Beleghet - Făget, pe Valea Trotușului, printre Munții Ciucului și Tarcăului, pe la punctul vamal fortificat Ghimeș și cetatea Rakoczi


Pornim de la ieşirea din satul Beleghet de-a lungul Trotuşului. De la intersecţia spre Sulţa, în câteva sute de metri intrăm în satul Agăş (foto 1). Spre sud-est, Vârful Cărunta domină peisajul (foto 2). 

1

2


Trotuşul se află la 300 metri în stânga noastră faţă de sensul de mers. Traversăm un pârâu care vine din Munţii Tarcăului (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-tarcau-marcaje-trasee ) şi ajungem la intersecţia drumului 12A cu strada Cotumba de la intrarea în satul Buruieniş (foto 4).



4


Ne abatem spre stânga în sensul de mers şi pe una din străduţele laterale, foarte scurte de altfel, ne abatem din nou spre stânga, până pe malul Trotuşului. Râul este tulbure după ploile din august 2018 (foto 5). Ne deplasăm în amonte, pe malul stâng geografic al râului până la un pod pe care îl traversăm. De pe pod privim Trotuşul în amonte (foto 6).


5

6


Urmăm acelaşi drum, 136, cam 15 minute, până la intersecţia din imaginea 7 de unde, spre stânga faţă de sensul de mers, am ajunge în satul Cotumba. Acest drum spre Cotumba este o poartă de acces spre Munţii Ciucului (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-ciuc-harta-marcaje ). Pentru traseul nostru vom continua însă pe drumul din dreapta imaginii 7, paralel cu albia Trotuşului, nu înainte de a admira un trovant aflat chiar în intersecţie (foto 8). 


7

8




Trecem peste un pârâu care vine din Muntii Ciucului şi se strecoară anevoie prin vegetaţia bogată şi urmăm drumul 136 spre satul Hângăneşti, aflat nu departe. În dreapta şi în depărtare se zăreşte Vârful Ciudomiru (1649 m) din Munţii Tarcăului (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-tarcau-marcaje-trasee ) (foto 10).


10

Trecem de satul Hângăneşti şi traversăm iar Trotuşul, pe un pod de unde vedem râul în amonte (foto 11) şi în aval (foto 12). Imediat după acest pod ajungem din nou la drumul 12A, în satul Brusturoasa, în vecinătatea altor două poduri, unul rutier şi unul de cale ferată (foto 13), ridicate peste Pârâul Camenca (foto 14). Pe lângă acest pârâu se poate ajunge pe multe trasee din Munţii Tarcăului.


11
12
13






14




Ne deplasăm mai departe admirând pantele însorite aflate în dreapta noastră în sensul de mers (foto 15) şi ajungem în satul Cuchiniş (foto 16). 


15

16





După ce depăşim acest sat ieşim din satul Brusturoasa şi intrăm în satul Palanca (foto 17). E mai greu de fotografiat spre stânga noastră deoarece soarele este exact deasupra crestelor din Munţii Ciucului (foto 18).

17



18


Ne apropiem de ieşirea din satul Palanca şi zărim în faţă o creastă care pare să bareze drumul (foto 19). Pe ea se afla graniţa dintre Moldova şi Austro- Ungaria. În stânga noastră sunt trovanţi (foto 20). 

19





20





Imediat după ei drumul face o buclă mare şi intră în satul Ghimeş. Am preferat să traversez podul de cale ferată de unde am fotografiat prima dată spre înapoi, către o mică porţiune de abrupt de la marginea drumului 12A (foto 21) apoi spre partea cea mai de jos a crestei pe care se afla graniţa amintită (foto 22). Tot de pe podul de cale ferată privim Trotuşul spre nord (foto 23). Această parte, de la intrarea în Ghimeş, este foarte încărcată de istorie având numeroase vestigii pe care le vom vizita. Se pot face multe trasee prin munţii din jur.

21
22





23



Imediat după pod se află fostul punct de trecere vamal de la Ghimeş (foto 24). Înainte de a urca în vecinătatea lui zărim piramide din beton construite anume pentru a fi barieră contra tancurilor (foto 25) ştiindu-se că prin aceste locuri s-au purtat bătălii puternice în ambele războaie mondiale. Pe una din aceste piramide se află o plăcuţă (foto 26). 

24
25

26

În jurul fostului punct vamal s-au construit buncăre (foto 27). Urcăm spre intrarea în punctul vamal, azi muzeu şi găsim un panou cu informaţii despre traseele din zonă (foto 28) şi despre cantonul ca atare (foto 29).  

27
28







29




Tot de acolo zărim podurile peste Trotuş și o locomotivă pe la care vom trece în continuare (foto 30). Pe o laterală se află un mic locaş de tragere, blindat (foto 31). Am dat astfel un ocol complet acestui interesant loc de pe traseu (foto 32).


30





31














32



 

Din spatele fostului punct vamal zărim un şir de trepte care urcă abrupt (foto 33). Acestea duc spre Cetatea Rakoczi, construită în 1626 de regele Ungariei, Bethlen Gábor, tot ca punct vamal. Coborâm spre malul Trotuşului (foto 34) şi ne abatem pe sub podul de cale ferată unde găsim un indicator spre cetate. O alee pietruită conduce spre acele trepte pe care le-am zărit. Exact înainte de a urca treptele zărim intrarea într-un traseu, marcat cu triunghi roşu, care duce spre Vârful Popoiu (foto 36).


33
34
36












Urcăm treptele şi ajungem în zona ruinelor (foto 37). Dintre ele privim spre vale (foto 38). 

37



38






Urcăm mai departe câţiva metri (foto 39) şi vedem punctul vamal pe care l-am vizitat mai devreme (foto 40). 

39


40




Deasupra ruinelor este un platou de unde avem perspectivă asupra împrejurimilor. Privim mai întâi spre sud, dinspre zona prin care am ajuns până aici (foto 41), apoi fotografiem ceva mai spre stânga, est (foto 42), spre nord (foto 43) şi apoi spre nord-vest, continuarea Văii Trotuşului, pe unde vom merge mai departe (foto 44). 

41
42
43

44






Pe marginea platoului este plin de flori (foto 45) iar la vest de ruine se observă o baracă şi un drum care coboară. Prin spatele barăcii este o potecă pe care se poate urca spre Vârful Popoiu (foto 46).

45
46

 

Facem cale întoarsă, coborân printre ruine, traversăm podul rutier peste Trotuş şi ajungem lângă o locomotivă cu abur expusă în aer liber (foto 47). După locomotivă ieşim în drumul 12A de unde ne abatem spre dreapta, câteva sute de metri, spre intrarea sudică în satul Ghimeş (foto 48). 


47
48

Imediat vom întâlni pe partea stângă Pârâul Şanţ, fotografiat spre amonte, către Munţii Tarcăului (foto 49) şi care se varsă în Trotuş la câţiva metri de drumul 12A. La intrarea pe drumul care urmăreşte îndeaproape Pârâul Şanţ, pe stânga, se află câteva ruine ale unui post maghiar aflat la graniţa dintre Moldova şi Austro-Ungaria (foto 50). 

49


















50

Nu vom urca pe lângă Pârâul Șanţ ci ne vom deplasa încă 100 m pe drumul 12A, tot înspre sud, în direcţia Palanca, până vom găsi un indicator care arată că acolo este un mormântul lui Emil Rebreanu (cel care l-a inspirat pe Liviu Rebreanu în scrierea romanului Pădurea spânzuraţilor), fratele lui Liviu Rebreanu. Urcăm câteva trepte (foto 51) şi ajungem pe un mic platou unde se află mormântul (foto 52).

51

















52


 

Apoi coborâm la drumul 12A şi ne deplasăm spre satul Ghimeş. Imediat după ce trecem de indicatorul de intrare în sat, pe partea dreaptă cum ne deplasăm în amonte, ne vom abate pe lângă prima construcţie pe care o întâlnim, pe lângă un grajd, în sensul dat de săgeata roşie din imaginea 53. Vom face un circuit pe la ruinele Redut, o veche cetate formată din câteva valuri de pământ şi vom coborî prin locul indicat de săgeata galbenă.



53

Depăşim acel grajd şi ne înscriem pe o potecă largă. Trecem pe lângă un izvor (foto 54), traversăm un foarte mic pârâu apoi poteca se abate printr-un loc foarte apropiat de ruinele din imaginea 50, după care drumeagul coteşte brusc spre stânga în sesnul de mers. Ieşim într-un loc deschis de unde drumeagul incepe să coboare spre Valea Şanţ. Exact din acel loc îl vom părăsi şi vom urca abrupt spre stânga faţă de sensul de mers. De la câţiva metri de mai sus surprindem în imaginea 55 intersecţia drumului 12A, aflat în dreapta imaginii, cu drumul neasfaltat care urmează îndeaproape Pârâul Şanţ. În stânga acelei intersecţii, printre copacii de pe o mică colină este mormântul lui Emil Rebreanu pe la care am trecut mai devreme. De asemenea, tot în imaginea 55 se zăreşte podul de cale ferată peste care am trecut ca să ajungem la cetatea Rakoczi.

54


55





Privim în amonte spre valea Pârâului Şanţ (foto 56), după care urcăm mai departe. Întălnim multe tranşee (foto 57). 


56


57






Ne încântă brânduşele de toamnă (foto 58). Mai sus întâlnim iar tranşee (foto 59). Urcăm o pantă mai domoală, frumoasă, spre gardul care se vede în imaginea 60. 

58
59
60



Din vecinătatea gardului privim spre dreapta, dacă stăm cu faţa spre vale, spre Trotuş (foto 61) dar şi direct spre vale, unde se văd printre copaci cetatea Rakoczi (foto 62) și acoperişul fostului punct vamal, cel din imaginea 24.


61
62


Fără să depăşim gardul din imaginea 60, ne deplasăm paralel cu el, spre stânga, dacă privim spre amonte sau faţă de sensul de urcuş până aici. Depăşim un mic pâlc de pădure şi ajungem în partea superioară a unei poieni. Vedem ceva mai jos de nou surprinzătoarele valuri de pământ din imaginea 63. Coborâm cu atenţie spre acele valurit, numite Redut. Prin ierburile înalte surprindem o vulpe concentrată probabil la vreun şoricel (foto 64). A stat mult aşa asteptând să iasă prada dar la vederea omului a fugit spre pădure.

63


64




În coborâre, undeva în dreapta zărim acoperişul carantinei Kontumac la care vom merge după ce vizităm aceste locuri (foto 65). Ajugem în vecinătatea valurilor de pământ (foto 66). 


65
66

Sunt şanţuri destul de adânci (foto 67), bine conturate (foto 68). Nu am găsit informaţii despre aceaste ruine. Stând cu faţa spre vale, undeva în partea dreaptă a valurilor de pâmânt este un drumeag care ne scoate în câteva minute pe varianta marcată cu săgeată galbenă în imaginea 53, ajungâd astfel înapoi la drumul 12A.

67






















68


 


Ne deplasăm în amonte şi trecem pe sub podul de cale ferată, cel în vecinătatea căruia se află locomotiva cu aburi pe lângă care am trecut mai devreme. Sub pod este un panou cu informaţii despre punctele importante din zonă. De lângă panou, din drumul 12C se desprinde un drumeag care urcă spre dreapta faţă de sensul de mers în amonte pe drumul 12C (foto 71). 




71

În urcuş uşor şi în mai puţin de 200 m vom întâlni pe partea stângă nişte ruine (foto 72). Atât a mai rămas din zidurile fostei carantine a vămii de la Ghimeş, numită Kontumac/ carantină (foto 73). Pe un panou găsim informaţii (foto 74). 


72
73
74








Aflăm că aceste clădiri au fost ridicate în 1730, ca măsură de precauţie după epidemia de ciumă dintre 1717-1719 din Transilvania. Ruinele sunt protejate acum (foto 75, 76). Găsim o hartă a zonei cu câteva trasee care se desprind din Ghimeş (foto 77).


75
76
77 

Coborâm înapoi la drumul 12 A şi continuăm deplasarea spre nord-vest. La capătul din amonte al satului Ghimeş trecem peste Pârâul Tărhăuş (foto 78) care vine din Munţii Tarcăului. Suntem în comuna Ghimeş - Făget şi privim spre înainte (foto 79). 

78
79


După 1 km parcurs intrăm în satul Făget (foto 80). Ajungem la intersecţia drumului 12A cu drumul lateral 141, aflat pe partea dreaptă cum ne deplasăm, care urmează îndeaproape Pârâul Bolovăniş (foto 81) şi duce spre satul cu acelaşi nume.


80
81





După 1 km şi 200 metri parcurşi mai departe pe drumul 12A ajungem în punctul cel mai nordic al Văii Trotuşului, doar cu puţin mai jos ca latitudine de locul de la Mărgineni, de unde am început traseul. Putem privi spre înapoi valea pe care am urcat până aici şi putem admira pantele nordice ale Munţilor Ciucului, în dreapta în imaginea 82. Din acest loc Trotuşul coteşte spre sud-vest. Admirăm pantele mari ale Munţilor Ciucului (foto 84), din satul Făgetu de Sus.


82





84





La ieşirea amonte din acest sat părăsim judeţul Bacău, înainte de podul peste Trotuş (foto 85) şi vom intra în judeţul Harghita. De pe pod privim Râul Trotuş în aval (foto 86). 

85
86