in fata ochilor si observ ca Varful Leaota e ascuns intr-un nor palarie.
8 Varful Leaota.
explicații, Radu Mihaela-Alina
9 Piatra Craiului.
10 Iezer-Papusa.
11 Bucegi, Grohotis.
Calculez ca nu mai e timp de altceva pentru azi si astept sa vina tot grupul. In timpul asta parca nu ma satur sa privesc in toate directiile spre minunile care se insira unele dupa altele: Iezerul, in stanga, urmat de inconfundabila Piatra Craiului mai la nord (aparent nu este zapada pe creasta ei, dar cu siguranta vaile au limbi de zapada solide), creasta platou care culmineaza in varful ce da numele masivului in care ne aflam, muchia care leaga Leaota de Bucegi (prin Saua Strungulita) si Bucegii cu plapumioara de zapada pe platou (vedem Furnica, Varful cu Dor si abruptul estic), Muntii Baiului pierduti dupa Bucegi, Muntii Grohotis si Ciucasul ce isi ridica varful cel mai inalt putin sub 2000 de metri si in spate putin din culmea lina a Siriului. La sud de Bucegi zaresc Plaiurile Talei. Spre sud vad o gramada de culmi subcarpatice care imbie la multe plimbari de o zi.
La 14,45 ajung toti colegii pe varf si sunt extaziati de frumusetea ce li se arata in fata ochilor. Cam bate vantul pe Romanescu si cobor doi metri mai jos, intr-o gaura cu zapada unde sunt protejat de vant.
12 Poza de grup.
13 Pe curba de nivel.
La 15,05 pornim inapoi la vale. Pana in sa mergem intins. Propun o varianta pe curba de nivel, pe sub varfuletul cu stalp. Pornesc printre braduti prin larga poiana/ panta de deasupra stanei.
Coboram in viteza pana la stana (15,45) si apoi in saua unde e crucea albastra. Umbrele de pe zapada sunt fantastice. Colegii vazusera ca pe marcajul asta putem ajunge la cabana si pentru variatie preferam traseul asta. Pornim pe curba de nivel prin padure pana la un piciorus de munte ce are pe el un izvor inghetat si un luciu superb putin mai jos de poteca. Pe acest picior este o frumoasa cabanuta triunghiulara cu acoperisul pana la pamant.
14 Cabana triunghiulara.
Mai departe tinem poteca si sosim in 10 minute la cabana. Aici, inainte de apus admiram soarele care se retrage dupa nori, spre vest (16,40). Ne salutam colegii care vor ramane aici peste noapte. Eu propun o coborare directa pana in Valea Gavanele, pe piciorul din fata cabanei. E putin riscant, fiindca tinde sa se intunece. Alex ne spune ca marcajul cruce albastra spre vale coboara din saua de sub stana. Ii multumim si pornim in directia respectiva, pe marcaj. Dupa piciorul cu cabanuta eu fac un pic stanga, spre vale si incep sa cobor pe panta cu iarba si radacini de circa 40 de grade. Zapada inselatoare da un pic de furca si trebuie sa avem atentia marita. Stiu ca valea nu poate cobori decat in marcajul cunoscut. Eu banuiesc ca dupa muchia din fata e marcajul cruce albastra pe care ar fi trebuit sa coboram. Intr-adevar, o suta de metri mai jos dam de poteca marcata, pe care facem stanga. E ora 17, inca e lumina. Tinem poteca foarte clara pe langa firul de apa. In fundul vaii facem stanga, urmand semnele si iesim la o curba mare de forestier. Trecem cu grija apa si la 17,20 suntem pe drumul forestier. De aici mai avem doar de mers pe firul vaii.
Dupa vreo 20 de minute ne echipam cu surse de lumina si mergem pana la parcarea manastirii (ora 18). Ne dezechipam si pornim la drum spre Bucuresti.
Mihailescu Daniel (septembrie 2018) Din Dragoslavele urcă BG, prin Valea Caselor Plaiul Scorușului, M. Albescu, M. Râiosu. Are ca variantă, mai scurtă CR, pentru care se continuă prin Valea Caselor, apoi M. iuda și M. Cioara. Marcajele sunt bune pe alocuri, au fost refăcute de voluntari, alteori lipsesc. În Leaota nu prea te bazezi pe marcaje.