Arhitectură populară în satul Cerna Vârf

Casa cu prispă întreagă la etaj și trei încăperi dispuse într-un mod particular este cea a familiei Tătucilor din Cerna Vârf. Nivelul superior este împărțit în două spații egale, unul fiind ocupat de hodaie, cu intrarea direct din tindă, iar altul rezervat cuniei (bucătăriei) și unui îngust iatac (încăpere de mici dimensiuni, circa 1,5 x 2 m, servind la depozitarea hainelor, uneltelor casnice și altor obiecte din inventarul gospodăriei) plasat în spatele cuniei. În cunie se intră tot de pe tindă, dar în iatac intrarea se face prin hodaie. Este un plan foarte rar întâlnit în Oltenia, în schimb relativ frecvent la casele vechi ale țăranilor mai bogați din Moldova și sud-estul Transilvaniei.

Poziția vetrei diferă, la acest tip fiind spre fundul cuniei. Tinda se întinde nu numai de-a lungul fațadei principale ci și de-a lungul uneia din fațadele laterale. Scările mehedințene sunt din piatră și nu sunt prevăzute cu magazie în spate.

În sfârșit, pentru casa Tătucilor notăm că și nivelul inferior este în întregime din lemn, și că în prispa (pormalâcul) tindei (tinda, cerdacul, veranda de lemn a casei prezintă o balustradă numită pormalâc, prispă) sunt practicate lăcașuri de tragere cu pușca, două în față și două pe latura cu prelungirea tindei. Pormalâcul este construit din bârne masive cioplite, puse orizontal. În ansamblu, casa Tătucilor este o locuință fortificată, construită de moșneni ridicați pe trepte de boierie, imitând cule boierești de zid. Ea apare drept cea mai reușită replică țărănească de lemn la cula de zidărie.

Mai întâlnim la Cerna Vârf case cu parter, înalte, din zidărie de piatră, continuate la etaj cu zidărie din lemn. După un model mai vechi, multe din casele înalte de lemn de tip tradițional au tencuială de var, pentru a reproduce înfățișarea casei de zidărie. Parapetele pridvoarelor acestor case se fac din zăbrele de șipci așezate încrucișat, îmbrăcate pe ambele părți cu strat gros de tencuială (casa Laki).

Gospodăriile pot avea una, două și chiar trei curți, de numărul acestora depinzând gruparea în diferite forme a construcțiilor gospodărești anexe. În general acestea sunt împrăștiate în jurul casei, conform reliefului, evitând direcția vântului. Spre deosebire de satele risipite, unde curțile adeseori nu au împrejmuire, curțile din Cerna Vârf sunt îngrădite și separate între ele cu porți.

Deși acum țăranii au instalații electrice de morărit, moara tradițională cu roată orizontală și transmisie directă la piatră prin axul roții este funcțională la Cerna Vârf. Este vorba de moara cu ciutură și butoi (foto 4; moară în care roata cu cupe, ciutura, este pusă în mișcare de printr-un jet puternic de apă, adus printr-un butoi, adică un tub de lemn prevăzut cu ajutaj, tub făcut din doage de lemn etanș prinse între ele sau prin scobirea unui trunchi de copac); pietrele și roata hidraulică sunt mai mici decât la morile cu admisie simplă.