speologie, relief carstic, natura, Peșteri în Steiul Cozii, aproape de satul Sohodol, Munții Vâlcan

6-7 noiembrie 1975. Direct de la întâlnirea națională a speologilor de la Leșu Baraj (https://sites.google.com/site/romanianatura61/home/speologie/speosport-1975-la-lesu-baraj-in-muntii-padurea-craiului) (Munții Pădurea Craiului), venind spre București, Ică Giurgiu și Dan Nanu realizează prima recunoaștere a Clubului de Speologie „Emil Racoviță” București în acest areal carstic. Se fac explorări în Peștera Fușteica (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/pestera-fusteica-la-izvarna-in-muntii-valcan) și în Cheile Sohodolului (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan) și rezultă suficiente motive pentru a reveni pe această suprafață carstică. Localnicii ne-au spus și de existența altor „găuri”.

Pe 6-7 martie 1976, Ică Giurgiu, Adrian Done, Costel Roman, Gabriel Silvășanu ajung (și) la intrarea Peșterii de la Râpa Vânătă. Se explorează aproximativ 500 metri de galerii (https://sites.google.com/site/romanianatura91/home/carpatii-meridionali/muntii-valcan-vilcan/pestera-de-la-rapa-vanata-pestera-de-la-steiul-lui-raut-pestera-de-la-ogasul-garcului-pestera-isvarnarilor-localizare-harta-descriere-imagini-explicate-si-localizate-la-isvarna-in-muntii-valcan).

Pe 19-21 martie 1976, Ică Giurgiu și Gabriel Silvășanu încearcă să intre în Peștera Râpa Vânătă, pentru explorare, dar debitul mult sporit al apelor nu permite tentativa noastră.

Sunt descoperite și cartate șase peșteri suind pe Cheile/ Valea Sohodolului (Valea Cheii) (https://sites.google.com/site/speologieracovitabucuresti2/home/carpatii-meridionali/valcan-vilcan/13-pesteri-pe-valea-sohodolului-cheii-din-isvarna-muntii-valcan).

20-23 mai 1976. Ică Giurgiu, Dima Ștefan, Coca Ștefan, întreprind primele explorări în arealul satului Sohodol, venind aici pe drumul care urcă din localitatea Pocruia (imaginea 1). Se ajunge la Avenele din Târsaică, Avenul din Cornetul Mare, Peștera de la Apa Moiștii.

5-6 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu. Explorări în arealul satului Sohodol. Ajungem la Avenul lui Trandafir Lascu din Târsaică, Avenul din Crovul cu Soci din Cornetul Mare, Avenul din Cornetul Mare.

25-27 iunie 1976. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Mihaela Giurgiu, Dan Nanu, Adrian Iurkiewicz. Continuă explorările în zona satului Sohodol. Mergem la Peștera de la Strâmtoare de pe Valea Pragului și la Peștera din Tihomir.

22 martie 1980. Gabriel Silvășanu, Dan Dănescu, Adriana Niță, Emil Solomon. Se cartează și se marchează 6 peșteri în Steiul Cozii. Se marchează Peștera de la Apa Moiștii.

17-18 mai 1980. Gabriel Silvășanu, Ică Giurgiu, Adriana Niță. Două peșteri descoperite și cartate în Steiul Cozii. Peștera Mică de la Apa Moiștii este joncționată cu Peștera de la Apa Moiștii. Se cartează Peștera din Dealul Rușchiului (harta 1, imaginea 0) (se fac și două derocări).

23-24 noiembrie 1980. Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel. Trei peșteri descoperite și marcate în Piatra Mare Pocruia.

1-5 septembrie 1982. Ică Giurgiu, Gabriel Silvășanu, Eliza Anghel, Gabriel Miclăuș, Vasile Virginia. Printre alte obiective abordate, tentativă de explorare la sifonul din Peștera de la Apa Moiștii.

13-15 septembrie 1986. Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu. Plonjare pe 4 metri lungime, -3,5 metri denivelare în sifonul din Peștera de la Apa Moiștii. 

Topografia și geologia locului 

Imaginile 8-14 prezintă câteva date despre peșterile descoperite, explorate și cartate. 

Vezi mai mult despre natura și relief România, speologie și relief carstic.