Cheile „inaccesibile” ale Carașului, în Munții Aninei
Valentin Galben (Reșița)
Din localitatea Carașova, pe traseul descris pe larg în articolul de la https://sites.google.com/site/romanianatura92/home/carpatii-apuseni/anina-aninei/cheile-carasului-descriere-parcurgere-in-muntii-anina-aninei ajungem la Prolaz, loc deschis, cu câteva sălașe, mult spațiu de campare și izvor.
Petrecem aici o noapte (petrecem = ne odihnim bine). Am putea urca, așa după cum s-a descris, pe Platoul Iabalcei. Vom opta acum pentru varianta tot prin chei. După 1½ ore ajungem la Peștera Țolosu. De aici poteca dispare, trebuie să urcăm pe râu, prin albie. Înaintăm spre Gura Comarnicului, afluent pe dreapta al Carașului: pe această porțiune avem nevoie de barcă sau avansăm prin pădure; poteca apare din loc în loc, dar versanții sunt foarte abrupți. Este porțiunea cu adevărat sălbatică a Cheilor Carașului, care au 18 km lungime. Tronsonul dintre Peștera Țolosu și Mediureca ne va lua ore bune, poate chiar o zi.
Vom campa la Mediureca, de unde în ziua următoare părăsim Cheile Carașului, îndreptându-ne spre cele ale Buhuiului. Afluent pe stânga al Carașului, Buhuiul trece printr-un sector de chei lung de 8 km. Parcurgându-le în amonte, după 4 ore ajungem la Lacul Mărghitaș, loc de agrement. Dacă avem barcă și ne interesează putem vizita Peștera Buhui, prin care curge apa cu același nume. Este o cavitate lungă de 7429 m (https://sites.google.com/site/romanianatura13/home/carpatii-apuseni/anina-aninei/pestera-buhui-harta-descriere-muntii-anina-aninei), cu denivelare de 101 (-49 / +52) metri. De la Mărghitaș putem ajunge la Anina cam după 1½ ore. (articol din anul 2000)
4 Privire spre aval de lângă marmitele de la Țolosu. Foto: Verone Rednic (Timișoara).
5 Cascadă în chei. Foto: Verone Rednic.
6 În aval de Peștera Racoviță. Foto: Paul Ionescu.
7 Intrarea în Peștera Racoviță. Foto: Paul Ionescu (Arad).
8 În aval de Peștera Racoviță. Foto: Paul Ionescu.
9 De pe malul drept al Carașului, aval de Peștera Racoviță, priveliște înspre aval, la sfârșit de mai. Mai jos de această belvedere se află Peșterile Țapului și Speosport 1977. Foto: Simion Sabie (Constanța).